Permutări: definiție și compunere: pe scurt
La clasa a 11-a, o permutare de grad nu mai este o așezare, ca la combinatorică, ci o funcție bijectivă . Mulțimea tuturor acestor funcții se notează și are elemente — același număr ca , semn că cele două priviri descriu același obiect.
Se scrie pe două rânduri: sus argumentele în ordine crescătoare, jos imaginile lor. Tabloul este valabil doar dacă linia de jos conține fiecare număr de la la exact o dată. Atenție, tabloul acesta nu este o matrice: nu se adună, nu se înmulțește cu un scalar și nu are determinant.
Singura operație de care avem nevoie este compunerea, cu ordinea fixată o dată pentru totdeauna: , adică întâi , apoi ; se citește de la dreapta la stânga. Compunerea nu este comutativă, deci în general .
Permutarea identică lasă totul pe loc și joacă rolul lui de la înmulțire: . Fiind bijectivă, orice permutare are o inversă , obținută schimbând cele două linii și reordonând apoi coloanele; ea verifică , iar la un produs ordinea se răstoarnă: .
De aici ies ecuațiile din subiectele de Bacalaureat M1: din obții , iar din obții — două rezultate, de regulă, diferite. Tot acest instrumentar servește la definiția determinantului de ordin .
Exerciții din această mini-lecție
Se consideră permutările și din . Cât este ?
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b)
Se aplică întâi , apoi : , , , . Varianta a) este , adică rezultatul obținut dacă citești compunerea de la stânga la dreapta — greșeala numărul unu la acest tip de exercițiu.
Câte permutări au proprietatea ?
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: d)
Valoarea lui fiind fixată, rămân de repartizat numerele pe pozițiile , în orice ordine: posibilități. Varianta b) este , adică numărul tuturor permutărilor, fără nicio condiție.
Care este inversa permutării ?
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a)
Din rezultă ; din , ; din , ; din , . Varianta b) este însăși (ea nu este propria inversă), iar varianta d) este . Controlul obligatoriu: .
