Schimbarea de variabilă la integrala definită: pe scurt
Pentru continuă și derivabilă cu derivată continuă, formula este . Deosebirea față de integrala nedefinită este esențială: limitele se schimbă în și , iar la variabila inițială nu se mai revine, pentru că rezultatul este un număr.
Cei trei pași ai schimbării de variabilă la integrala definită: Pasul 1 — notezi și ; Pasul 2 — calculezi noile limite, scriindu-le explicit; Pasul 3 — calculezi integrala în noua variabilă, fără revenire la . Cele două metode nu se amestecă: ori schimbi limitele și rămâi în , ori revii la și păstrezi limitele inițiale.
Tiparul care declanșează metoda este : caută derivata interiorului. Dacă , integrala rămâne așa cum este — inversarea capetelor cere schimbarea semnului.
La substituția inversă monotonia lui este esențială, atât pentru capete, cât și pentru semnul expresiilor de sub radical: , iar egalitatea cu se sprijină pe alegerea intervalului, care trebuie scrisă. Astfel, cu și , se obține .
Exerciții din această mini-lecție
Prin substituția , integrala devine:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b)
Avem , iar limitele devin și . Varianta a) este greșeala care nu lasă urme: calculul arată impecabil, dar limitele au rămas cele vechi. Varianta d) inversează capetele fără să schimbe semnul.
este egală cu:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a)
Cu și , integrala devine . Varianta este rezultatul integralei surori : numărătorul decide metoda.
La schimbarea de variabilă în integrala definită:
- a) se revine la variabila la final, păstrând noile limite
- b) se schimbă limitele și se revine la
- c) se schimbă limitele și nu se mai revine la
- d) limitele rămân neschimbate
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c) se schimbă limitele și nu se mai revine la
Rezultatul unei integrale definite este un număr, deci variabila nu mai contează: se calculează direct între noile limite și . Amestecul dintre cele două variante — limite noi și revenire la — este greșeala care produce numere false fără niciun semnal.
