Test: ecuații bipătrate și ecuații reciproce
Disciplina: Matematică · Clasa a X-a · Unitatea: Polinoame
Pentru părinți și profesori
Acest test încheie capitolul de polinoame cu două familii de ecuații care se rezolvă nu prin formule, ci prin exploatarea unei simetrii. Sunt evaluate patru lucruri. Primul: ecuațiile bipătrate și substituția — cu observația esențială că, spre deosebire de substituțiile trigonometrice, nicio valoare a lui nu se respinge: în , orice număr are exact două rădăcini pătrate, deci fiecare dă două valori pentru , iar ecuația are întotdeauna patru rădăcini, numărate cu ordinul de multiplicitate. Al doilea: simetria rădăcinilor — la o ecuație bipătrată ele se grupează în perechi opuse , iar la o ecuație reciprocă în perechi de numere inverse. Al treilea: recunoașterea speței — coeficienți egali de la capete (speța întâi) sau opuși (speța a doua) — și rădăcina evidentă care decurge de aici: pentru speța întâi de grad impar, pentru speța a doua. Al patrulea: metoda specifică gradului al patrulea — împărțirea la (permisă, pentru că nu poate fi rădăcină) și substituția , cu identitatea-cheie .
- Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte din itemi + 10 puncte din oficiu).
- Timp recomandat: 50 de minute (o oră de curs); la itemii cu demonstrație se cer toate etapele scrise, nu doar rezultatul final.
- Cum se aplică: elevul lucrează individual, pe foaie, fără calculator. O rezolvare este completă doar dacă sunt scrise toate rădăcinile din , cu precizarea ordinului de multiplicitate acolo unde el este mai mare decât . La ecuațiile reciproce se cere justificarea faptului că nu este rădăcină înainte de împărțirea la . Se depunctează: respingerea valorilor negative ale lui (în ele dau rădăcini pur imaginare, perfect valabile), pierderea unei jumătăți din rădăcini prin oprirea la și confundarea celor două spețe.
- Interpretare: 90–100 p = foarte bine; 75–89 p = bine; 60–74 p = satisfăcător; sub 60 p = se recomandă reluarea lecțiilor unității, cu accent pe substituții și pe simetria rădăcinilor.
- Formule de reținut: ecuația bipătrată , cu , se rezolvă prin substituția , care o transformă în ; pentru fiecare soluție se revine prin , ecuație care are în exact două soluții opuse. Dacă este rădăcină, atunci și este rădăcină. Ecuația reciprocă de speța întâi: pentru orice ; de speța a doua: . La orice ecuație reciprocă, nu este rădăcină, iar odată cu este rădăcină și . Rădăcina evidentă: speța întâi de grad impar are rădăcina ; speța a doua are rădăcina . Gradul al patrulea, speța întâi: se împarte ecuația la , se notează iar ecuația devine ; pentru fiecare se revine prin .
Notă: în barem, cuvântul „itemul" este folosit ca termen de evaluare; la clasă, în vorbirea curentă, spunem „exercițiul".
Itemi
Partea I – Recunoaștere, substituții, rezolvări directe
Itemul 1 (6 puncte)
Alege litera corespunzătoare răspunsului corect (câte 2 puncte):
a) Substituția potrivită pentru rezolvarea ecuației este: A. ; B. ; C. ; D. .
b) Orice ecuație reciprocă de speța întâi și de gradul al treilea are rădăcina: A. ; B. ; C. ; D. .
c) Numărul soluțiilor distincte din ale ecuației este: A. ; B. ; C. ; D. .
Itemul 2 (6 puncte)
Rezolvă în (câte 1,5 puncte): a) ; b) ; c) ; d) .
Itemul 3 (6 puncte)
Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată (A) sau falsă (F) și justifică pe scurt (câte 1,5 puncte): a) „Ecuația este reciprocă de speța întâi." b) „Orice ecuație bipătrată are patru rădăcini în , numărate cu ordinul lor de multiplicitate." c) „Dacă este rădăcină a unei ecuații reciproce, atunci și este rădăcină." d) „Numărul poate fi rădăcină a unei ecuații reciproce."
Itemul 4 (6 puncte)
a) Rezolvă în ecuația . (3 p) b) Rezolvă în ecuația . (3 p)
Partea a II-a – Ecuații reciproce: rădăcina evidentă și substituția
Itemul 5 (8 puncte)
Rezolvă în , precizând mai întâi speța fiecărei ecuații (câte 2 puncte): a) ; b) ; c) ; d) .
Itemul 6 (7 puncte)
a) Rezolvă în ecuația , folosind substituția . (4 p) b) Verifică faptul că rădăcinile obținute se grupează în perechi de numere inverse. (3 p)
Itemul 7 (7 puncte)
a) Rezolvă în ecuația . (4 p) b) Determină pentru care ecuația are exact două rădăcini reale distincte, fiecare dublă. (3 p)
Itemul 8 (6 puncte)
a) Arată că ecuația este reciprocă de speța a doua și că este rădăcină a ei. (3 p) b) Coboară gradul împărțind cu și arată că ecuația rămasă este reciprocă de speța întâi. (3 p)
Itemul 9 (6 puncte)
a) Rezolvă în ecuația . (4 p) b) Verifică faptul că produsul tuturor rădăcinilor este egal cu și explică de ce acest lucru era de așteptat. (2 p)
Partea a III-a – Demonstrații și itemi de tip examen
Itemul 10 (8 puncte)
(Redactare completă cerută.) a) Demonstrează că, dacă este rădăcină a ecuației bipătrate , atunci și este rădăcină a ei; deduce că rădăcinile unei ecuații bipătrate se grupează în perechi de numere opuse. (5 p) b) Determină numerele reale și pentru care ecuația are rădăcinile și . (3 p)
Itemul 11 (8 puncte)
a) Demonstrează că orice ecuație reciprocă de speța întâi și de grad impar are rădăcina . (5 p) b) Rezolvă în ecuația . (3 p)
Itemul 12 (8 puncte)
Se consideră ecuația , cu . a) Arată că și sunt rădăcini ale ecuației, oricare ar fi , și scrie ecuația sub formă factorizată. (4 p) b) Determină valorile lui pentru care toate cele patru rădăcini ale ecuației sunt reale, discutând cazurile particulare. (4 p)
Itemul 13 (8 puncte)
(Item tip Bacalaureat M1.) Se consideră ecuația . a) Arătați că ecuația este reciprocă de speța întâi și că nu este soluție a ei. (3 p) b) Rezolvați ecuația în . (5 p)
Barem și răspunsuri
Punctaj total: 90 p din itemi + 10 p din oficiu = 100 p.
Itemul 1. (6 p) — câte 2 puncte. a) B. Ecuația conține doar puteri pare ale lui , deci notând ea devine , o ecuație de gradul al doilea. b) C. O reciprocă de speța întâi de gradul al treilea are forma , iar . Valoarea este rădăcina „gratuită" a ecuațiilor de speța a doua. c) C. Cu obținem , cu soluțiile și ; de aici și , adică patru soluții distincte.
Itemul 2. (6 p) — câte 1,5 puncte (0,5 p ecuația în , 1 p toate cele patru rădăcini). a) , cu , deci . Rezultă . b) , cu soluțiile și . Din obținem , iar din obținem . Deci . c) , cu soluțiile și — ambele negative, dar niciuna nu se respinge: în ele dau , respectiv . Deci ; ecuația nu are nicio rădăcină reală. d) , deci este rădăcină dublă. Rezultă și , fiecare cu ordinul de multiplicitate ; într-adevăr, .
Itemul 3. (6 p) — câte 1,5 puncte (0,5 p răspunsul, 1 p justificarea). a) F. Coeficienții sunt . Cei de la capete sunt și , deci nu sunt egali; sunt însă opuși, ca și perechea din interior, iar coeficientul din mijloc este . Ecuația este așadar reciprocă de speța a doua. b) A. Ecuația bipătrată este o ecuație algebrică de gradul al patrulea, iar corolarul teoremei fundamentale a algebrei garantează exact patru rădăcini în , numărate cu ordinul lor de multiplicitate. c) A. Din , împărțind cu (posibil, pentru că ) și folosind simetria coeficienților, se obține exact . d) F. Valoarea în este termenul liber , iar la o ecuație reciprocă , coeficientul dominant fiind nenul prin definiția gradului. Deci .
Itemul 4. (6 p)
a) (3 p) Notăm ; ecuația devine , cu (1 p), deci , adică și (1 p). Revenind, dă , iar dă ; soluțiile reale sunt (1 p).
b) (3 p) Cu obținem , cu (1 p), deci , adică și (0,5 p). Din rezultă (0,5 p); din rezultă (0,5 p). Verificare: ✓ (0,5 p).
Itemul 5. (8 p) — câte 2 puncte (0,5 p speța și rădăcina evidentă, 1 p coborârea gradului, 0,5 p soluțiile finale).
a) Coeficienții sunt egali doi câte doi de la capete: speța întâi, grad impar, deci este rădăcină. Schema lui Horner cu dă rândul , deci . Trinomul are , cu rădăcinile . Soluțiile sunt , , (ultimele două, inverse una alteia). b) Coeficienții : speța întâi, deci este rădăcină. Horner cu dă rândul , deci , cu . Soluțiile sunt și ; produsul ultimelor două este ✓ c) Coeficienții : speța întâi, deci este rădăcină. Horner cu dă rândul , deci , cu . Soluțiile sunt și . d) Coeficienții sunt opuși doi câte doi de la capete: speța a doua, deci este rădăcină. Horner cu dă rândul , deci , cu . Soluțiile sunt și .
Itemul 6. (7 p)
a) (4 p) Coeficienții sunt simetrici, deci ecuația este reciprocă de speța întâi; cum , numărul nu este soluție și putem împărți cu (1 p): Cu și obținem (1 p) Discriminantul este , deci , adică și (1 p). Revenim prin : pentru obținem , cu rădăcinile și ; pentru obținem , adică , rădăcină dublă. Soluțiile sunt , și (cu ordinul ) (1 p).
b) (3 p) Perechile de inverse sunt , cu , și , numărul fiind propriul său invers — de aceea el apare de două ori (1,5 p). Verificare prin factorizare: ✓ (1 p). Se confirmă și prin Viète: produsul tuturor rădăcinilor este (0,5 p).
Itemul 7. (7 p)
a) (4 p) Notăm ; ecuația devine , cu (1,5 p), deci , adică și (1 p). Revenind: dă , iar dă (1 p). Soluțiile sunt , , , . Verificare: ✓ (0,5 p).
b) (3 p) Cu obținem . Pentru ca cele patru rădăcini să se reducă la două valori reale, fiecare dublă, ecuația în trebuie să aibă o rădăcină dublă pozitivă (1 p). Condiția dă sau (1 p). Pentru : , deci , fiecare dublă — convine, iar . Pentru : , deci , rădăcini nereale — nu convine. Răspuns: (1 p).
Itemul 8. (6 p)
a) (3 p) Coeficienții ecuației, scriși complet, sunt (0,5 p). Verificăm relația : perechea de la capete este , iar celelalte două perechi sunt , cu (1,5 p). Deci ecuația este reciprocă de speța a doua, iar adică este rădăcină, exact cum prezice regula pentru speța a doua (1 p).
b) (3 p) Aplicăm schema lui Horner cu pe coeficienții : rândul de jos este (1,5 p), deci Ecuația rămasă, , are coeficienții , evident egali de la capete, deci este reciprocă de speța întâi (1 p). (Rădăcinile ei sunt cele patru rădăcini de ordinul ale unității diferite de .) (0,5 p)
Itemul 9. (6 p)
a) (4 p) Coeficienții sunt simetrici: ecuație reciprocă de speța întâi, cu nesoluție, deci împărțim cu (1 p): Cu și (1 p): (1 p). Revenim: pentru , dă , rădăcină dublă; pentru , are , deci (1 p).
b) (2 p) Produsul rădăcinilor este (1 p). Era de așteptat: prin Viète, produsul rădăcinilor unei ecuații de gradul al patrulea este , iar la o ecuație reciprocă de speța întâi ; structural, rădăcinile se grupează în perechi de inverse, al căror produs este (1 p).
Itemul 10. (8 p) — redactare completă.
a) (5 p) Notăm (0,5 p). Puterile care apar sunt pare, deci, pentru orice număr , (2 p). Prin urmare, dacă este rădăcină, adică , atunci , deci și este rădăcină (1,5 p). Rezultă că mulțimea rădăcinilor este simetrică față de : ele se grupează în perechi . Singura excepție aparentă ar fi , care este propriul său opus, dar acest caz apare doar când (1 p).
b) (3 p) Ecuația căutată are exact rădăcinile , , , , deci se scrie ca produs (1 p): (1 p). Desfăcând, obținem , deci și (1 p).
Itemul 11. (8 p)
a) (5 p) Fie impar și fie ecuația reciprocă de speța întâi (0,5 p). Calculăm (1 p). Grupăm termenii în perechi : fiecare se împerechează cu , iar perechile sunt disjuncte, pentru că fiind impar nu există niciun cu (1,5 p). Contribuția unei perechi este (1 p), unde am folosit . Cum este impar, exponenții și au parități diferite, deci și sunt numere opuse, iar paranteza este nulă (0,5 p). Toate perechile contribuie cu , deci , adică este rădăcină (0,5 p).
b) (3 p) Coeficienții sunt simetrici, deci ecuația este reciprocă de speța întâi, de grad impar, și are rădăcina (1 p). Schema lui Horner cu (coeficienții ) dă rândul , deci (1 p) Trinomul are , deci . Soluțiile sunt , , (0,5 p). Control: — pereche de inverse, cum cere teoria ✓ (0,5 p).
Itemul 12. (8 p)
a) (4 p) Înlocuim direct (1,5 p): egalități adevărate pentru orice (puterile fiind pare, valorile în și în coincid). Deci sunt rădăcini indiferent de (1 p). Ecuația fiind bipătrată, cu obținem , care are rădăcinile și (suma și produsul ) (1 p). Prin urmare (0,5 p).
b) (4 p) Primele două rădăcini, , sunt reale pentru orice ; rămâne condiția ca ecuația să aibă rădăcini reale (1,5 p), adică (1 p). Discuția cazurilor (1,5 p): pentru , , cele patru rădăcini , sunt reale și distincte; pentru rămân doar și , fiecare cu ordinul de multiplicitate (ecuația devine ); pentru rădăcinile sunt , și , ultima dublă. Pentru apar două rădăcini pur imaginare, , deci condiția nu mai este îndeplinită.
Itemul 13. (8 p)
a) (3 p) Coeficienții sunt , , , , (0,5 p). Avem și , iar este propria lui pereche, deci relația este verificată pentru orice : ecuația este reciprocă de speța întâi (1,5 p). Valoarea în este termenul liber, , deci nu este soluție — observație care ne permite, la punctul b), împărțirea cu (1 p).
b) (5 p) Împărțim ecuația cu și grupăm termenii simetrici (1 p): Notăm ; din rezultă (1 p), deci (1 p). Revenim prin (1 p): – pentru : , cu , deci ; – pentru : , adică , deci , rădăcină dublă. Soluțiile ecuației sunt (cu ordinul de multiplicitate ), și (0,5 p). Verificare: ✓ (0,5 p).
