Test: inele și reguli de calcul
Disciplina: Matematică · Clasa a XII-a · Unitatea: Inele, corpuri și polinoame
Pentru părinți și profesori
Acest test verifică prima treaptă a suplimentului de algebră: structura de inel și tot ce se poate calcula în ea. Sunt evaluate cinci lucruri. Primul: definiția și cele opt axiome — grup comutativ, monoid, distributivitate de ambele părți — împreună cu rețeta în trei pași de verificare (parte stabilă → moștenirea axiomelor de calcul dintr-o structură cunoscută → existența lui , a lui și a opuselor în mulțime). Al doilea: regulile de calcul demonstrate din axiome — Propoziția 1 (), Propoziția 2 (regulile semnelor) și Propoziția 3 (regula simplificării) — cu accent pe faptul că formula nu este valabilă într-un inel oarecare. Al treilea: divizorii lui zero și inelele integre, cu teorema „ este integru dacă și numai dacă este prim" și cu criteriul de integritate moștenită. Al patrulea: grupul unităților , demonstrația faptului că este grup, determinarea lui în și în inelul matricelor, plus regula „un element inversabil nu este niciodată divizor al lui zero". Al cincilea: legile „deghizate" date prin formule, tipul care apare an de an în Subiectul al II-lea.
Mențiune de supliment: testul verifică materie din suplimentul pentru Bacalaureat M1 — inelele, corpurile și polinoamele peste un corp sunt în programa pe care o dau sesiunile 2027–2029, deși nu mai apar în programa nouă a clasei a XII-a. Cine dă examenul în acești ani are nevoie de ea integral.
- Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte din itemi + 10 puncte din oficiu).
- Timp recomandat: 50 de minute (o oră de curs); la itemii cu demonstrație se cer toate etapele scrise, nu doar concluzia.
- Cum se aplică: elevul lucrează individual, pe foaie, fără calculator. Orice invers găsit în se justifică prin produsul care îl confirmă, iar orice inversă de matrice se verifică prin înmulțire. Se depunctează: declararea structurii de inel fără a fi găsit elementul unitate, folosirea formulelor de calcul prescurtat la matrice, includerea lui în lista divizorilor lui zero, simplificarea printr-un factor care este divizor al lui zero și rezolvarea unei ecuații din „prin împărțire" la un coeficient neinversabil.
- Interpretare: 90–100 p = foarte bine; 75–89 p = bine; 60–74 p = satisfăcător; sub 60 p = se recomandă reluarea lecțiilor unității, cu accent pe rețeta în trei pași și pe dihotomia inversabil / divizor al lui zero.
- Formule de reținut: Axiomele inelului: A1 asociativitatea adunării, A2 comutativitatea adunării, A3 element nul , A4 opuse; M1 asociativitatea înmulțirii, M2 element unitate ; D1 și D2 distributivitatea la stânga și la dreapta. Rețeta în trei pași: parte stabilă la ambele operații moștenirea lui A1, A2, M1, D1, D2 dintr-o structură cunoscută , și opusele în . Propoziția 1: . Propoziția 2: și . Propoziția 3 (simplificarea): dacă și nu e divizor al lui zero, din rezultă . Calcul prescurtat: în orice inel și ; termenii din mijloc se strâng doar când . Divizor al lui zero: pentru care există cu sau . Inel integru: comutativ, nenul, fără divizori ai lui zero; este integru este prim. Criteriul de integritate moștenită: un inel inclus într-un inel integru și care conține pe și pe este integru. Grupul unităților: = elementele inversabile, grup față de înmulțire, cu ; , , . Dihotomia din : fiecare clasă nenulă este ori inversabilă, ori divizor al lui zero. Legile deghizate: pentru și , elementul nul este , elementul unitate este , iar este inversabil exact când este inversabil în inelul de plecare.
Notă: în barem, cuvântul „itemul" este folosit ca termen de evaluare; la clasă, în vorbirea curentă, spunem „exercițiul".
Itemi
Partea I – Axiomele inelului și regulile de calcul
Itemul 1 (6 puncte)
Alege litera corespunzătoare răspunsului corect (câte 2 puncte):
a) Într-un inel , structura este: A. grup comutativ; B. monoid; C. grup; D. semigrup fără element neutru.
b) Definiția inelului, cu numerotarea din lecție (A1–A4, M1–M2, D1–D2), conține: A. axiome; B. axiome; C. axiome; D. axiome.
c) Într-un inel oarecare, dezvoltarea corectă a lui este: A. ; B. ; C. ; D. .
Itemul 2 (6 puncte)
Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată (A) sau falsă (F) și justifică pe scurt (câte 1,5 puncte): a) „Elementul al unui inel este divizor al lui zero, pentru că pentru orice ." b) „Inelul este integru." c) „Într-un inel, un element inversabil nu poate fi divizor al lui zero." d) „Orice inel comutativ este inel integru."
Itemul 3 (6 puncte)
Folosind numai axiomele inelului și rezultatele deja demonstrate: a) Demonstrează Propoziția 1: pentru orice element al unui inel. (3 p) b) Demonstrează punctul (i) al Propoziției 2: pentru orice , . (3 p)
Itemul 4 (7 puncte)
Se consideră mulțimea , cu adunarea și înmulțirea numerelor reale. a) Arată că mulțimea este parte stabilă față de ambele operații, scriind formula sumei și formula produsului. (3 p) b) Parcurge ceilalți doi pași ai rețetei în trei pași și încheie că este inel comutativ. (2 p) c) Arată că acest inel este integru, invocând criteriul potrivit. (2 p)
Partea a II-a – Divizori ai lui zero, inele integre și grupul unităților
Itemul 5 (7 puncte)
Se consideră inelul . a) Determină toți divizorii lui zero ai acestui inel. (3 p) b) Determină și numărul elementelor lui. (2 p) c) Verifică pe listele obținute dihotomia: fiecare clasă nenulă este ori inversabilă, ori divizor al lui zero, niciodată amândouă. (2 p)
Itemul 6 (7 puncte)
Rezolvă în inelul , justificând de fiecare dată metoda aleasă: a) ; (3 p) b) ; (2 p) c) . (2 p)
Itemul 7 (7 puncte)
Se consideră matricele și din inelul . a) Arată că este divizor al lui zero, găsind o matrice cu . (3 p) b) Arată că și calculează , cu verificare. (3 p) c) Explică, într-o frază, de ce nu poate fi divizor al lui zero. (1 p)
Itemul 8 (7 puncte)
a) Arată că, dacă nu este număr prim, atunci are divizori ai lui zero. (3 p) b) Arată că, dacă este număr prim, atunci nu are divizori ai lui zero. (3 p) c) Precizează, cu justificare, care dintre inelele și este integru. (1 p)
Itemul 9 (6 puncte)
În inelul al funcțiilor , cu adunarea și înmulțirea punctuale: a) Arată că funcția , , este inversabilă și scrie inversul ei. (2 p) b) Arată că funcția , , nu este inversabilă. (2 p) c) Arată că este divizor al lui zero, construind o funcție cu . (2 p)
Partea a III-a – Sinteză și item de tip Bacalaureat M1
Itemul 10 (8 puncte)
a) Demonstrează că, într-un inel oarecare, și precizează condiția în care membrul drept devine . (3 p) b) Pentru și din , calculează și și arată că sunt diferite. (3 p) c) Demonstrează că, într-un inel integru, din rezultă sau . (2 p)
Itemul 11 (8 puncte)
Fie un inel. a) Demonstrează că, dacă , atunci și . (3 p) b) Demonstrează că, dacă , atunci . (2 p) c) Verifică formula în inelul , pentru și . (3 p)
Itemul 12 (15 puncte)
(Item tip Bacalaureat M1 — Subiectul al II-lea, problema a doua.) Pe mulțimea se consideră legile de compoziție a) Arătați că , pentru orice . (5 p) b) Arătați că este inel comutativ și determinați elementul nul și elementul unitate ale acestui inel. (5 p) c) Determinați elementele inversabile ale inelului și rezolvați în ecuația . (5 p)
Barem și răspunsuri
Punctaj total: 90 p din itemi + 10 p din oficiu = 100 p.
Itemul 1. (6 p) — câte 2 puncte.
a) (2 p) B. Definiția cere ca să fie monoid, adică înmulțire asociativă cu element unitate. Nu se cere să fie grup: dacă ar fi, orice element nenul ar avea invers, iar nu ar mai fi inel.
b) (2 p) C. Sunt : patru pentru grupul comutativ , două pentru monoidul și două pentru distributivitate.
c) (2 p) B. Desfacerea corectă este . Varianta A cere în plus , adică un inel comutativ.
Itemul 2. (6 p) — câte 1,5 puncte (0,5 p răspunsul, 1 p justificarea).
a) (1,5 p) F. Definiția divizorului lui zero cere explicit , deci elementul nul este exclus din capul locului. Egalitatea este Propoziția 1 și e adevărată în orice inel; tocmai de aceea, dacă ar fi admis, orice element ar deveni divizor al lui zero și noțiunea nu ar mai selecta nimic.
b) (1,5 p) F. Numărul nu este prim, iar cu ambii factori nenuli. Prin teorema din lecție, este integru dacă și numai dacă este prim.
c) (1,5 p) A. Dacă este inversabil și , înmulțind la stânga cu obținem , deci nu există partener nenul.
d) (1,5 p) F. Integritatea cere, pe lângă comutativitate, absența divizorilor lui zero. Contraexemplul minim: este comutativ, dar .
Itemul 3. (6 p)
a) (3 p) Pornim de la (axioma A3 aplicată lui ) (0,5 p). Înmulțim la stânga cu și folosim distributivitatea D1 (1 p): Adunăm în ambii membri opusul lui , care există prin A4 (1 p), și obținem (0,5 p). (Egalitatea se obține identic, cu D2.)
b) (3 p) Arătăm că este opusul lui , adică suma lor este (0,5 p). Folosind D2 și Propoziția 1 (1,5 p): Cum opusul unui element este unic într-un grup, rezultă (1 p).
Itemul 4. (7 p)
a) (3 p) Fie și , cu . Atunci (1 p) iar pentru produs, folosind (1,5 p): Numerele , , și sunt întregi, deci ambele rezultate au forma cerută (0,5 p). (Control numeric: , iar formula dă și .) ✓
b) (2 p) Pasul 2 — moștenirea: asociativitatea și comutativitatea ambelor operații, precum și distributivitatea, se moștenesc din , pentru că o egalitate adevărată pentru toate numerele reale este adevărată, în particular, pentru elementele mulțimii noastre (1 p). Pasul 3: și aparțin mulțimii, iar opusul lui este , tot de forma cerută (0,5 p). Prin urmare este inel comutativ (0,5 p).
c) (2 p) Mulțimea este submulțime a lui , care este inel integru, și conține pe și pe (1 p). Prin criteriul de integritate moștenită, absența divizorilor lui zero se transmite automat: o afirmație despre toate elementele mulțimii mari este adevărată și pentru elementele submulțimii. Deci este inel integru (1 p).
Itemul 5. (7 p)
a) (3 p) Clasa , cu , este divizor al lui zero exact când (1 p). Cum , numerele din care nu sunt prime cu sunt cele divizibile cu sau cu (1 p): — unsprezece clase (0,5 p). Verificări: și (0,5 p).
b) (2 p) Rămân clasele cu , adică reprezentanții impari care nu se divid cu (1 p): deci șase elemente (1 p).
c) (2 p) Cele două liste sunt disjuncte, pentru că prima cere , iar a doua — condiții care se exclud (1 p). Reunite, ele dau clase, adică toate clasele nenule ale lui ; nicio clasă nenulă nu rămâne nici într-o categorie, nici în cealaltă (1 p).
Itemul 6. (7 p)
a) (3 p) Cum , clasa este inversabilă, deci ecuația are soluție unică și se rezolvă înmulțind cu inversul (1 p). Căutăm inversul: , deci (1 p). Atunci pentru că (0,5 p). Verificare: , căci ✓ (0,5 p).
b) (2 p) Aici , deci este divizor al lui zero și metoda inversului nu se aplică; verificăm ce valori ia (1 p). Pentru obținem, ciclic, , deci mulțimea valorilor este (0,5 p). Clasa nu apare printre ele, deci ecuația nu are soluții (0,5 p).
c) (2 p) Din lista de la punctul b), exact pentru clasele al căror reprezentant dă restul la împărțirea cu (1 p): — șase soluții (0,5 p). Control pe două dintre ele: și , pentru că ✓ (0,5 p). (O ecuație de gradul întâi cu șase soluții — imposibil dacă nu ar fi divizor al lui zero.)
Itemul 7. (7 p)
a) (3 p) Observăm întâi că , deci nu este inversabilă — semn că poate fi divizor al lui zero (0,5 p). Căutăm cu : prima linie dă și , adică și ; linia a doua dă aceleași condiții (1,5 p). Alegem , deci (0,5 p): Cum și , matricea este divizor al lui zero (0,5 p).
b) (3 p) , deci este inversabilă, adică (1 p). Pentru ordinul (1 p): Verificare: ✓ (1 p).
c) (1 p) Pentru că un element inversabil nu este niciodată divizor al lui zero: din , înmulțind la stânga cu , ar rezulta , deci nu există partener nenul.
Itemul 8. (7 p)
a) (3 p) Dacă nu este prim și , atunci cu și (1 p). Clasele și sunt nenule, pentru că și (1 p), iar deci am găsit doi divizori ai lui zero (1 p).
b) (3 p) Fie prim și , adică (1 p). Cum este prim, din rezultă sau (1 p), adică sau . Prin urmare nu are divizori ai lui zero; fiind comutativ și nenul (aici se folosește ), el este inel integru (1 p).
c) (1 p) este integru, pentru că este prim. nu este: , iar cu . (Atenție: „putere de număr prim" nu înseamnă „prim".)
Itemul 9. (6 p)
a) (2 p) În inelul funcțiilor, elementul unitate este funcția constantă , iar este inversabilă exact când pentru orice real (0,5 p). Cum , condiția este îndeplinită (1 p), iar inversul este funcția dată de (0,5 p).
b) (2 p) Funcția se anulează în (1 p). Dacă ar exista cu , atunci, luând , am obține , adică — fals (1 p).
c) (2 p) Definim prin și pentru (1 p). Atunci , pentru că , iar produsul punctual este nul peste tot: în avem , iar în orice avem (1 p). Deci și este divizor al lui zero. (Regula generală: în inelul funcțiilor, o funcție care se anulează măcar într-un punct este divizor al lui zero.)
Itemul 10. (8 p)
a) (3 p) Desfacem parantezele folosind D1 și D2, fără a schimba ordinea factorilor (1,5 p): La mijloc am folosit și Propoziția 2, prin care (0,5 p). Termenii și se reduc reciproc exact atunci când , adică atunci când cele două elemente comută; abia atunci membrul drept devine (1 p).
b) (3 p) Calculăm întâi sumele și diferențele (0,5 p): Atunci (1 p) Pe de altă parte și (1 p), deci (0,5 p). (Control: , , deci , exact diferența dintre cele două rezultate.) ✓
c) (2 p) Din obținem ; inelul fiind integru, deci comutativ, avem și diferența se factorizează (1 p): Într-un inel integru un produs nul cere un factor nul, deci sau , adică sau (1 p). (Într-un inel oarecare concluzia este falsă: în , , dar , căci .)
Itemul 11. (8 p)
a) (3 p) Fie , cu inversele și . Calculăm (1,5 p): folosind numai asociativitatea (M1) (0,5 p). Analog, (0,5 p). Deci este inversabil și ; ordinea inversată este esențială într-un inel necomutativ (0,5 p).
b) (2 p) Egalitatea se citește în două feluri: ea spune că este inversul lui , dar și că este inversul lui (1 p). Prin urmare este el însuși inversabil, cu , deci (1 p).
c) (3 p) În : din rezultă , iar din rezultă (1 p). Produsul este , iar , pentru că (1 p). Pe de altă parte căci . Cele două rezultate coincid ✓ (1 p).
Itemul 12. (15 p) — problemă de tip Subiectul al II-lea, trei subpuncte a câte puncte.
a) (5 p) Desfacem membrul drept (3 p): Egalitatea este adevărată pentru orice (1 p). Observăm că și prima lege se scrie sugestiv, (1 p). (Termenul liber trebuie să fie — verificarea obligatorie a tiparului.)
b) (5 p) Grupul aditiv. , iar comutativitatea se citește din formă (1 p). Elementul neutru: din obținem , deci ; simetricul lui față de este , din (1 p).
Monoidul multiplicativ. Cu forma factorizată, ambii membri ai asociativității se scriu , iar comutativitatea rezultă din simetria produsului (1 p). Elementul unitate verifică pentru orice , deci , adică (1 p).
Distributivitatea. , iar — egale, prin distributivitatea din ; ambele legi fiind comutative, D2 rezultă din D1 (0,5 p). Concluzie: este inel comutativ, cu elementul nul și elementul unitate (0,5 p).
c) (5 p) Elementul este inversabil dacă există cu , adică , adică (1,5 p). Notând și , condiția devine cu întregi, adică (1 p). Din rezultă , iar din rezultă ; deci mulțimea elementelor inversabile este (0,5 p).
Ecuația se scrie , adică (1 p), de unde sau , adică (0,5 p). Verificare: ✓ și ✓ (0,5 p).
(Firesc, cele două mulțimi coincid: înseamnă exact „ este propriul său invers", iar aici toate elementele inversabile au această proprietate.)
