Test: legi de compoziție cu parametri
Disciplina: Matematică · Clasa a XII-a · Unitatea: Legi de compoziție
Pentru părinți și profesori
Acest test încheie unitatea și este cel mai apropiat de subiectele reale de examen: aproape orice problemă de structuri algebrice din Subiectul al II-lea începe cu o lege dată printr-o formulă, iar varianta cu parametru arată cine a înțeles și cine a memorat. Sunt evaluate cinci lucruri. Primul: mecanismul invers — nu se verifică o proprietate a unei legi date, ci se caută legea care are proprietatea cerută; necunoscuta este parametrul, iar rezolvarea are două jumătăți la fel de obligatorii, condiția necesară (din valori particulare sau din identitatea generală) și verificarea pentru fiecare valoare găsită. Al doilea: condiția de asociativitate a familiei și forma ei factorizată, din care se citesc elementul neutru, elementele simetrizabile și partea stabilă. Al treilea: familia cu coeficient, , unde condiția este de gradul al doilea în și dă, de regulă, două valori — pierderea uneia dintre ele este greșeala clasică. Al patrulea: comutativitatea cu parametru, care cere egalitatea coeficienților lui și ai lui și care este independentă de asociativitate. Al cincilea: aceeași metodă aplicată pe o mulțime finită de clase de resturi, plus o recapitulare a întregii unități (parte stabilă, semigrup, monoid, elemente simetrizabile).
- Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte din itemi + 10 puncte din oficiu).
- Timp recomandat: 50 de minute (o oră de curs); la itemii cu justificare se cer toate etapele scrise, nu doar rezultatul final.
- Cum se aplică: elevul lucrează individual, pe foaie, fără calculator. Se depunctează: oprirea după condiția necesară, fără verificarea generală; alegerea unor valori particulare cu , care nu spun nimic despre parametru; pierderea uneia dintre soluțiile ecuației în parametru; omiterea elementului care nu are simetric; confundarea parametrului, care este fix, cu variabilele și , care parcurg toată mulțimea.
- Interpretare: 90–100 p = foarte bine; 75–89 p = bine; 60–74 p = satisfăcător; sub 60 p = se recomandă reluarea ultimei lecții a unității împreună cu cea despre legile date prin formule.
- Formule de reținut: ⚠️ în tot testul, litera este coeficientul lui , ca în ultima lecție a unității; forma factorizată corespunzătoare este , nu , iar rolul literelor se citește de fiecare dată din forma factorizată. Legea , definită pe , este comutativă pentru orice și și este asociativă dacă și numai dacă , pentru că În acest caz legea se scrie factorizat , are elementul neutru , intervalul este parte stabilă, singurul element fără simetric este , iar pentru Pentru familia cu , condiția de asociativitate este , forma factorizată este , iar elementul neutru este . Comutativitatea și existența elementului neutru nu atrag asociativitatea: legea are elementul neutru , dar , în timp ce .
Notă: în barem, cuvântul „itemul" este folosit ca termen de evaluare; la clasă, în vorbirea curentă, spunem „exercițiul".
Itemi
Partea I – Determinarea parametrilor: recunoaștere și calcul
Itemul 1 (6 puncte)
Alege litera corespunzătoare răspunsului corect (câte 2 puncte):
a) Legea , definită pe , este asociativă dacă și numai dacă: A. ; B. ; C. ; D. .
b) Elementul neutru al legii , definită pe , este: A. ; B. ; C. ; D. .
c) Legea , definită pe , este comutativă pentru: A. ; B. ; C. ; D. orice valoare a lui .
Itemul 2 (6 puncte)
Pe se consideră legea , cu . a) Determină valoarea lui pentru care legea este asociativă. (3 p) b) Pentru valoarea găsită, scrie forma factorizată a legii și determină elementul neutru. (3 p)
Itemul 3 (6 puncte)
Pe se consideră legea , cu . a) Determină toate valorile lui pentru care legea este asociativă. (3 p) b) Determină elementul neutru corespunzător fiecărei valori găsite. (3 p)
Itemul 4 (6 puncte)
Pe se consideră legea , cu . a) Determină astfel încât legea să fie comutativă. (3 p) b) Pentru valoarea găsită, stabilește dacă legea este și asociativă. (3 p)
Itemul 5 (6 puncte)
Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată (A) sau falsă (F) și justifică pe scurt (câte 2 puncte): a) „Dacă o lege de compoziție are element neutru, atunci ea este asociativă." b) „Condiția de asociativitate a legii , cu , poate fi îndeplinită de două valori diferite ale lui ." c) „Legea este comutativă, oricare ar fi numărul real ."
Partea a II-a – Structura legii, după determinarea parametrului
Itemul 6 (9 puncte)
Pe se consideră legea , adică legea obținută la itemul 2. a) Arată că intervalul este parte stabilă a lui în raport cu . (3 p) b) Determină mulțimea elementelor simetrizabile din și formula simetricului lui . (3 p) c) Rezolvă în intervalul ecuația . (3 p)
Itemul 7 (9 puncte)
Pe mulțimea a claselor de resturi modulo se consideră legea a) Determină clasa pentru care legea este asociativă și scrie forma factorizată. (3 p) b) Determină elementul neutru al legii. (3 p) c) Determină singura clasă care nu este simetrizabilă și calculează simetricul clasei . (3 p)
Itemul 8 (9 puncte)
a) Fie un monoid cu elementul neutru și fie două elemente simetrizabile. Demonstrează că este simetrizabil și că . (4 p) b) Pe se consideră legea . Arată că este asociativă, determină elementul neutru și mulțimea elementelor simetrizabile. (5 p)
Partea a III-a – Sinteză și item de tip examen
Itemul 9 (11 puncte)
Pe se consideră legea , cu . a) Determină și astfel încât legea să fie asociativă și să aibă elementul neutru . (4 p) b) Pentru valorile găsite, arată că intervalul este parte stabilă și că elementul neutru îi aparține. (4 p) c) Calculează compunerea lui cu el însuși de patru ori. (3 p)
Itemul 10 (10 puncte)
Pe intervalul se consideră legea . a) Arată că este lege de compoziție pe și că este comutativă. (3 p) b) Arată că este asociativă, verificând că ambii membri sunt egali cu . (4 p) c) Arată că legea nu are element neutru și precizează ce structură dintre cele studiate formează . (3 p)
Itemul 11 (12 puncte)
(Item de tip Bacalaureat M1, Subiectul al II-lea.) Pe mulțimea numerelor reale se consideră legea de compoziție , unde este un număr real. a) Determinați valorile lui pentru care legea este asociativă. (4 p) b) Pentru , arătați că , determinați elementul neutru și arătați că intervalul este parte stabilă a lui în raport cu legea . (4 p) c) Pentru , determinați mulțimea elementelor simetrizabile și rezolvați în intervalul ecuația . (4 p)
Barem și răspunsuri
Punctaj total: 90 p din itemi + 10 p din oficiu = 100 p.
Itemul 1. (6 p)
a) B. (2 p) Diferența dintre cei doi membri ai asociativității este , deci ea se anulează pentru orice exact când , adică .
b) B. (2 p) Legea are forma cu , deci ; verificare: .
c) C. (2 p) Comutativitatea cere ca formula să fie simetrică în și , deci coeficientul lui și cel al lui trebuie să fie egali: .
Itemul 2. (6 p)
a) (3 p) Legea este din familia , cu și (1 p). Condiția de asociativitate dă (2 p).
b) (3 p) Forma factorizată: ✓ (1,5 p). Elementul neutru este (1 p). Verificare: ✓ (0,5 p)
Itemul 3. (6 p)
a) (3 p) Legea este din familia , cu , , (0,5 p). Condiția de asociativitate este , adică (1,5 p). Discriminantul este , deci și (1 p).
b) (3 p) Elementul neutru este , deci (1 p): (1 p) Verificare pentru : ✓; pentru : ✓ (1 p)
Itemul 4. (6 p)
a) (3 p) Comutativitatea cere pentru orice (0,5 p): (1,5 p) Luând și obținem , deci ; reciproc, pentru formula devine , simetrică în și , deci comutativă (1 p).
b) (3 p) Pentru legea este din familia , cu , , (0,5 p). Condiția de asociativitate cere , adică , adică — fals (1,5 p). Prin urmare legea nu este asociativă. Contraexemplu, pentru redactarea completă: , deci , iar , deci ; cum , legea nu este asociativă (1 p).
Itemul 5. (6 p) — câte 2 puncte (0,5 p verdictul, 1,5 p justificarea).
a) F. (0,5 p) Contraexemplul fixat: legea are elementul neutru , pentru că și ; totuși , în timp ce , deci legea nu este asociativă (1,5 p).
b) A. (0,5 p) Condiția se scrie , ecuație de gradul al doilea în ; când discriminantul este strict pozitiv, ea are două soluții. Exemplu: pentru și se obțin și , ca la itemul 3 (1,5 p).
c) A. (0,5 p) Formula este simetrică în și , pentru că și , iar termenul nu depinde de variabile; deci pentru orice și orice (1,5 p).
Itemul 6. (9 p)
a) (3 p) Folosim forma factorizată (0,5 p). Fie și ; atunci și (1 p), deci produsul lor este strict pozitiv și adică (1,5 p).
b) (3 p) Elementul neutru este . Ecuația simetricului, , devine (1 p). Pentru ea devine , imposibil, deci nu este simetrizabil (0,5 p); pentru obținem deci (1,5 p).
c) (3 p) Cu forma factorizată, ecuația devine , adică (1,5 p). Rezultă sau , deci sau (1 p). Numai aparține intervalului , deci aceasta este singura soluție (0,5 p). Verificare: ✓
Itemul 7. (9 p)
a) (3 p) Identitatea care dă condiția de asociativitate a fost obținută folosind numai asociativitatea, comutativitatea și distributivitatea operațiilor — proprietăți valabile și în —, deci condiția rămâne , cu (1 p): (1,5 p). Forma factorizată este (0,5 p).
b) (3 p) Elementul neutru este (1,5 p). Verificare: , pentru că ✓ (1,5 p)
c) (3 p) Ecuația simetricului este , deci este simetrizabil exact când clasa este inversabilă (1 p). Cum este prim, singura clasă neinversabilă este , deci singura clasă fără simetric este cea cu , adică (1 p). Pentru avem , iar (căci ), deci (1 p). Verificare: ✓
Itemul 8. (9 p)
a) (4 p) Notăm cu și simetricele lui , respectiv . Calculăm, folosind asociativitatea pentru a muta parantezele (0,5 p): (1,5 p). Analog, în cealaltă ordine, (1,5 p). Cele două egalități arată că este simetricul lui ; cum într-un monoid simetricul este unic, avem (0,5 p).
b) (5 p) Legea este din familia , cu , , ; condiția de asociativitate devine ✓, deci legea este asociativă (1,5 p). Forma factorizată este , ceea ce se verifică desfăcând parantezele: ✓ (1 p). Elementul neutru este (1 p); verificare: ✓. Ecuația simetricului devine (0,5 p); ea nu are soluție pentru , adică pentru , iar pentru dă deci (1 p). Control numeric: pentru obținem , iar ✓
Itemul 9. (11 p)
a) (4 p) Elementul neutru al familiei este , deci condiția dă , adică (2 p). Condiția de asociativitate cere apoi (1,5 p). Legea este deci (0,5 p). Verificare: ✓
b) (4 p) Fie și ; atunci și (1,5 p), deci și adică intervalul este parte stabilă (1,5 p). Cum , elementul neutru aparține intervalului (1 p).
c) (3 p) Compunerea repetată se calculează cu formula puterii, (1 p). Pentru și obținem (1,5 p). Verificare pas cu pas: , apoi , apoi ✓ (0,5 p)
Itemul 10. (10 p)
a) (3 p) Pentru avem , deci împărțirea are sens pentru orice pereche de elemente ale mulțimii (1 p); în plus, câtul a două numere strict pozitive este strict pozitiv, deci și este lege de compoziție (1 p). Comutativitatea: , formula fiind simetrică în și (1 p).
b) (4 p) Calculăm membrul stâng, cu (0,5 p): (1,5 p). Calculăm membrul drept, cu : (1,5 p). Cele două expresii coincid pentru orice , deci legea este asociativă (0,5 p).
c) (3 p) Presupunem că există cu pentru orice . Atunci , de unde , adică — fals pentru (2 p). Prin urmare legea nu are element neutru, iar structura este un semigrup comutativ care nu este monoid (1 p).
Itemul 11. (12 p)
a) (4 p) Legea este din familia , cu (0,5 p). Condiția de asociativitate devine (1,5 p). Discriminantul este , deci (1,5 p). Ambele valori se verifică: pentru legea se scrie , iar pentru se scrie , ambele forme fiind asociative (0,5 p).
b) (4 p) Desfacem paranteza: ✓ (1,5 p). Elementul neutru este ; verificare: ✓ (1 p). Fie acum ; atunci și , deci și , adică intervalul este parte stabilă (1,5 p).
c) (4 p) Ecuația simetricului este , adică (1 p). Pentru ea devine , imposibil; pentru obținem , deci mulțimea elementelor simetrizabile este (1,5 p). Ecuația devine , adică , cu soluțiile și (1 p); numai aparține intervalului (0,5 p). Verificare: ✓
