Aplicația

Acasă · Teste · clasa a XII-a · Test: primitivele funcțiilor raționale

Test: primitivele funcțiilor raționale

Disciplina: Matematică · Clasa a XII-a · Unitatea: Primitive


Pentru părinți și profesori

Acest test acoperă singurul algoritm complet din unitate — cel care calculează primitivele oricărei funcții raționale cu numitor de grad cel mult — și verifică cinci lucruri. Primul: rețeta fracțiilor simple, cu Etapa 1 (împărțirea), Etapa 2 (factorizarea), Etapa 3 (descompunerea) și Etapa 4 (integrarea termen cu termen), parcurse în ordine. Al doilea: forma corectă a descompunerii, cu controlul care nu costă nimic — numărul coeficienților necunoscuți este egal cu gradul numitorului. Al treilea: determinarea coeficienților, prin valori particulare la rădăcini reale distincte și prin metoda mixtă (valori particulare plus identificare) la rădăcini multiple și la trinoame fără rădăcini reale. Al patrulea: regula modulului, urmărită în barem la fiecare logaritm. Al cincilea: capcanele — fracțiile simple aplicate fără împărțire, un singur termen la o rădăcină dublă, numărător constant peste un trinom, logaritm în locul puterii negative și coeficientul lui ignorat la numitorii de forma .

Testul cere o redactare pe care baremele examenului o punctează literal: forma descompunerii scrisă cu litere, coeficienții determinați cu metoda anunțată, verificarea prin aducerea la același numitor și rezultatul scris cu și cu intervalul. Un rezultat corect obținut fără forma scrisă a descompunerii pierde punctele de metodă.

Notă: în barem, cuvântul „itemul" este folosit ca termen de evaluare; la clasă, în vorbirea curentă, spunem „exercițiul".


Itemi

Partea I – Forma descompunerii și cele patru etape

Itemul 1 (6 puncte)

Alege litera corespunzătoare răspunsului corect (câte 2 puncte):

a) Forma descompunerii în fracții simple a funcției este: A. ; B. ; C. ; D. .

b) Numărul coeficienților necunoscuți din descompunerea unei funcții raționale al cărei numitor are gradul este: A. ; B. ; C. ; D. depinde de gradul numărătorului.

c) Forma descompunerii funcției este: A. ; B. ; C. ; D. .


Itemul 2 (6 puncte)

Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată (A) sau falsă (F) și justifică pe scurt (câte 1,5 puncte):

a) „Descompunerea în fracții simple se poate aplica direct funcției ." b) „Pe intervalul are loc ." c) „În scrierea modulul este de prisos." d) „Un factor cu aduce în descompunere un singur termen, cu numărător constant."


Itemul 3 (6 puncte)

Descompune în fracții simple prin valori particulare și calculează (câte 2 puncte): a) , ; b) , ; c) , .


Itemul 4 (7 puncte)

Se consideră funcția , .

a) Compară gradele, efectuează Etapa 1 a rețetei fracțiilor simple și arată că . (3 p) b) Determină pe . (2 p) c) Explică de ce scrierea directă , fără Etapa 1, conduce la un sistem fără soluție. (2 p)


Partea a II-a – Rădăcini multiple și factori de gradul al doilea

Itemul 5 (8 puncte)

Calculează, scriind de fiecare dată forma descompunerii (câte 2 puncte): a) , ; b) , ; c) , ; d) , .


Itemul 6 (8 puncte)

a) Calculează , , folosind metoda mixtă. (4 p) b) Calculează , . (4 p)


Itemul 7 (7 puncte)

Se consideră funcția , .

a) Arată că , pentru orice . (4 p) b) Determină pe și precizează la care dintre cei doi logaritmi se scrie modulul. (3 p)


Itemul 8 (7 puncte)

a) Arată că , pentru orice cu . (3 p) b) Calculează pe și precizează care dintre cele trei tipuri de fracții simple apar în descompunerea completă a integrandului. (4 p)


Partea a III-a – Sinteză, capcane și item de tip examen

Itemul 9 (10 puncte)

Se consideră funcția , .

a) Arată că , pentru orice . (3 p) b) Determină mulțimea primitivelor lui pe . (4 p) c) Determină primitiva a lui cu proprietatea . (3 p)


Itemul 10 (10 puncte)

Calculează, precizând de fiecare dată ce capcană se ascunde în enunț (câte 2,5 puncte): a) , ; b) , ; c) , ; d) , .


Itemul 11 (15 puncte)

(Item tip Bacalaureat M1 — Subiectul al III-lea, problema a doua.) Se consideră funcția , .

a) Arătați că , pentru orice . (5 p) b) Determinați mulțimea primitivelor funcției pe . (5 p) c) Determinați primitiva a funcției pentru care și calculați . (5 p)


Barem și răspunsuri

Punctaj total: 90 p din itemi + 10 p din oficiu = 100 p.

Itemul 1. (6 p) — câte 2 puncte.

a) B. Factorul aduce doi termeni, cu numitorii și , iar factorul încă unul; în total trei coeficienți, adică exact gradul numitorului. Varianta A pierde termenul , iar C pune un numărător de gradul întâi peste o putere a unui factor de gradul întâi, ceea ce nu se face niciodată.

b) C. Numărul coeficienților necunoscuți este egal cu gradul numitorului, oricare ar fi numărătorul — un factor de gradul întâi la puterea aduce coeficienți, iar un factor de gradul al doilea aduce doi. Este controlul care se face înainte de orice calcul și prinde din start o formă greșită.

c) B. Trinomul are , deci nu se descompune peste numerele reale și rămâne întreg; peste el se pune un numărător de gradul întâi, , ca numărul de coeficienți să fie tot trei. Varianta D folosește rădăcini care nu există în , iar A ar da un sistem, în general, incompatibil.

Itemul 2. (6 p) — câte 1,5 puncte (0,5 p răspunsul, 1 p justificarea).

a) F. Gradul numărătorului este , al numitorului , deci nu este strict mai mic: se face întâi împărțirea (Etapa 1). O sumă de fracții simple tinde la zero la infinit, pe când tinde la infinit, deci nicio descompunere nu o poate reproduce fără partea polinomială.

b) F. Exponentul este , deci fracția se integrează cu formula puterii, nu cu rândul logaritmului: . Logaritmul apare numai la exponentul .

c) A. Trinomul are și coeficientul dominant , deci este strict pozitiv pe tot ; modulul nu schimbă nimic, iar scrierea corectă este . Modulul lăsat acolo nu falsifică valoarea, dar arată că nu s-a calculat discriminantul.

d) F. Termenul este într-adevăr unul singur, dar numărătorul este de gradul întâi, : un factor de gradul al doilea „merită" doi coeficienți. Cu numărător constant, sistemul obținut este, în general, incompatibil.

Itemul 3. (6 p) — câte 2 puncte.

a) Din : pentru obținem , deci ; pentru obținem , deci . Pe ambele paranteze sunt strict pozitive, deci modulele se scot:

b) . Din : pentru obținem , deci ; pentru obținem , deci . Control prin identificare: ✓ (coeficientul lui ) și ✓ (termenul liber). Prin urmare

c) . Din : pentru obținem , deci ; pentru obținem , deci . Așadar

Itemul 4. (7 p)

a) (3 p) Gradele numărătorului și numitorului sunt amândouă , deci nu este îndeplinită condiția și Etapa 1 lucrează (1 p). Împărțim: , deci (1 p). Factorizăm numitorul, , iar numărătorul rămas este ; simplificând cu , nenul pe intervalul dat, obținem (1 p).

b) (2 p) Prima bucată este o funcție constantă, a doua este de tipul I (1 p); pe avem , deci modulul se scoate: (1 p).

c) (2 p) Aducând membrul drept la același numitor, numărătorul obținut este , adică un polinom de gradul întâi, în timp ce numărătorul lui este de gradul al doilea; identificarea coeficientului lui ar cere , deci sistemul nu are soluție. Explicația de fond: o sumă de fracții simple tinde la zero la infinit, iar , deci partea polinomială lipsește.

Itemul 5. (8 p) — câte 2 puncte.

a) , deci forma este . Din : pentru , , deci ; pentru , , deci . Pe :

b) . Din : pentru , , deci ; pentru , , deci . Control: ✓. Pe :

c) , deci trei fracții simple. Din : pentru , , deci ; pentru , , deci ; pentru , , deci . Pe :

d) . Din : pentru , , deci ; pentru , , deci . Fiecare bucată primește în plus factorul , de la substituția :

Itemul 6. (8 p)

a) (4 p) Numitorul are gradul , deci trei coeficienți: , cu identitatea (1 p). Prima mișcare a metodei mixte — rădăcinile reale: pentru , , deci ; pentru , , deci (1 p). A doua mișcare — identificarea coeficientului lui : , deci (1 p). Integrăm termen cu termen, ținând seama că al treilea termen dă o putere negativă, nu un logaritm (1 p):

b) (4 p) Rădăcina este dublă, deci forma este , cu (1 p). Pentru : , deci ; pentru : , deci (1 p). Coeficientul lui , deci (1 p). Prin urmare (1 p)

Itemul 7. (7 p)

a) (4 p) Trinomul are , deci rămâne întreg și primește numărător de gradul întâi: , cu (1 p). Pentru : , deci (1 p). Coeficientul lui , deci , iar termenul liber dă , deci (1,5 p). Așadar numărătorul celei de-a doua fracții este , adică exact scrierea cerută (0,5 p).

b) (3 p) Prima fracție dă un logaritm cu modul, dar pe avem , deci el se scoate (1 p). A doua se rupe în două bucăți: fără modul, pentru că — și (1,5 p). Prin urmare (0,5 p) Modulul s-ar scrie numai la logaritmul venit din factorul de gradul întâi ; la cel venit din trinom el este inutil.

Itemul 8. (7 p)

a) (3 p) Aducem membrul drept la același numitor (1,5 p): Împărțind la obținem exact egalitatea cerută (1,5 p); gruparea în raport cu este legitimă pentru că numitorul se scrie numai cu .

b) (4 p) Prima bucată este rândul al tabelului canonic, cu , iar a doua este rândul , tot cu (1,5 p): Prin urmare, pe , unde raportul este strict pozitiv (1,5 p), Descompunerea completă a integrandului, , conține tipul I de două ori, prin factorii și , și tipul III o dată, prin trinomul ; tipul II nu apare, pentru că nicio rădăcină nu este multiplă (1 p).

Itemul 9. (10 p)

a) (3 p) Numitorul are gradul , deci trei coeficienți: , cu (1 p). Pentru : , deci ; pentru : , deci (1 p). Coeficientul lui , deci , ceea ce este exact scrierea cerută (1 p).

b) (4 p) Integrăm termen cu termen: primii doi termeni dau logaritmi, al treilea o putere negativă (2 p). Pe avem și , deci modulele se scot (1 p): (1 p).

c) (3 p) Scriem (0,5 p). În obținem (1,5 p), iar condiția (0,5 p), deci (0,5 p)

Itemul 10. (10 p) — câte 2,5 puncte.

a) Capcana: numitorul este o singură putere, deci descompunerea iese dintr-o rescriere, fără sistem. Scriem numărătorul „în jurul rădăcinii": , deci , iar al doilea termen dă o putere negativă:

b) Capcana: trinomul are , deci nu se descompune; se aplică ruperea de tipul III. Derivata numitorului este , iar , iar forma canonică este :

c) Capcana: numărătorul este chiar un multiplu al derivatei numitorului, , deci nu e nevoie de nicio descompunere. Cum și coeficientul dominant e pozitiv, trinomul e strict pozitiv și modulul cade:

d) Capcana: discriminantul este , deci trinomul este pătratul perfect , iar rezultatul nu este un logaritm:

Itemul 11. (15 p)

a) (5 p) Numitorul are gradul și se scrie ca produs între factorul și trinomul , care are , deci rămâne întreg; forma descompunerii este , cu trei coeficienți (1 p). Identitatea este Pentru obținem , deci (1,5 p). Coeficientul lui , deci , iar coeficientul lui (1,5 p). Prin urmare (0,5 p). Verificare, prin aducere la același numitor: (0,5 p).

b) (5 p) Primul termen dă un logaritm, iar pe modulul se scoate, pentru că (2 p). Al doilea este rândul al tabelului canonic, cu (2 p): Prin urmare (1 p)

c) (5 p) Scriem (0,5 p). În : , deci (1,5 p); condiția (1 p), adică Pentru valoarea cerută: și (1,5 p), deci (0,5 p)

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →