Test: proprietățile determinanților și dezvoltarea după o linie
Disciplina: Matematică · Clasa a XI-a · Unitatea: Permutări, determinanți și matrice inversabile
Pentru părinți și profesori
Acest test verifică trecerea de la definiția determinantului la metodele de calcul cu care se lucrează efectiv. Sunt evaluate patru lucruri. Primul: cele opt proprietăți, demonstrate în lecțiile de proprietăți și folosite apoi peste tot — determinantul transpusei, linia nulă, factorul comun, liniaritatea pe o linie, schimbarea a două linii, liniile egale, liniile proporționale și transformarea care nu schimbă nimic. Reflexul care se cere format este acela de a privi matricea înainte de a calcula: o linie nulă, două linii proporționale sau o linie care este combinație liniară a celorlalte dau răspunsul fără nicio înmulțire. Al doilea: dezvoltarea după o linie sau o coloană, cu minorul , complementul algebric și strategia alegerii liniei cu cele mai multe zerouri. Al treilea: determinanții de ordinul al patrulea, calculați prin transformări elementare care fabrică zerouri pe o coloană, până când dezvoltarea are un singur termen; aici se verifică și înțelegerea faptului că regula lui Sarrus nu se extinde la ordinul . Al patrulea: determinantul unui produs și consecințele lui, în special deosebirea dintre exponentul dat de ordinul matricei și cel dat de puterea la care este ridicată.
- Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte din itemi + 10 puncte din oficiu).
- Timp recomandat: 50 de minute (o oră de curs); la itemii cu demonstrație se cer toate etapele scrise, nu doar rezultatul final.
- Cum se aplică: elevul lucrează individual, pe foaie, fără calculator. Fiecare transformare elementară se scrie explicit, cu notația ei; formularea „se fac calculele" nu se acceptă. Se depunctează: uitarea semnului minus după , scoaterea unui factor comun fără împărțirea liniei la el, scrierea lui în locul formulei corecte, folosirea vreunei formule pentru și aplicarea regulii lui Sarrus la ordinul .
- Interpretare: 90–100 p = foarte bine; 75–89 p = bine; 60–74 p = satisfăcător; sub 60 p = se recomandă reluarea lecțiilor unității, cu accent pe proprietăți și pe dezvoltarea după o linie.
- Formule de reținut: (Proprietatea 1 din lecția 18) — de aici, orice proprietate a liniilor este și o proprietate a coloanelor; o linie nulă anulează determinantul (Proprietatea 2 din lecția 18); un factor comun al unei linii se scoate în fața determinantului (Proprietatea 3 din lecția 18), iar o linie scrisă ca sumă rupe determinantul în doi determinanți, celelalte linii rămânând identice (Proprietatea 4 din lecția 18); schimbarea a două linii îi schimbă semnul (Proprietatea 5 din lecția 19); două linii egale (Proprietatea 6 din lecția 19) sau proporționale (Proprietatea 7 din lecția 19) îl anulează, la fel ca o linie care este combinație liniară a celorlalte; transformarea , cu , nu schimbă valoarea determinantului (Proprietatea 8 din lecția 19). Operațiile se notează , (cu ), (cu ), iar pe coloane , , . Minorul se obține tăind linia și coloana , iar complementul algebric este ; dezvoltarea după linia este iar cea după coloana este . Determinantul unei matrice triunghiulare este produsul elementelor de pe diagonala principală. Pentru produs și pentru scalari: unde este ordinul matricei; în particular și . Pentru sumă nu există nicio formulă.
Notă: în barem, cuvântul „itemul" este folosit ca termen de evaluare; la clasă, în vorbirea curentă, spunem „exercițiul".
Itemi
Partea I – Proprietăți: recunoaștere și aplicare directă
Itemul 1 (6 puncte)
Alege litera corespunzătoare răspunsului corect (câte 2 puncte):
a) Dacă și , atunci este: A. ; B. ; C. ; D. .
b) Complementul algebric se obține din minorul înmulțindu-l cu: A. ; B. ; C. ; D. .
c) Dacă , și , atunci este: A. ; B. ; C. ; D. .
Itemul 2 (6 puncte)
Arată, fără a efectua vreun calcul, că fiecare dintre determinanții următori este nul, precizând de fiecare dată proprietatea folosită (câte 1,5 puncte): a) ; b) ; c) ; d) .
Itemul 3 (6 puncte)
Se consideră determinantul . a) Scoate factorul comun al primei linii și scrie egalitatea obținută. (2 p) b) Calculează . (4 p)
Itemul 4 (6 puncte)
Se consideră matricea . a) Calculează minorii , și . (3 p) b) Calculează complemenții algebrici , și . (3 p)
Partea a II-a – Dezvoltarea după o linie și determinanți de ordinul al patrulea
Itemul 5 (7 puncte)
Se consideră determinantul . a) Calculează dezvoltând după coloana cea mai convenabilă și justifică alegerea. (4 p) b) Verifică rezultatul prin regula lui Sarrus. (3 p)
Itemul 6 (7 puncte)
Se consideră determinantul . a) Justifică alegerea liniei a doua pentru dezvoltare și scrie explicit minorul folosit. (2 p) b) Calculează minorul, apoi valoarea lui . (5 p)
Itemul 7 (7 puncte)
Se consideră determinantul . a) Luând ca pivot elementul din colțul din stânga sus, scrie transformările care fac zerouri pe prima coloană — fiecare cu notația ei — și tabloul obținut. (3 p) b) Coboară ordinul și calculează valoarea lui . (4 p)
Itemul 8 (7 puncte)
Se consideră cu și . Calculează: a) ; (2 p) b) ; (2 p) c) ; (2 p) d) . (1 p)
Itemul 9 (6 puncte)
Stabilește dacă fiecare afirmație este adevărată (A) sau falsă (F) și justifică pe scurt (câte 1,5 puncte): a) „Pentru orice are loc ." b) „Dacă , atunci ." c) „Transformarea nu schimbă valoarea determinantului." d) „Regula lui Sarrus se poate aplica și la ordinul , dacă matricea are multe zerouri."
Partea a III-a – Demonstrații și itemi de tip examen
Itemul 10 (8 puncte)
(Redactare completă cerută.) a) Demonstrează Proprietatea 8 din lecția 19: dacă , transformarea nu schimbă valoarea determinantului. Precizează ce proprietăți anterioare folosești. (5 p) b) Arată, pe determinantul , ce se întâmplă dacă se ignoră condiția și se scrie . (3 p)
Itemul 11 (8 puncte)
Se consideră matricea , cu . a) Calculează . (3 p) b) Calculează și determină valoarea lui pentru care determinantul este nul. (5 p)
Itemul 12 (8 puncte)
a) Arată că nu există nicio matrice cu proprietatea . (4 p) b) Fie cu . Arată că cel puțin unul dintre determinanții și este nul, apoi dă un exemplu de matrice nenule cu . (4 p)
Itemul 13 (8 puncte)
(Item tip Bacalaureat M1.) Se consideră matricea . a) Calculați , dezvoltând după prima linie. (2 p) b) Calculați și . (3 p) c) Calculați și , precizând de fiecare dată formula folosită. (3 p)
Barem și răspunsuri
Punctaj total: 90 p din itemi + 10 p din oficiu = 100 p.
Itemul 1. (6 p) — câte 2 puncte. a) C. Înmulțirea cu afectează toate cele trei linii, deci factorul se scoate de trei ori: . Varianta A este greșeala clasică . b) B. Semnul poziției este , deci . Suma fiind impară, minorul și complementul algebric sunt numere opuse. c) B. . Formula este valabilă la orice ordin, fără nicio condiție.
Itemul 2. (6 p) — câte 1,5 puncte (0,5 p observația, 1 p proprietatea invocată corect). a) Coloana a treia este nulă. Prin Proprietatea 2 din lecția 18, combinată cu (Proprietatea 1), determinantul este : fiecare dintre cei de termeni conține un element din acea coloană, adică un factor nul. b) Linia a doua este prima linie înmulțită cu : . Prin Proprietatea 7 din lecția 19 (linii proporționale), determinantul este . c) Linia a patra este suma primelor două: . Aplicând , transformări care nu schimbă determinantul (Proprietatea 8 din lecția 19), obținem o linie nulă, deci determinantul este . d) Prima coloană este identică cu a treia. Prin Proprietatea 6 din lecția 19, enunțată pentru linii și transferată la coloane prin Proprietatea 1 din lecția 18, determinantul este .
Itemul 3. (6 p)
a) (2 p) Toate elementele primei linii sunt multipli de , deci, prin Proprietatea 3 din lecția 18, Atenție: după ce factorul este scris în față, elementele liniei trebuie împărțite la el.
b) (4 p) Calculăm determinantul rămas cu regula lui Sarrus (0,5 p). Se adună: ; ; ; suma este (1,5 p). Se scad: ; ; ; suma este (1,5 p). Deci determinantul rămas este și (0,5 p).
Itemul 4. (6 p)
a) (3 p) — câte 1 punct. Minorul se obține tăind linia și coloana elementului:
b) (3 p) — câte 1 punct. Se înmulțește minorul cu semnul poziției: Se observă că , pentru că este par, în timp ce la celelalte două sumele fiind impare, minorul și complementul sunt opuse.
Itemul 5. (7 p)
a) (4 p) Coloana a doua are două zerouri, deci dezvoltarea după ea are un singur termen nenul — cel al elementului (1 p). Minorul se obține tăind linia și coloana : (1,5 p), iar semnul poziției este , deci (0,5 p). Prin urmare (1 p).
b) (3 p) Prin regula lui Sarrus. Se adună: ; ; ; suma este (1 p). Se scad: ; ; ; suma este (1 p). Deci ✓ (1 p).
Itemul 6. (7 p)
a) (2 p) Linia a doua are trei zerouri, deci dezvoltarea după ea are un singur termen nenul, cel al elementului : . Orice altă linie sau coloană ar cere calculul a cel puțin trei minori de ordinul al treilea (1 p). Tăiem linia și coloana și obținem minorul (1 p)
b) (5 p) Îl calculăm cu regula lui Sarrus — permisă aici, pentru că minorul are ordinul (0,5 p). Se adună: ; ; ; suma este (1,5 p). Se scad: ; ; ; suma este (1,5 p). Deci (0,5 p). Semnul poziției este , deci (0,5 p) și (0,5 p).
Itemul 7. (7 p)
a) (3 p) Pivotul este . Facem zerouri pe prima coloană cu trei transformări care, având , nu schimbă valoarea determinantului (Proprietatea 8 din lecția 19) (1 p): Liniile devin , și , deci tabloul obținut este (2 p)
b) (4 p) Prima coloană are un singur element nenul, deci dezvoltarea după ea are un singur termen, cu semnul poziției , care este (1,5 p): Din linia a doua a minorului scoatem factorul comun (1 p): Ultimul determinant, cu regula lui Sarrus: se adună , și , cu suma ; se scad , și , cu suma ; deci valoarea lui este (1 p). Prin urmare (0,5 p).
Itemul 8. (7 p) — ordinul matricelor este , iar acest număr apare ca exponent ori de câte ori se înmulțește o matrice cu un scalar. a) (2 p) . b) (2 p) . c) (2 p) . Exponentul este ordinul matricei, nu numărul din enunț — cele două coincid aici doar din întâmplare. d) (1 p) , folosind . Rezultatul este pătratul lui , deci pozitiv sau nul întotdeauna.
Itemul 9. (6 p) — câte 1,5 puncte (0,5 p răspunsul, 1 p justificarea). a) F. Nu există nicio formulă pentru determinantul unei sume. Contraexemplul standard: pentru avem , dar , cu . Descompunerea se face doar pe o singură linie, celelalte rămânând identice. b) A. , iar la ordinul avem , deci . (La ordin impar concluzia ar fi opusă.) c) A. Este exact transformarea cu , și , deci cu : prin Proprietatea 8 din lecția 19, valoarea determinantului se păstrează. d) F. Regula lui Sarrus se aplică exclusiv la ordinul , indiferent câte zerouri are matricea: la ordinul ar produce termeni în locul celor ceruți de definiție. Zerourile scurtează calculul, dar prin dezvoltare după o linie sau prin transformări elementare, nu prin extinderea unei reguli care nu se extinde.
Itemul 10. (8 p)
a) (5 p) Fie matricea inițială și matricea obținută prin , cu . Linia a lui este scrisă ca sumă de două linii: linia a lui și linia a lui înmulțită cu ; toate celelalte linii sunt neschimbate (1,5 p). Aplicăm liniaritatea pe linia (Proprietatea 4 din lecția 18): determinantul lui se rupe în suma a doi determinanți (1,5 p). Primul are pe linia chiar linia a lui , iar restul liniilor identice, deci este exact (0,5 p). Al doilea are pe linia exact înmulțit cu linia , iar pe linia (care există și este neschimbată, tocmai pentru că ) linia însăși: cele două linii sunt proporționale, deci acest determinant este , prin Proprietatea 7 din lecția 19 (1 p). Prin urmare (0,5 p)
b) (3 p) Condiția este esențială, pentru că demonstrația se sprijină pe existența unei alte linii, proporțională cu cea adăugată. Scris cu , „" înseamnă de fapt , adică înmulțirea liniei cu (1,5 p). Pe determinantul dat, valoarea inițială este iar după operație linia a doua devine , iar determinantul devine (1 p) — deci s-a schimbat, spre deosebire de cazul (0,5 p).
Itemul 11. (8 p)
a) (3 p) Pivotul este gata făcut; aplicăm , , , transformări care nu schimbă valoarea (1 p). Pentru liniile devin , și , iar dezvoltarea după prima coloană dă (2 p).
b) (5 p) Lucrăm direct cu oarecare, cu aceleași trei transformări (1 p); liniile devin , și , deci (1,5 p). Cu regula lui Sarrus, se adună , și , cu suma ; se scad , și , cu suma (1,5 p). Prin urmare (0,5 p), iar determinantul se anulează exact pentru (0,5 p). Control: pentru formula dă , exact valoarea de la punctul a) ✓
Itemul 12. (8 p)
a) (4 p) Presupunem că ar exista o astfel de matrice și aplicăm determinantul în ambii membri (1 p): (2 p), unde am folosit în membrul stâng și cu în membrul drept. Cum are elemente reale, este un număr real, iar pătratul unui număr real nu poate fi negativ — contradicție (0,5 p). Prin urmare o astfel de matrice nu există (0,5 p).
b) (4 p) Aplicăm determinantul în egalitatea : (1 p), iar prin formula produsului (1 p). Un produs de numere este nul doar dacă unul dintre factori este nul, deci sau (0,5 p). Un exemplu de matrice nenule cu produsul nul (1,5 p): Aici și , în acord cu concluzia de mai sus; exemplul arată totodată că din nu rezultă sau .
Itemul 13. (8 p)
a) (2 p) Dezvoltăm după prima linie, cu minorii , și (1 p). Semnele poziției dau , , , deci (1 p).
b) (3 p) (1,5 p). Ordinul matricei fiind , avem (1,5 p) — nu : scalarul se scoate din fiecare dintre cele trei linii.
c) (3 p) Folosind cu și : (1,5 p). Folosind formula produsului și : (1,5 p).
