Noțiunea de primitivă: pe scurt
Funcția este primitivă a lui pe intervalul dacă este derivabilă pe și pentru orice . Este problema inversă derivării, iar verificarea se face într-un singur pas: derivezi candidatul și compari cu funcția dată, pe tot intervalul.
Cuvântul „interval” nu poate lipsi. Pe un interval, două primitive ale aceleiași funcții diferă printr-o constantă — este Consecința 1 a teoremei lui Lagrange — deci, dacă este o primitivă, toate celelalte sunt , cu . Pe o reuniune de intervale afirmația este falsă: pe , două primitive ale lui pot diferi prin constante diferite pe cele două ramuri.
De aici, formularea corectă este „o primitivă a lui ”, iar cerința care selectează una singură este o condiție de tipul : scrii forma generală, impui condiția, afli constanta. Tot din vine și cea mai rapidă informație despre grafic: semnul lui este tabelul de semn al derivatei oricărei primitive, deci monotonia și extremele lui se citesc direct din semnul lui .
În sfârșit, nu orice funcție admite primitive: cele care sar peste valori, cum este funcția-semn, nu sunt derivata nimănui pe un interval care conține saltul.
Exerciții din această mini-lecție
Funcția , , este o primitivă a funcției:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: d)
Se derivează cu regula produsului: . Varianta apare când se derivează doar primul factor, iar când se derivează doar exponențiala; ambele ratează suma celor doi termeni.
Pe mulțimea , două primitive ale funcției :
- a) diferă întotdeauna printr-o constantă
- b) pot diferi prin constante diferite pe cele două intervale
- c) sunt obligatoriu egale
- d) nu există
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) pot diferi prin constante diferite pe cele două intervale
Teorema constantei cere ca domeniul să fie interval, iar nu este. Funcțiile și , egală cu pe și cu pe , sunt amândouă primitive ale lui , dar nu este constantă.
Primitiva a funcției , , care verifică , este:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c)
Forma generală este . Din rezultă . Varianta cu apare când se pune direct constanta egală cu valoarea impusă, iar este derivata lui , nu o primitivă a lui.
