Primitivele funcțiilor trigonometrice: pe scurt
Nicio putere a sinusului sau a cosinusului nu se integrează cu regula puterii: aceasta se aplică variabilei, nu unei funcții de variabilă. De aceea capitolul are un tabel de decizie propriu.
Puterile pare se coboară prin liniarizare, cu și , aplicate de câte ori e nevoie — la de două ori, până când toți termenii sunt de gradul întâi. Puterile impare se rezolvă cu o singură substituție: se rupe un factor din puterea impară și se substituie cealaltă funcție trigonometrică, folosind pentru rest.
Produsele cu argumente diferite se transformă în sume: la produsul a două sinusuri, cosinusul diferenței vine cu plus și cosinusul sumei cu minus. Primitivele lui , , și se deduc prin substituție și se scriu întotdeauna cu intervalul fără poli pe care sunt valabile: pe , de pildă — mulțimea nu este interval, deci acolo constanta nu ar mai fi unică. Și la argument apare mereu împărțirea la .
Exerciții din această mini-lecție
Pe , este egală cu:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b)
Liniarizarea dă , deci integrala este . Varianta cu aplică regula puterii unei funcții compuse, ceea ce este interzis; varianta cu numitorul uită împărțirea la din argument.
Pe , este egală cu:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a)
Exponentul impar este al sinusului: se rupe un și se substituie , cu și . Rezultă , adică .
Pe , este egală cu:
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c)
Produsul se transformă în sumă: , deci integrala este . Varianta ar însemna că primitiva unui produs este produsul primitivelor.
