Aplicația

Acasă · Lecții · clasa a XII-a · Arii delimitate de două conice

Arii delimitate de două conice

Când amândouă curbele care mărginesc o regiune sunt conice, apar două complicații noi față de lecția precedentă a clasei a 12-a. Prima: intersecțiile nu mai vin dintr-o ecuație de gradul al doilea obținută prin substituție simplă, ci din sistemul a două ecuații de gradul al doilea. A doua: pe porțiuni diferite ale regiunii, marginea de sus poate fi dată de conice diferite, așa că trebuie să hotărăști dacă integrezi o singură dată sau împarți regiunea în bucăți. Ariile delimitate de două conice sunt ultimul tip de arie plană din programă și cel mai complet. Aria unei suprafețe delimitate de două conice se calculează în patru etape: se rezolvă sistemul ecuațiilor canonice, se descrie regiunea, se scriu conicele ca reuniuni de grafice de funcții și se integrează diferența dintre marginea de sus și cea de jos.

Programa clasei a 12-a cere exact această deprindere: determinarea coordonatelor punctelor de intersecție a două conice și calcularea ariei unei suprafețe delimitate de acestea, utilizând ecuațiile lor canonice și funcțiile integrabile. Vestea bună este că nu ai nimic nou de învățat: intersecțiile se află cu metoda de la intersecția a două conice, aria se calculează cu formula dintre două grafice de la aria suprafeței cuprinse între graficele a două funcții, iar ariile discului și ale interiorului elipsei sunt deja demonstrate la aria discului și aria interiorului unei elipse. Lecția le orchestrează.

Ce vei învăța

Hai să descoperim împreună

1. Ce înseamnă aria unei suprafețe delimitate de două conice?

Aria unei suprafețe delimitate de două conice este integrala definită a diferenței dintre funcțiile care mărginesc regiunea, luată între coordonatele punctelor lor de intersecție; când cele două conice nu mărginesc regiunea pe toată lățimea ei, aria se obține fie ca sumă de astfel de integrale, fie ca diferență între ariile a două figuri cunoscute.

Metoda nu este nouă: este formula ariei dintre două grafice, specializată la conice. Ce se schimbă este munca de pregătire — găsirea intersecțiilor și descrierea regiunii. De aceea o organizăm în patru etape, pe care le vom numi Etapa 1, Etapa 2, Etapa 3 și Etapa 4, ca să nu se confunde cu vreo schemă de studiu al funcțiilor.

Etapa 1 — intersecțiile. Se rezolvă sistemul format din cele două ecuații canonice și se verifică fiecare soluție în ambele ecuații.

Etapa 2 — desenul și descrierea regiunii. Se schițează cele două conice, se hașurează regiunea cerută și se stabilește ce curbă o mărginește pe fiecare porțiune. Aici se decide și dacă regiunea se rupe în bucăți.

Etapa 3 — alegerea variabilei și a funcțiilor. Se scrie fiecare conică drept reuniune de grafice și se alege ramura potrivită; se decide dacă se integrează după sau după , cu criteriul fixat la arii delimitate de parabole, hiperbole și drepte.

Etapa 4 — calculul și controlul. Se calculează integrala, se verifică semnul și încadrarea, iar acolo unde este posibil se reface calculul pe al doilea drum.

2. Cât este aria dintre două parabole cu axe perpendiculare?

Cel mai curat exemplu este perechea și , adică două parabole cu același parametru, una deschisă spre dreapta, cealaltă în sus. Luăm , deci și .

Etapa 1. Din a doua ecuație, ; înlocuind în prima, , adică , deci . Rădăcinile reale sunt și , iar punctele de intersecție sunt și . Verificarea: în ambele ecuații.

Etapa 2. Pe intervalul , parabola este deasupra: pentru ea dă , iar cealaltă . Regiunea este o singură bucată, în formă de „lentilă", și nu se rupe.

Etapa 3. Ramura de sus a primei parabole este graficul funcției pe , iar a doua parabolă este chiar graficul funcției — este singura conică a capitolului care este grafic de funcție fără să fie nevoie de radical. Integrăm după .

Etapa 4.

Controlul este elegant: pătratul de vârfuri , , , are aria , iar regiunea ocupă exact o treime din el. Cele două parabole taie pătratul în trei bucăți de aceeași arie — un rezultat care merită reținut și care se verifică pentru orice , pentru că punctele de intersecție sunt mereu și .

y² = 20xx² = 20yxyO48121620244812162024400/3OA(20; 20)pătratul are aria 400; regiunea ocupă exact otreime din el

3. Cum se calculează aria dintre o parabolă și un cerc?

Aici apare, pentru prima dată, situația în care marginea regiunii se schimbă pe parcurs. Luăm parabola — cea de la lecția precedentă — și cercul de ecuație , cerând aria regiunii aflate în interiorul amândurora.

Etapa 1. Înlocuim în ecuația cercului: , cu soluțiile și . A doua se respinge, pentru că parabola are numai puncte cu . Din obținem , deci punctele de intersecție sunt și . Verificare în ecuația cercului: ✓.

Etapa 2. Regiunea este simetrică față de axa . Jumătatea de sus este mărginită deasupra de parabolă pentru și de cerc pentru — exact schimbarea de margine anunțată.

Etapa 3 și 4, drumul după . Cu simetria și cu ruperea intervalului,

Prima integrală este . A doua se calculează cu primitiva și dă . Prin urmare

Al doilea drum, după . Aici se vede la lucru criteriul de alegere a variabilei. Pentru fiecare , regiunea se întinde de la parabolă, la stânga, până la cerc, la dreapta: . O singură integrală, fără rupere:

Cele două drumuri dau același număr. Controlul prin încadrare: discul întreg are aria , iar regiunea ocupă cam din el — plauzibil pentru o „felie" care nu depășește jumătatea din dreapta a discului.

De ce a funcționat drumul după ? Pentru că, scrise în funcție de , ambele conice devin grafice fără ramuri: parabola dă , iar arcul din dreapta al cercului dă . Schimbarea de variabilă nu este un truc, ci consecința directă a criteriului de la lecția precedentă: pentru fiecare , regiunea este mărginită la stânga și la dreapta de aceleași două curbe, în timp ce pentru fiecare marginea de sus se schimbă la . Ori de câte ori te trezești rupând intervalul, întreabă-te dacă cealaltă variabilă nu rezolvă problema.

y² = 12xx² + y² = 64xyO−8−6−4−22468−8−6−4−22468(4; 4√3)(4; −4√3)verticala punctată x = 4 · aria = (16√3 +64π)/3 ≈ 76,26, cam 38% din disc

4. Când este mai simplu să scazi două arii cunoscute?

Dacă una dintre conice este în întregime în interiorul celeilalte, curbele nu se intersectează, iar regiunea dintre ele nu are limite de integrare naturale. Atunci integrala nu este drumul potrivit: aria se obține scăzând.

Fie cercul și elipsa , cu același centru. Semiaxele elipsei sunt și , amândouă mai mici decât raza , deci elipsa se află strict în interiorul cercului. Cu formulele demonstrate la lecția precedentă,

Drumul prin integrale există și el, dar cere trei integrale: pe și pe regiunea este mărginită doar de cerc, iar pe de cerc și de elipsă. Suma lor este

adică tot , după calcule de câteva ori mai lungi. Morala: înainte de a integra, întreabă-te dacă regiunea nu este cumva diferența a două figuri ale căror arii le știi deja. Discul, interiorul elipsei, dreptunghiul și triunghiul sunt candidații obișnuiți.

Situația se păstrează și când cele două conice se ating, fără să se taie: dacă elipsa are semiaxa mare egală cu raza cercului, ele au exact două puncte comune, vârfurile de pe axa mare, iar regiunea dintre ele se rupe în două bucăți simetrice. Formula rămâne aceeași diferență, , pentru că punctele de contact nu au arie.

5. Cum se află aria dintre un semidisc și o parabolă?

Un tip de regiune care apare des în probleme este cea mărginită deasupra de un semicerc și dedesubt de o parabolă cu axa verticală. Fie cercul și parabola .

Etapa 1. Din înlocuim în ecuația cercului: , adică , cu soluțiile și . A doua se respinge, pentru că parabola are numai puncte cu . Pentru avem , deci punctele de intersecție sunt și ; ele verifică și ✓.

Etapele 2 și 3. Parabola este graficul funcției , adică o parabolă „de gimnaziu", cu vârful în origine și axa de simetrie — cea studiată la parabola: vârf și axă de simetrie. Pentru , regiunea este mărginită deasupra de semicercul superior, , și dedesubt de această parabolă. Verificăm ordinea în : semicercul dă , parabola dă — semicercul este deasupra. Integrăm după .

Etapa 4. Cu primitiva pentru și cu :

deci . Controlul: dreptunghiul are aria , iar regiunea ocupă circa două treimi din el — plauzibil.

Observă cum a fost respinsă rădăcina : nu pentru că ar fi „urâtă", ci pentru că parabola nu are niciun punct cu — membrul stâng este un pătrat. Într-o redactare completă, motivul se scrie; la Bacalaureat M1 baremele punctează separat justificarea respingerii, nu doar rezultatul final.

x² + y² = 18x² = 3yxyO−4−224−4−2243 + 9π/2(−3; 3)(3; 3)(0; 3√2)aria ≈ 17,14 — două treimi din dreptunghiul[−3, 3] × [0, 3√2]

6. Segmentul parabolic și rezultatul lui Arhimede

Bucata de plan mărginită de o parabolă și de o coardă a ei se numește segment parabolic. Aria lui are o proprietate remarcabilă, descoperită de Arhimede cu optsprezece secole înaintea calculului integral: ea este exact din aria dreptunghiului care încadrează segmentul.

Verificarea, cu integrala, ține trei rânduri. Fie parabola tăiată de dreapta orizontală , cu . Intersecțiile au abscisele , unde , iar

unde am folosit . Dreptunghiul circumscris are laturile și , deci aria , iar raportul este . Același raport a apărut la lecția precedentă, pentru parabolele cu axa orizontală tăiate de o verticală — este aceeași teoremă, privită din alt unghi.

Rezultatul se folosește ca verificare: dacă într-o problemă îți iese o arie de segment parabolic care nu este două treimi din dreptunghiul ei, calculul are o greșeală.

Merită observat cât de mult a scurtat integrala drumul. Arhimede a obținut același rezultat prin „metoda epuizării": a înscris în segment un triunghi, apoi câte un triunghi în fiecare dintre cele două bucăți rămase, și așa mai departe, obținând o serie geometrică de rație a cărei sumă este din triunghiul inițial. Demonstrația lui ocupă câteva pagini; a noastră, trei rânduri. Aceeași putere a metodei se va vedea din nou la volumul corpului de rotație, unde formulele de volum ale corpurilor rotunde se deduc la fel de repede.

7. Cum verifici că aria dintre două conice este corectă?

Înainte de a scrie răspunsul, trec trei filtre. (1) Semnul: aria este pozitivă; un rezultat negativ înseamnă diferență scrisă invers. (2) Încadrarea: regiunea este conținută într-o figură a cărei arie o știi — dreptunghiul circumscris, discul, interiorul elipsei — și aria calculată trebuie să fie mai mică. (3) Cazul particular: pune la elipsă sau egal în cele două parabole și verifică dacă regăsești un rezultat cunoscut.

La acestea se adaugă verificarea numerică, pe care programa o recomandă explicit pentru ariile mărginite de conice: o aplicație de geometrie dinamică sau un program de calcul care evaluează integrala îți dă valoarea aproximativă în câteva secunde. Dacă ea diferă de rezultatul tău, greșeala este în calculul algebric — verificarea numerică nu demonstrează nimic, dar semnalează aproape orice eroare de semn, de limită sau de ramură. Când o arie se poate calcula pe două drumuri, coincidența lor este un control și mai bun decât orice program.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Două parabole cu același parametru

Calculați aria suprafeței mărginite de parabolele și .

Din și rezultă , deci sau ; punctele sunt și . Pe prima parabolă este deasupra, deci

Pătratul de latură are aria , iar regiunea este o treime din el — controlul așteptat.

Exemplul 2 — Cerc și elipsă concentrice

Calculați aria suprafeței cuprinse între cercul și elipsa .

Elipsa are semiaxele și ; cum și , elipsa este în interiorul discului, atingându-l în punctele . Regiunea este diferența celor două suprafețe:

adică exact jumătate din aria discului. Ea este formată din două bucăți simetrice față de axa , care se ating în cele două vârfuri comune.

Aici merge și drumul prin integrale, fără ruperea intervalului, pentru că ordonata elipsei este exact jumătate din ordonata cercului: . Atunci

cu formula de buzunar pentru . Cele două drumuri coincid.

Exemplul 3 — Cerc și parabolă cu axa verticală

Calculați aria suprafeței mărginite de cercul și de parabola , situate deasupra parabolei.

Din și rezultă , cu (soluția se respinge). Atunci , deci punctele sunt . Pe arcul superior al cercului este deasupra parabolei, deci

unde se obține cu primitiva pentru și .

Exemplul 4 — Segment parabolic

Calculați aria segmentului parabolic determinat de parabola și de dreapta , apoi verificați raportul lui Arhimede.

Intersecțiile: , deci . Atunci

Dreptunghiul circumscris are laturile și , deci aria , iar ✓.

Exemplul 5 — Două parabole cu parametri diferiți

Calculați aria suprafeței mărginite de parabolele și .

Din rezultă , deci sau ; punctele sunt și . Pe ,

Din nou o treime din pătratul de latură . Perechile de parabole cu același parametru dau mereu acest rezultat, indiferent de valoarea lui.

Exemplul 6 — Exemplu tip Bacalaureat M1

Se consideră cercul de ecuație și parabola de ecuație .

a) Determinați coordonatele punctelor de intersecție.

Înlocuind în ecuația cercului obținem , cu rădăcinile și ; a doua se respinge, parabola având numai puncte cu . Din rezultă punctele și , care verifică ambele ecuații.

b) Arătați că, pentru , are loc inegalitatea .

Ambii membri sunt nenegativi, deci inegalitatea este echivalentă cu , adică . Notând , trinomul are rădăcinile și , deci este negativ pe și nul în — exact ce trebuia.

c) Calculați aria suprafeței aflate în interiorul cercului și în interiorul parabolei.

Din b) regiunea se descrie, pentru fiecare , între parabolă și cerc, deci

Să exersăm

1. Determinați punctele de intersecție ale parabolelor și .

2. Calculați aria suprafeței mărginite de parabolele și .

3. Calculați aria suprafeței mărginite de parabolele și .

4. Calculați aria suprafeței mărginite de parabolele și .

5. Calculați aria suprafeței cuprinse între cercul și elipsa .

6. Calculați aria suprafeței cuprinse între cercul și elipsa .

7. (Adevărat/Fals cu motivare.) „Dacă două conice nu au niciun punct comun, aria regiunii dintre ele nu se poate calcula."

8. (Adevărat/Fals cu motivare.) „Aria segmentului parabolic este jumătate din aria dreptunghiului circumscris."

9. Determinați punctele de intersecție ale cercului cu parabola .

10. Calculați aria suprafeței mărginite de cercul și de parabola , situate deasupra parabolei.

11. Calculați aria suprafeței mărginite de cercul și de parabola , situate deasupra parabolei.

12. Calculați aria segmentului parabolic determinat de parabola și de dreapta .

13. Determinați punctele de intersecție ale cercului cu parabola și verificați-le în ambele ecuații.

14. Calculați aria suprafeței aflate în interiorul cercului și în interiorul parabolei .

15. (Problemă aplicată.) O piesă metalică are forma suprafeței cuprinse între cercul și elipsa , cu unitatea în centimetri. Calculați aria piesei și rotunjiți la centimetri pătrați.

16. Arătați că parabolele și se intersectează în și în , oricare ar fi .

17. (Exercițiu tip Bacalaureat M1.) Se consideră parabolele și . a) Determinați punctele lor de intersecție. b) Arătați că, pentru , are loc . c) Calculați aria suprafeței mărginite de cele două parabole.

18. (Provocare.) Arătați că parabolele și împart pătratul de vârfuri , , , în trei suprafețe de arii egale.

Răspunsuri și explicații

1. Din rezultă sau ; punctele sunt și , verificate în ambele ecuații.

2. (Exemplul 1), adică o treime din pătratul de latură .

3. (Exemplul 5).

4. — calculul din secțiunea 2.

5. Elipsa, cu semiaxele și , este în interiorul discului de rază , deci .

6. (Exemplul 2), adică jumătate din aria discului.

7. Fals. Dacă o conică este în interiorul celeilalte, regiunea dintre ele există și aria ei este diferența ariilor celor două suprafețe; niciun punct comun nu înseamnă doar că nu există limite de integrare naturale.

8. Fals. Raportul este , nu — rezultatul lui Arhimede, verificat la secțiunea 6 prin integrală.

9. Din rezultă (soluția se respinge, parabola având ), apoi . Punctele sunt și ; ambele verifică și .

10. (Exemplul 3).

11. — calculul din secțiunea 5.

12. (Exemplul 4), adică din dreptunghiul de arie .

13. (și , respins). Punctele sunt : în ecuația parabolei, ✓; în cea a cercului, ✓.

14. — secțiunea 3, pe oricare dintre cele două drumuri.

15. , deci aproximativ centimetri pătrați.

16. Din rezultă ; înlocuind în obținem , adică . Singurele rădăcini reale sunt și , cărora le corespund și .

17. a) și . b) Ambii membri sunt nenegativi pe , iar inegalitatea este echivalentă cu , adică , adevărat pentru . c) .

18. Cele trei suprafețe sunt: cea de sub parabola , cea dintre cele două parabole și cea de deasupra parabolei . Prima are aria , a doua (calculul din secțiunea 2, cu oarecare), iar a treia este congruentă cu prima prin simetria față de prima bisectoare, care schimbă între ele cele două parabole. Cum pătratul are aria , fiecare bucată reprezintă o treime.

De reținut

Greșeli frecvente

Aplică acasă

  1. Pătratul în trei bucăți. Desenează pe hârtie milimetrică parabolele și și pătratul de latură pe care îl taie. Colorează diferit cele trei bucăți, numără pătrățelele fiecăreia și verifică, experimental, că ariile sunt egale.

  2. Piesa decupată. Decupează din carton un disc de rază centimetri și, din centrul lui, o elipsă cu semiaxele și centimetri. Cântărește discul întreg și inelul rămas, apoi verifică dacă raportul maselor este apropiat de .

  3. Verificarea digitală. Alege o pereche de conice care se intersectează în puncte cu coordonate raționale, calculează aria dintre ele mai întâi de mână, apoi cu o aplicație de geometrie dinamică sau cu un program de calcul al integralelor. Notează, în două rânduri, ce a prins verificarea numerică și ce nu ar fi putut prinde.

Pentru părinți și profesori

Lecția încheie tema ariilor delimitate de conice, acoperind a doua jumătate a competenței XII.CS.6.3 din programa de matematică-informatică: „determinarea coordonatelor punctelor de intersecție a două conice și calcularea ariei unei suprafețe delimitate de acestea". Este cea mai complexă problemă de arii din tot liceul, pentru că cere, în același exercițiu, geometrie analitică, rezolvarea unui sistem neliniar și calcul integral.

Ce verifică lecția: (1) rezolvarea corectă a sistemului format din două ecuații de conice, cu respingerea motivată a soluțiilor străine; (2) descrierea regiunii și decizia dacă se rupe în bucăți; (3) alegerea variabilei de integrare, adesea cea care evită ruperea; (4) recunoașterea situației în care aria este o diferență de arii cunoscute; (5) controlul rezultatului prin încadrare, prin caz particular și prin al doilea drum de calcul.

Întrebări de control: „De ce se respinge una dintre rădăcini?", „Unde se schimbă marginea de sus a regiunii?", „Când merită să scazi în loc să integrezi?", „Cât este raportul dintre segmentul parabolic și dreptunghiul lui?".

Semne că a înțeles: desenează figura înainte de orice calcul; verifică punctele de intersecție în ambele ecuații; alege singur integrarea după atunci când cea după ar cere două integrale; observă că regiunea dintre cele două parabole este o treime din pătrat, fără să refacă tot calculul.

Unde apare la BAC: ariile calculate cu integrala definită sunt materie constantă de Subiectul al III-lea; forma cu două conice intră în examen odată cu programa nouă a clasei a XII-a.

Întrebări frecvente

Cum se calculează aria dintre două conice?

În patru etape: se rezolvă sistemul ecuațiilor canonice pentru a găsi punctele de intersecție, se desenează și se descrie regiunea, se scriu conicele ca reuniuni de grafice alegând ramurile potrivite, apoi se integrează diferența funcțiilor între coordonatele punctelor de intersecție. La final se verifică semnul și încadrarea.

Cât este aria dintre parabolele și ?

Este , adică exact o treime din aria pătratului de latură determinat de punctele lor de intersecție, și . Cele două parabole taie acel pătrat în trei suprafețe de arii egale, rezultat care se verifică pentru orice valoare a lui .

Când se rupe regiunea în două integrale?

Când marginea de sus (sau de jos) a regiunii este dată de o conică pe o porțiune și de cealaltă pe restul intervalului — situația tipică la cerc și parabolă. Alternativa este schimbarea variabilei de integrare: adesea, integrând după în loc de , regiunea se descrie printr-o singură pereche de curbe.

Ce fac dacă cele două conice nu se intersectează?

Dacă una este în interiorul celeilalte, aria dintre ele este diferența ariilor celor două suprafețe — de exemplu pentru un cerc și o elipsă concentrice. Nu se caută limite de integrare inexistente. Dacă niciuna nu o conține pe cealaltă, regiunea „dintre ele" nici nu este definită.

Ce este segmentul parabolic?

Este suprafața mărginită de un arc de parabolă și de coarda care îi unește capetele. Aria lui este din aria dreptunghiului circumscris, cu laturile paralele cu axa parabolei și cu coarda — rezultatul lui Arhimede, obținut de el prin epuizare, iar de noi într-un rând de integrală.

De ce se respinge una dintre soluțiile sistemului?

Pentru că ridicarea la pătrat și substituțiile pot introduce soluții străine. Parabola are numai puncte cu , iar numai puncte cu ; o rădăcină negativă a ecuației în sau în nu corespunde niciunui punct real al curbei și se elimină, cu motivul scris.

Cum verific rezultatul fără calculator?

Compară-l cu aria unei figuri cunoscute care conține regiunea: discul, interiorul elipsei, pătratul sau dreptunghiul circumscris. Apoi pune un caz particular — parabole cu același parametru, elipsă cu semiaxele egale — și vezi dacă formula redă un rezultat cunoscut. Dacă aria se poate calcula pe două drumuri, coincidența lor este controlul cel mai sigur.

Aceste arii se cer la examen?

În subiectele de Bacalaureat M1 de până acum ariile delimitate de două conice nu au apărut, pentru că întreg capitolul de conice intră în examen odată cu programa nouă a clasei a XII-a. Tehnica de bază — aria dintre două grafice, cu limitele date de intersecții — este însă materie de examen de mulți ani, în forma cu funcții obișnuite.

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Continuă cu