Ecuații matriceale
O ecuație obișnuită, , se rezolvă împărțind la . Una în care necunoscuta e o matrice, , pare să ceară același gest — numai că împărțirea cu o matrice nu există. Nu e o lipsă de notație, ci o consecință a felului în care se înmulțesc matricele: produsul nu e comutativ, deci nici n-ar fi limpede pe ce parte s-ar face „împărțirea".
Din fericire, ai deja unealta potrivită: matricea inversă , definită exact atunci când , joacă rolul lui de mai sus. Toată lecția se sprijină pe o singură idee: înmulțești ambii membri cu , având grijă de ce parte o faci. Ecuațiile matriceale sunt printre cele mai frecvente subiecte de Bacalaureat M1 din capitolul de matrice, pentru că verifică într-un singur exercițiu determinantul, inversa și necomutativitatea produsului.
Ce vei învăța
- Vei ști de ce nu există „împărțire cu matrice" și cu ce se înlocuiește.
- Vei ști să rezolvi ecuațiile , și , alegând corect partea din care înmulțești.
- Vei ști să stabilești ce dimensiuni are matricea necunoscută .
- Vei ști să aduci la forma standard ecuații ca .
- Vei ști ce se întâmplă când : fără soluție sau o infinitate de soluții.
- Vei ști să discuți o ecuație matriceală cu parametru, după valorile determinantului.
Hai să descoperim împreună
1. De ce nu se poate „împărți" cu o matrice
Fie și ecuația , cu necunoscuta . Tentația e să scrii ; simbolul acesta nu are sens, din două motive.
Primul: nu toate matricele pătratice au inversă. Dacă , nu există nicio matrice care să se poarte ca „" — vezi Matrice inversabilă: definiție și criteriul determinantului.
Al doilea, mai subtil: chiar când inversa există, produsul matricelor nu este comutativ, deci și sunt, în general, diferite, iar nu ar spune la care dintre ele se referă. Contraexemplul de reținut, cu (pentru care și ) și :
Regula de limbaj: nu spui „împart la ", ci „înmulțesc la stânga cu " sau „la dreapta cu ", precizând de fiecare dată partea.
2. Ecuația
Teoremă. Fie cu și . Atunci ecuația are soluție unică, anume .
Demonstrație. Există: dacă , atunci , deci este într-adevăr soluție. Unică: dacă verifică , înmulțim la stânga cu și obținem ; asociativitatea dă , adică . Observă unde s-a folosit fiecare ipoteză: asociativitatea permite regruparea, iar asigură existența lui .
Dimensiunile. Dacă are ordinul și , atunci — același format ca . Verifică formatele înainte de calcul: are sens numai dacă are atâtea coloane câte linii are .
Exemplu. Cu și de mai sus, soluția ecuației este
Verificarea, obligatorie, se face în ecuația inițială: ✓.
3. Ecuația : partea contează
Aici necunoscuta stă în stânga, deci trebuie adus tot în dreapta, ca să se anuleze cu :
Cu aceleași și : , iar controlul dă ✓.
Compară cele două rezultate: aceleași matrice, aceeași literă , dar soluții complet diferite. De aceea prima întrebare la orice ecuație matriceală este: unde stă necunoscuta, la stânga sau la dreapta lui ?
4. Ecuația
Necunoscuta e prinsă între două matrice, deci se eliberează în doi pași: la stânga cu , la dreapta cu .
Teoremă. Dacă și , ecuația are soluția unică .
Ordinea nu se poate schimba: stă înaintea lui , iar după el.
Exemplu. Fie , și . Avem și , deci ambele sunt inversabile, cu și . Calculăm întâi , apoi înmulțim cu :
Verificare în ecuația inițială: , iar ✓.
5. Aducerea la forma standard
Multe enunțuri nu sunt gata pregătite. Se aduc la una dintre cele trei forme prin adunare, scădere și factor comun, fără să schimbi vreodată ordinea factorilor.
- devine , deci .
- , cu scalar, se scrie : factorul comun este , iar . Condiția de rezolvare devine — nu .
- nu se rezolvă cu inversa: necunoscuta apare de ambele părți, în poziții diferite; astfel de ecuații se tratează prin identificarea elementelor lui .
Exemplu. Rezolvăm , cu și . Scriem , unde are determinantul și inversa . Deci
Control în ecuația inițială: și , iar diferența este ✓.
6. Ce se întâmplă când
Teorema de mai sus cere . Dacă determinantul e nul, ecuația nu mai are neapărat soluție, iar când are, soluția nu mai e unică. Ambele situații se văd pe , cu . Notăm și calculăm
Observă structura: linia a doua este întotdeauna dublul primei linii, orice ar fi .
Cazul fără soluție. Ecuația ar cere și, pe linia a doua, , adică — contradicție. Deci nu are nicio soluție. (Se vede și cu determinantul produsului: din ar rezulta , imposibil când .)
Cazul cu o infinitate de soluții. Ecuația cere doar și (liniile a doua se obțin automat). Luând și oricare, obținem familia
toate soluții. Pentru regăsim ; pentru , obținem , care verifică la fel de bine.
Concluzia de reținut: garantează existența și unicitatea; nu garantează nimic — se cercetează caz cu caz. Studiul general se face la unitatea despre sisteme de ecuații liniare, unde vei primi un criteriu care decide dinainte între cele trei posibilități.
7. Ecuații matriceale cu parametru
Când depinde de un parametru, întrebarea „pentru ce valori are ecuația soluție unică?" devine „pentru ce valori este ?".
Fie , cu . Atunci
Deci ecuația are soluție unică exact pentru . Pentru , matricea are determinantul nul, iar ecuația intră în cazul studiat mai sus.
Pentru , de pildă, cu și ; pentru , cu și .
8. La ce folosesc: modelarea unei situații de echilibru
Un atelier face trei produse, , , , folosind trei resurse (lemn, manoperă, vopsea). Consumurile pe unitate de produs formează matricea , în care linia este resursa , iar coloana este produsul :
Coloana dă cantitățile disponibile. Dacă este coloana bucăților produse, condiția „se consumă exact tot" se scrie ; cum , planul de producție există și este unic:
Verificare: , , ✓. Vei recunoaște aici scrierea matriceală a unui sistem de ecuații liniare; legătura se face pe larg la Sisteme de ecuații liniare: forma matriceală. Faptul că înseamnă, în limbajul problemei, că resursele determină complet planul de producție.
Exemple rezolvate
Exemplul 1 — Ecuația
Rezolvați ecuația , unde și .
Rezolvare. , deci este inversabilă și . Înmulțim la stânga:
Verificare: ✓.
Exemplul 2 — Ecuația
Rezolvați ecuația , unde și .
Rezolvare. , deci . Înmulțind la dreapta cu obținem — previzibil, pentru că spune exact că e inversa lui . Verificare: ✓.
Exemplul 3 — Cu termen liber și factor comun
Rezolvați ecuația , unde și .
Rezolvare. Scoatem factor comun pe : , unde are și
Prin urmare .
Atenție: condiția e , nu .
Exemplul 4 — Ecuația
Rezolvați ecuația , unde , și .
Rezolvare. și , deci și . Atunci
Deci , ceea ce se confirmă imediat: ✓.
Exemplul 5 — Când determinantul se anulează
Se consideră . Arătați că ecuația nu are soluții, iar ecuația are o infinitate de soluții.
Rezolvare. . Cu obținem : prima linie este dublul celei de-a doua.
Pentru ar trebui ca să fie dublul lui — fals, deci ecuația nu are soluții. Pentru condițiile devin și (prima linie iese automat). Luând și , familia soluțiilor este , cu — o infinitate.
Exemplul 6 — Exemplu tip Bacalaureat M1
Se consideră matricea , cu , și . a) Determinați valorile lui pentru care ecuația are soluție unică. b) Rezolvați ecuația pentru . c) Arătați că pentru ecuația nu are soluții.
Rezolvare. a) , deci soluția e unică exact pentru .
b) Pentru : , cu și . Necunoscuta e o matrice-coloană:
Verificare: ✓.
c) Pentru : , iar cu obținem : prima componentă e dublul celei de-a doua, dar în avem . Deci ecuația nu are soluții.
Să exersăm
Scrie întâi determinantul matricei care înmulțește necunoscuta și abia apoi decide dacă se poate rezolva. Verifică fiecare soluție în ecuația inițială.
1. Rezolvă , cu și .
2. Rezolvă , cu aceleași și ca la exercițiul 1, și compară rezultatele.
3. Rezolvă , cu și .
4. (Adevărat/Fals cu motivare.) „Dacă este inversabilă, atunci ecuațiile și au aceeași soluție."
5. Determină din , cu , și .
6. Rezolvă , cu și .
7. (Adevărat/Fals cu motivare.) „Ecuația are soluție doar dacă ."
8. Rezolvă , cu , și .
9. Determină din , cu și .
10. Arată că , cu și , nu are soluții.
11. Determină toate matricele cu , unde .
12. (Problemă aplicată.) O cofetărie face două sortimente de prăjituri. Fiecare prăjitură din primul sortiment cere ouă și pahar de lapte, iar fiecare din al doilea cere ou și pahar de lapte. Într-o zi s-au folosit ouă și pahare de lapte. Scrie situația ca ecuație matriceală și determină câte prăjituri s-au făcut din fiecare sortiment.
13. Determină pentru care are soluție unică, cu .
14. Rezolvă pentru și .
15. (Exercițiu tip Bacalaureat M1.) Se consideră . a) Calculați și determinați . b) Rezolvați ecuația . c) Rezolvați ecuația și arătați că soluțiile de la b) și c) sunt diferite.
16. Explică, în două-trei fraze, de ce din nu rezultă întotdeauna și ce condiție trebuie pusă asupra lui pentru ca implicația să fie adevărată.
17. Determină din , cu și .
18. (Provocare.) Fie . Determină toate matricele pentru care , identificând elementele celor două produse.
Răspunsuri și explicații
1. , deci și , iar ✓.
2. , iar ✓. Soluția e diferită de cea de la exercițiul 1: partea din care se înmulțește schimbă rezultatul.
3. , , deci , iar ✓.
4. Fals. Prima ecuație dă , a doua , iar produsul nu e comutativ. Exercițiile 1 și 2 sunt exact contraexemplul. Cele două coincid doar în cazuri speciale, de pildă când și comută.
5. Aducem la forma standard: . Cu și obținem .
6. , unde are determinantul nul, deci inversa nu se poate folosi. Cele două linii ale produsului sunt egale, dar liniile lui sunt și , diferite: ecuația nu are soluții.
7. Fals. Condiția garantează soluție unică, dar nu e necesară pentru existență: cu are o infinitate de soluții, deși .
8. , ; , . Atunci și . Verificare: ✓.
9. , , deci . Verificare: și ✓.
10. . Dacă ar exista cu , atunci, luând determinantul, , adică — fals. Deci ecuația nu are soluții.
11. Cu , prima linie a lui este , iar a doua e dublul ei. Condiția se reduce la și , deci — o infinitate de soluții nenule, deși .
12. Cu și numărul de prăjituri din cele două sortimente, și . Cum și , obținem : șase prăjituri din primul sortiment și cinci din al doilea. Verificare: ouă și pahare ✓.
13. , deci soluția este unică pentru , adică .
14. (dezvoltând după coloana a treia), iar , deci . Verificare în ecuația inițială: ✓, ✓, ✓.
15. a) și . b) . c) . Cele două matrice sunt vizibil diferite, ceea ce confirmă că partea din care se înmulțește contează.
16. Din rezultă ; dacă e inversabilă, înmulțind la stânga cu obținem . Dacă , concluzia poate fi falsă: pentru există cu (exercițiul 11), deci și dau același produs. Condiția necesară e .
17. , , iar necunoscuta stă în stânga, deci , iar ✓.
18. și . Identificând: dă ; dă ; dă din nou . Deci , cu oarecare — o mulțime care conține și . Verificare pentru , : ambele produse dau ✓.
De reținut
- Nu există împărțire cu matrice. Se înmulțește cu inversa, precizând partea: la stânga sau la dreapta.
- Cele trei forme standard: ; ; , cu condiția ca matricele cu care se înmulțește să aibă determinantul nenul.
- Factorul comun se scoate ținând seama de poziție: , cu condiția .
- înseamnă existență ȘI unicitate. Când , ecuația poate fi fără soluții sau cu o infinitate — se cercetează caz cu caz.
- Orice soluție se verifică în ecuația inițială, nu în cea transformată: o inversare greșită de ordine se vede imediat la control.
Greșeli frecvente
- Scrierea . Simbolul nu există: chiar și când e inversabilă, în general.
- Înmulțirea din partea greșită. La se înmulțește la stânga, la la dreapta. Regula practică: se așază lipit de , ca să se simplifice.
- Verificarea condiției pe matricea greșită. La contează , nu : se poate ca să fie inversabilă, iar să nu fie — sau invers.
- Concluzia „, deci nu are soluții". Fals: poate avea o infinitate de soluții, ca la . Determinantul nul înseamnă doar că teorema de unicitate nu se aplică.
- Uitarea verificării formatelor. Dacă și , atunci e o matrice-coloană, nu una pătratică. Scrie formatul lui înainte de calcul.
Aplică acasă
Rețeta inversată. Alege două rețete de prăjituri cu aceleași două ingrediente, în cantități diferite. Scrie matricea consumurilor, notează cât ai folosit în total și rezolvă ecuația matriceală ca să afli câte porții au ieșit din fiecare.
Testul de necomutativitate. Ia două matrice de ordin cu determinantul și rezolvă cu ele atât , cât și . Păstrează exemplul în caiet: e cel mai bun antidot pentru greșeala cu partea.
Parametrul care strică totul. Scrie o matrice cu un parametru pe diagonală și găsește valorile pentru care ecuația nu mai are soluție unică. Testează apoi una dintre ele.
Pentru părinți și profesori
Lecția aplică tot ce s-a construit în capitolul de determinanți: criteriul de inversabilitate, calculul inversei cu matricea adjunctă și necomutativitatea produsului. Programa cere explicit „matrice inversabilă; ecuații matriceale", iar competența XI.CS.3.1 conține activitatea „rezolvarea unei ecuații matriceale cu ajutorul inversei matricei".
În caiet se verifică două lucruri: partea din care s-a înmulțit și matricea al cărei determinant a fost calculat — aproape toate greșelile intră într-una dintre cele două categorii. Al treilea semn de neatenție e soluția neverificată: substituirea în ecuația inițială cere treizeci de secunde și prinde orice inversare de ordine.
Întrebări de control: „Ce înseamnă că nu există împărțire cu matrice?"; „La , de ce parte înmulțești cu ?"; „Ce condiție pui la ?"; „Dacă , ecuația are sigur zero soluții?".
La BAC M1 tema apare de regulă în subiectul al doilea, adesea cu un parametru: determinantul, valorile pentru care soluția e unică, apoi rezolvarea într-un caz numeric. Semn că elevul a înțeles: scrie de la început formatul lui și determinantul matricei potrivite.
Întrebări frecvente
Ce este o ecuație matriceală? O ecuație în care necunoscuta este o matrice. Formele standard sunt , și , iar rezolvarea se face înmulțind ambii membri cu matricele inverse, de partea potrivită.
Cum se rezolvă ecuația ? Se verifică întâi că , se calculează și se înmulțește la stânga cu : . Rezultatul se verifică înlocuind în ecuația inițială.
De ce nu pot să împart cu o matrice? Pentru că nu orice matrice pătratică are inversă (doar cele cu determinantul nenul), iar produsul nefiind comutativ, un simbol nu ar preciza dacă se referă la sau la , care sunt în general diferite.
Care e diferența dintre și ? Poziția necunoscutei: la prima , la a doua . Cele două soluții sunt de obicei diferite, deci ecuațiile nu sunt echivalente.
Ce fac dacă determinantul este zero? Nu poți folosi inversa. Notezi elementele lui cu litere, scrii produsul și îl compari cu membrul drept: fie apare o contradicție, și atunci ecuația nu are soluții, fie rămân condiții verificate de o infinitate de matrice.
Cum rezolv o ecuație de forma ? Se scoate factor comun , ținând seama că : ecuația devine , cu condiția și soluția .
Cum apar ecuațiile matriceale la Bacalaureat M1? De obicei într-un subiect cu trei cerințe: determinantul (eventual cu parametru), valorile pentru care soluția e unică și rezolvarea într-un caz numeric, cu matricea adjunctă.
