Aplicația

Acasă · Lecții · clasa a XI-a · Cum alegi metoda de ridicare la putere: sinteza celor cinci metode

Cum alegi metoda de ridicare la putere: sinteza celor cinci metode

Ai învățat, pe rând, cele patru metode elementare de calcul al lui — inducția matematică, binomul lui Newton, șirurile recurente și structura matricei de rotație — iar la lecția trecută a cincea metodă, ecuația Hamilton-Cayley. Fiecare a fost prezentată pe matricea care i se potrivea cel mai bine, așa că fiecare părea, la momentul ei, cea evidentă. (Calculul direct al lui nu se numără printre metode: este procedeul de bază, cu care încep toate.)

La un subiect de examen nu ți se spune însă ce metodă să folosești. Lecția aceasta nu adaugă nicio metodă nouă; adaugă criteriul de alegere — reflexul de a te uita la matrice și de a ști, în cinci secunde, pe ce drum să pornești. Programa cere explicit „dezvoltarea capacității elevilor de a selecta metoda optimă", iar la Bacalaureat M1 o alegere bună scurtează rezolvarea de la o pagină la trei rânduri.

Ce vei învăța

Hai să descoperim împreună

1. Pasul zero: calculează și privește

Înainte de orice metodă, o singură înmulțire. Din Puterea unei matrice pătratice știi că se obține direct; contează ce citești în el. Patru situații se rezolvă pe loc:

Un exemplu de periodicitate: pentru avem , deci și puterile se repetă din patru în patru. Atunci .

Dacă nu spune nimic, mai calculează și abia apoi alege metoda. Calculul direct nu se numără printre metode — este procedeul de bază, reflexul care le precedă pe toate.

2. Prima metodă elementară — inducția matematică

Semnalul: din și se vede un tipar simplu, pe care îl poți scrie ca formulă cu .

Metoda are doi timpi: conjectura (privești primele puteri și ghicești forma) și demonstrația (verifici și treci de la la ). Al doilea nu e opțional: o formulă „văzută" nu e demonstrată.

Fie . Calculăm și , deci conjectura este . Pentru e adevărată. Pasul:

adică exact formula pentru . Deci ea este adevărată pentru orice . Detaliile tehnicii sunt în Ridicarea la putere prin inducție matematică.

Limita metodei: dacă nu reușești să ghicești tiparul, inducția nu are ce demonstra. Atunci treci la una dintre metodele care produc formula.

3. A doua metodă elementară — binomul lui Newton

Semnalul: matricea se scrie , cu nilpotentă ( de la un rang încolo). Practic: după ce scazi din multiplul potrivit al lui , rămâne o matrice cu multe zerouri, de obicei strict triunghiulară.

Condiția fără de care metoda e falsă: formula binomului, cunoscută din Binomul lui Newton, se aplică la matrice numai dacă cele două comută, adică . Aici comută întotdeauna, pentru că comută cu orice matrice. Pentru două matrice oarecare, , iar cei doi termeni din mijloc nu se pot aduna în .

Avantajul e că suma se oprește: dacă , dezvoltarea are cel mult termeni, oricât de mare ar fi .

Exemplu. Fie . Scriem , cu

Dezvoltarea are deci numai trei termeni: , adică

Control pentru : formula dă , exact cât iese prin înmulțire directă ✓. Tehnica pe larg: Ridicarea la putere cu binomul lui Newton.

4. A treia metodă elementară — șirurile recurente

Semnalul: puterile păstrează o formă (același tipar de zerouri, aceleași elemente egale), dar numerele se schimbă. Notezi cu litere elementele care variază și scrii cum trec de la la .

Fie . Puterile rămân triunghiulare, cu și pe diagonală, deci scriem și înmulțim cu :

Deci , cu . Adunând : , deci e progresie geometrică de rație cu primul termen , adică . Prin urmare

Control: pentru formula dă , cât iese și direct ✓. Vezi Ridicarea la putere cu ajutorul șirurilor recurente.

5. A patra metodă elementară — matricea de rotație

Semnalul: matricea are pe ambele poziții ale diagonalei principale și , respectiv , în afara ei — deci e o rotație amplificată.

Matricea de rotație de unghi este , iar proprietatea ei, demonstrată în Matricea de rotație și puterile ei, este

O matrice , cu și nu simultan nule, se scrie , unde , și ; atunci .

Exemplu. Pentru avem și , deci . Cum , obținem imediat și, la fel, , pentru că . Verificare pe drumul scurt: , deci și ✓.

Avantajul decisiv: periodicitatea se citește din unghi, fără niciun calcul cu . Limita: forma trebuie să fie exact aceasta — o matrice , cu același semn, nu e o rotație.

6. A cincea metodă — ecuația Hamilton-Cayley

Semnalul: matricea e de ordin 2 și nu se încadrează în tiparele de mai sus. Este metoda universală a ordinului : nu cere să ghicești nimic.

Din Ecuația Hamilton-Cayley știi că , deci , cu

Limita ei: funcționează numai la ordinul . Pentru matrice de ordin sau mai mare rămân celelalte patru metode — și de aceea exemplul cu binomul din secțiunea 3 a fost ales de ordin .

7. Arborele de decizie

Pune întrebările în ordinea de mai jos și oprește-te la primul „da".

Ce observi la matrice Metoda De ce merge
este , , sau pasul zero, apoi inducție răspunsul se citește direct din
are pătratul (sau cubul) nul binomul lui Newton dezvoltarea se oprește după termeni
are pe diagonală, sus și jos matricea de rotație , iar puterile doar rotesc
primele puteri păstrează aceeași formă, cu numere care se schimbă șiruri recurente patru necunoscute se reduc la unul-două șiruri
este de ordin și nimic nu se potrivește ecuația Hamilton-Cayley are loc pentru orice matrice de ordin
este de ordin și nimic nu se potrivește inducție, după calculul lui și singura care nu cere o structură specială
A² = Oₙ, Iₙ sau αAinducțieA − αIₙ nilpotentăbinomul lui Newtonformă de rotațiematricea de rotațieaceeași formă, altenumereșiruri recurenteordin 2 oarecareHamilton-Cayleyprimul pas rămâne același: calculează A²
Ce vezi în A² îți alege metoda

8. Aceeași matrice, trei metode

Fie . Trei drumuri duc la același rezultat, iar comparația arată de ce alegerea contează.

Pe drumul binomului. , cu și . Dezvoltarea are doi termeni:

Pe drumul Hamilton-Cayley. și , deci , cu , . Ecuația caracteristică are rădăcina dublă , deci ; din și obținem și . Atunci , care dă aceeași matrice.

Pe drumul inducției. Din și conjecturezi și demonstrezi pasul.

Verdictul: binomul cere trei rânduri, Hamilton-Cayley opt, inducția cinci plus riscul de a ghici greșit tiparul. Când matricea are forma , binomul câștigă detașat.

La ce folosește apoi . Programa dă trei direcții. Ecuațiile matriceale: una de tipul se rezolvă calculând întâi , apoi ca în Ecuații matriceale. Transformările de stare: dacă un proces trece de la o etapă la următoarea prin înmulțirea cu , starea după etape se obține cu . Funcțiile omografice: lui i se asociază , iar compunerii îi corespunde înmulțirea matricelor, deci lui compusă de ori îi corespunde .

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Pasul zero rezolvă totul

Calculați pentru .

Rezolvare. Calculăm . Suntem în cazul , deci, prin inducție imediată, și

O singură înmulțire a decis tot.

Exemplul 2 — Binomul lui Newton

Determinați pentru , $n \in \mathbb{N}^{}$.*

Rezolvare. Scriem , cu , . Cele două comută, deci se aplică binomul, iar dezvoltarea se oprește după al doilea termen:

Control pentru : , exact cât dă înmulțirea directă ✓.

Exemplul 3 — Șiruri recurente pe o matrice simetrică

Determinați pentru .

Rezolvare. Puterile păstrează forma simetrică, deci , cu , . Din obținem și .

Trucul e să lucrezi cu suma și cu diferența: și , deci și , de unde

Control pentru : , , iar ✓.

Exemplul 4 — Rotația și periodicitatea

Se consideră . Calculați și .

Rezolvare. Din avem : matricea are perioada . Împărțim la : , deci

Toată rezolvarea a cerut o împărțire cu rest, nu calcule cu matrice.

Exemplul 5 — Nilpotență ascunsă

Determinați pentru .

Rezolvare. Nimic nu sare în ochi, deci mergem pe Hamilton-Cayley: și , deci , adică .

Am ajuns, prin ecuație, la o nilpotență pe care nu o vedeam: cu și , binomul dă imediat

Control pentru : , iar înmulțirea directă dă ✓. Concluzia de reținut: Hamilton-Cayley e adesea poarta către metoda scurtă, nu doar o metodă în sine.

Exemplul 6 — Exemplu tip Bacalaureat M1

Se consideră matricea și șirul lui Fibonacci , , . a) Scrieți ecuația Hamilton-Cayley a matricei . b) Demonstrați prin inducție că , pentru orice $n \in \mathbb{N}^{}$.* c) Deduceți că .

Rezolvare. a) și , deci , adică .

b) Pentru : ✓. Pasul:

adică exact formula pentru .

c) Luăm determinantul în egalitatea de la b). În stânga, ; în dreapta, . Egalitatea celor două dă concluzia. Control pentru : ✓.

Să exersăm

Scrie întâi ce metodă alegi și de ce, apoi calculează. Alegerea contează la fel de mult ca rezultatul.

1. Determină pentru și precizează metoda folosită.

2. Determină pentru .

3. Calculează pentru .

4. (Adevărat/Fals cu motivare.) „Formula binomului lui Newton se aplică oricăror două matrice pătratice de același ordin."

5. Determină pentru .

6. Determină pentru , folosind binomul lui Newton, apoi verifică rezultatul pentru prin înmulțire directă.

7. Fie . Arată că și calculează .

8. (Adevărat/Fals cu motivare.) „Dacă și , atunci pentru orice ."

9. Fie matricea de rotație. Determină cel mai mic pentru care și calculează .

10. Determină pentru .

11. (Problemă aplicată.) O cultură de bacterii are, la fiecare oră, o coloană de stare care se transformă prin înmulțirea cu . Știind că , determină starea după ore, pornind de la .

12. Fie , , și matricea asociată. Calculează și deduce formula funcției obținute compunând cu ea însăși de ori.

13. Determină pentru .

14. Pentru fiecare dintre matricele , , și , precizează ce metodă ai alege și de ce. Nu calcula puterile.

15. (Exercițiu tip Bacalaureat M1.) Se consideră . a) Calculați , și scrieți ecuația Hamilton-Cayley. b) Determinați . c) Calculați suma elementelor matricei .

16. Determină pentru și explică de ce metoda folosită nu merge la o matrice care nu este diagonală.

17. Fie și . Calculează și și explică de ce cele două rezultate diferă.

18. (Provocare.) Fie . Folosind și egalitatea , demonstrează identitatea și verific-o pentru , .

Răspunsuri și explicații

1. Inducție (tiparul se vede din ). Conjectura se verifică pentru , iar pasul dă ✓.

2. , deci suntem în cazul al pasului zero și . Verificare pentru : ✓.

3. , deci : perioada este . Cum , avem .

4. Fals. Formula cere ca cele două matrice să comute. Pentru și avem , iar (vezi exercițiul 17). Corect este .

5. Inducție sau binom, cu și , : .

6. cu , deci . Pentru : ; înmulțirea directă ✓.

7. , deci . Cum , avem .

8. Adevărat. Ecuația Hamilton-Cayley devine , iar atunci pentru orice . Atenție: însăși poate fi nenulă, de exemplu .

9. , egal cu prima dată când este multiplu de , adică pentru . Apoi , deci .

10. , cu , și . Binomul dă , adică . Control pentru : ✓.

11. Starea după ore este .

12. , deci funcția compusă de ori este . Control direct pentru : ✓.

13. , , deci . Cu , binomul dă .

14. Prima este , deci — pasul zero. A doua are forma cu — binomul lui Newton. A treia are pe diagonală, sus și jos — matricea de rotație, cu . A patra nu are nicio structură specială și e de ordin — ecuația Hamilton-Cayley.

15. a) , , deci . b) Cu și trucul sumei și diferenței (exemplul 3) obținem , . c) Suma elementelor lui este , deci pentru avem . Control: , cu suma ✓.

16. : la o matrice diagonală, produsul se face element cu element pe diagonală, deci puterile se ridică separat. La o matrice care nu e diagonală, elementele se amestecă la înmulțire, iar regula „ridici fiecare element la putere" este falsă — de pildă , nu .

17. , deci . Pe de altă parte, , , , deci . Diferența apare pentru că și nu sunt egale, deci .

18. Înmulțim cele două puteri: . Elementul de pe poziția al produsului este , iar același element în este . Egalându-le, obținem identitatea cerută. Verificare pentru , : , iar ✓.

De reținut

Greșeli frecvente

Aplică acasă

  1. Fișa de decizie. Scrie pe o foaie cele cinci metode, fiecare cu semnalul ei și cu un exemplu. Ține foaia la vedere: după douăzeci de exerciții, alegerea devine automată.

  2. Aceeași matrice, trei drumuri. Ia și calculează prin binom, prin inducție și prin Hamilton-Cayley. Cronometrează și notează care drum a fost cel mai scurt.

  3. Funcția compusă. Alege cu numere mici, asociază-i matricea, ridic-o la puterea și compară cu compusă de trei ori, calculată direct.

Pentru părinți și profesori

Lecția nu introduce conținut nou: recapitulează cele cinci metode de ridicare la putere și le pune într-un criteriu de alegere. Programa cere exact acest lucru, în sugestiile metodologice: puterile se abordează „prin metode diverse (inducția matematică, binomul lui Newton, cu șiruri recurente, matrice de rotație, ecuația Hamilton-Cayley), accentul punându-se pe dezvoltarea capacității elevilor de a selecta metoda optimă".

Calculul direct al lui nu e o metodă separată, ci pasul de orientare care le precedă pe toate. Elevii care sar peste el pornesc pe drumuri lungi la probleme care se rezolvă într-o linie.

De verificat în caiet: (1) fiecare rezolvare începe cu numele metodei alese și cu motivul; (2) la binom, comutarea este verificată explicit; (3) la inducție, apar ambii pași; (4) rezultatul e controlat pe și . Întrebări de control: „Ce calculezi primul lucru?"; „Când poți folosi binomul?"; „Ce metodă merge întotdeauna la ordinul ?"; „De ce nu merge Hamilton-Cayley la ordinul ?".

La BAC M1, cerința tipică este „determinați " sau „calculați ", fără indicații de metodă; punctele se pierd cel mai des la conjectura nedemonstrată și la binomul aplicat unor matrice care nu comută. Semn că elevul a înțeles: se uită la matrice și spune metoda înainte de a scrie primul calcul.

Întrebări frecvente

Care sunt metodele de ridicare la putere a unei matrice? Cinci: inducția matematică, binomul lui Newton, șirurile recurente, structura matricei de rotație și ecuația Hamilton-Cayley. Toate sunt precedate de un pas de orientare — calculul lui — care de multe ori rezolvă singur problema.

Cum aleg metoda potrivită pentru ? Calculezi și te uiți la ce iese. Dacă e , sau un multiplu al lui , ai terminat. Dacă are pătratul nul, folosești binomul; dacă matricea are forma unei rotații, folosești unghiul; dacă forma puterilor se păstrează, folosești șiruri recurente; dacă nimic nu se potrivește și matricea e de ordin , ecuația Hamilton-Cayley.

De ce nu pot ridica fiecare element la puterea ? Pentru că înmulțirea amestecă liniile cu coloanele: elementul de pe poziția al produsului e o sumă de produse, nu produsul elementelor de pe aceleași poziții. Singura excepție e matricea diagonală.

Când se poate folosi binomul lui Newton la matrice? Numai când cele două matrice comută. În practică se folosește scrierea , pentru că comută cu orice matrice; dacă încerci cu două matrice oarecare, formula este falsă, fiindcă nu este .

Ce fac dacă matricea este de ordin 3? Ecuația Hamilton-Cayley învățată la clasa a XI-a nu se aplică. Verifici dacă este nilpotentă (atunci folosești binomul) sau dacă puterile păstrează o formă (atunci folosești șiruri recurente); în ultimă instanță, calculezi și și demonstrezi conjectura prin inducție.

La ce folosesc puterile unei matrice? La rezolvarea ecuațiilor matriceale în care apare , la descrierea unui proces care trece de la o etapă la alta prin înmulțirea cu aceeași matrice și la compunerea repetată a funcțiilor omografice, unde compunerii îi corespunde înmulțirea matricelor asociate.

Cum apare tema la Bacalaureat M1? Cel mai des ca „determinați " sau „calculați o putere mare concretă", urmată de o aplicație: o ecuație matriceală, o sumă de elemente sau o identitate obținută prin trecerea la determinanți.

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Continuă cu