Graficul cu bare

Bună, micule matematician! Astăzi vom face ceva foarte distractiv: vom transforma numerele dintr-un tabel în niște turnuri colorate care „vorbesc" cu noi. Aceste turnuri se numesc bare, iar desenul cu turnuri se numește grafic cu bare. Cu un singur ochi aruncat pe grafic, vei vedea imediat cine are mai mult și cine are mai puțin, fără să mai numeri totul de la capăt. Hai să descoperim cum se face!

Ce vei învăța

• Vei ști să construiești un grafic cu bare pornind de la un tabel cu date.
• Vei ști să desenezi fiecare bară pe o rețea, câte o bară pentru fiecare categorie.
• Vei ști să citești înălțimea barelor și să spui ce arată fiecare.
• Vei ști să pui etichete și un titlu la graficul tău, ca să se înțeleagă ușor.
• Vei ști să compari barele: care e cea mai înaltă, care e cea mai scundă și cu cât.

Hai să descoperim împreună

Ne amintim de unde plecăm

În lecția trecută, Colectarea și sortarea datelor în tabele, ai învățat să aduni date și să le pui frumos într-un tabel. Tabelul ne spune câte sunt din fiecare fel. De exemplu, câți copii din clasă iubesc cireșele, câți merele și câți bananele.

Tabelul e foarte folositor. Dar uneori, ca să vezi repede care fruct câștigă, ar fi și mai bine un desen. Aici intră în joc graficul cu bare. El ia numerele din tabel și le transformă în turnuri. Turnul mai înalt înseamnă „mai mult". Turnul mai scund înseamnă „mai puțin". Simplu, nu?

Ce este o bară?

Imaginează-ți că ai cuburi de construit. Dacă pui un cub peste altul, faci un turn. Cu cât pui mai multe cuburi, cu atât turnul e mai înalt.

În graficul cu bare, fiecare turn se numește bară. O bară este un dreptunghi colorat, lung în sus. Cu cât numărul este mai mare, cu atât bara crește mai sus.

Ce este rețeaua (caroiajul)?

Ca să desenăm barele drepte și de înălțime corectă, folosim o rețea. Rețeaua este foaia cu pătrățele, exact ca în caietul tău de matematică. Pătrățelele ne ajută să numărăm cât de înaltă să facem fiecare bară.

Regula de aur este: un pătrățel înseamnă un lucru. Dacă desenăm fructe, atunci un pătrățel înseamnă un fruct. Dacă bara are 4 fructe, urcăm 4 pătrățele. Dacă are 6 fructe, urcăm 6 pătrățele.

Părțile unui grafic cu bare

Hai să cunoaștem un grafic cu bare ca pe un prieten nou. El are mai multe părți, fiecare cu rolul ei:

1. Titlul — scris sus, ne spune despre ce este graficul. De exemplu: „Fructul preferat al copiilor".
2. Linia de jos (numită baza) — pe ea așezăm categoriile, adică numele lucrurilor pe care le numărăm: mere, pere, banane.
3. Linia din stânga — pe ea scriem numerele: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6… Ne arată cât de înaltă e fiecare bară.
4. Barele — turnurile colorate, câte unul pentru fiecare categorie.
5. Etichetele — cuvintele scrise sub fiecare bară, ca să știm ce reprezintă.

Cum construim un grafic cu bare, pas cu pas

Hai să facem împreună primul nostru grafic. Pornim de la un tabel. Să zicem că am întrebat copiii din grupa noastră ce animăluț de companie au acasă, iar răspunsurile au fost adunate în acest tabel:

Acum transformăm tabelul în grafic, pas cu pas.

Pasul 1. Pregătim rețeaua. Desenăm o linie de jos (baza) și o linie în stânga. Pe linia din stânga scriem numerele de jos în sus: 0, 1, 2, 3, 4, 5. Câte un număr pentru fiecare pătrățel.

Pasul 2. Așezăm categoriile jos. Pe linia de jos lăsăm câte un loc pentru fiecare animăluț: pisică, câine, pește. Scriem numele lor ca etichete.

Pasul 3. Desenăm prima bară. Pisica are 3 copii. Pornim de la linia de jos și urcăm 3 pătrățele. Colorăm bara. Gata, primul turn!

Pasul 4. Desenăm a doua bară. Câinele are 5 copii. Urcăm 5 pătrățele și colorăm. Vezi? Această bară este mai înaltă, pentru că 5 este mai mult decât 3.

Pasul 5. Desenăm a treia bară. Peștele are 2 copii. Urcăm 2 pătrățele și colorăm. Aceasta este cea mai scundă bară, pentru că 2 este cel mai mic număr.

Pasul 6. Scriem titlul. Sus punem un titlu frumos: „Animăluțul de companie al copiilor".

Și gata! Avem graficul nostru cu bare. Dintr-o privire vedem că cei mai mulți copii au câine, pentru că bara câinelui este cea mai înaltă.

O regulă importantă: barele au aceeași lățime

Toate barele trebuie să fie la fel de late. Ce le face diferite este doar înălțimea. Dacă o bară ar fi mai groasă, ne-ar păcăli ochii. Așa că ținem minte: barele sunt ca niște frați gemeni la lățime, dar pot fi de înălțimi diferite.

De asemenea, lăsăm un mic spațiu între bare, ca să nu se lipească una de alta. Așa graficul e curat și ușor de citit.

Cum citim un grafic cu bare

A citi graficul înseamnă invers: ne uităm la o bară și aflăm numărul.

Pui degetul în vârful barei, te uiți drept spre stânga, la linia cu numere, și citești numărul. Acela este numărul barei.

De exemplu, dacă vârful barei „câine" ajunge în dreptul numărului 5, înseamnă că 5 copii au câine. Ușor!

Cu cât mai mult? Citim diferența chiar pe pătrățele

Iată un secret tare frumos: graficul cu bare nu îți spune doar cine are mai mult. Îți arată și cu cât mai mult, fără să faci socoteala în cap!

Cum? Te uiți la două bare alăturate. Pune degetul în vârful barei scunde și urcă încet până în vârful barei înalte. Numără pătrățelele pe care le-ai urcat. Acela este răspunsul la „cu cât mai mult".

Să zicem că bara mingii urcă la 4 și bara mașinuței urcă la 2. De la vârful mașinuței (2) urci pătrățel cu pătrățel până la vârful mingii (4): un pătrățel, două pătrățele. Deci mingea are cu 2 mai mult decât mașinuța. Vezi? Scăderea 4 − 2 = 2 a devenit o mică scăriță de pătrățele pe care o urci cu degetul.

Așa, scăderea nu mai e doar o socoteală, ci o imagine pe care o poți atinge. Iar dacă cele două bare ajung la aceeași înălțime, nu urci niciun pătrățel: diferența este 0, adică sunt egale.

O poveste scurtă: concursul de bezele

Hai să citim împreună o povestioară. La serbarea de iarnă, învățătoarea a făcut un concurs: fiecare copil prindea bezele moi pe o sfoară. La sfârșit, doamna a desenat un grafic cu bare cu numărul de bezele prinse:

• Maria a prins 4 bezele.
• Andrei a prins 6 bezele.
• Sofia a prins 3 bezele.

Doamna a desenat trei bare: bara Mariei urca la 4, bara lui Andrei urca la 6, iar bara Sofiei urca la 3. Toți copiii s-au uitat la grafic și au strigat imediat: „Andrei a câștigat!". De ce au știut atât de repede? Pentru că bara lui Andrei era cea mai înaltă. Nu a fost nevoie să numere nimic; graficul le-a spus totul dintr-o privire. Iată puterea unui grafic cu bare!

Bare în picioare sau bare culcate

Până acum am desenat barele ca niște turnuri care urcă în sus. Acestea se numesc bare verticale, adică bare în picioare. Sunt cele mai des întâlnite și pe ele le folosim cel mai mult.

Dar știai că barele pot sta și culcate, întinse spre dreapta? Acestea se numesc bare orizontale. În loc să urce, ele se lungesc lateral, ca niște trenulețe care pleacă de la perete. Regula rămâne aceeași: trenulețul mai lung înseamnă un număr mai mare.

În clasa a II-a vom folosi mai ales barele verticale, pentru că seamănă cel mai bine cu turnurile de cuburi. Dar e bine să știi că și cele culcate spun aceeași poveste.

Un grafic din viața ta: sportul preferat

Hai să facem un grafic chiar din ceva ce ai și tu acasă. Imaginează-ți că întrebi colegii de joacă ce sport le place cel mai mult. Aduni răspunsurile și iese un tabel mic:

Acum gândește-te cum ar arăta graficul, fără să-l desenezi pe hârtie încă. Bara fotbalului ar urca 6 pătrățele, bara înotului 3 pătrățele, iar bara tenisului 4 pătrățele. Dintr-o privire vedem că fotbalul câștigă, pentru că are bara cea mai înaltă. Înotul ar avea bara cea mai scundă.

Observă un lucru frumos: am ținut toate numerele mai mici decât 10. Așa graficul încape ușor pe o foaie cu pătrățele și îl putem citi fără să obosim. Când lucrezi singur, alege și tu numere mici la început; mai târziu vei putea desena și grafice cu numere mai mari.

Un mic truc: numărăm de două ori

Când termini un grafic, fă un lucru de matematician adevărat: verifică. Uită-te din nou la tabel și apoi la grafic. Pentru fiecare categorie, întreabă-te: „Numărul din tabel se potrivește cu înălțimea barei mele?". Dacă da, ai lucrat corect. Dacă nu, repară bara.

Acest mic truc te scapă de greșeli. Matematicienii buni nu sunt cei care nu greșesc niciodată, ci cei care verifică și își repară greșelile. Așa devii și tu tot mai bun!

De ce sunt utile graficele cu bare?

Graficul cu bare ne ajută în multe feluri:

• Vedem repede cine are mai mult și cine are mai puțin.
• Putem compara ușor, fără să recitim toate numerele.
• Putem afla cu cât este mai mare o bară decât alta (scădem numerele).
• Este colorat și frumos, deci e plăcut de privit.

Vei mai întâlni graficele cu bare și mai târziu. În lecția următoare, Citim și interpretăm grafice și tabele, vei învăța să răspunzi la și mai multe întrebări pornind de la un grafic. Iar în lecția Rezolvăm probleme pe baza datelor vei folosi datele ca să rezolvi mici probleme. Așa că ce înveți astăzi îți va fi de mare folos!

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Desenăm barele dintr-un tabel

Ana a numărat câte baloane de fiecare culoare are la petrecere:

Cerință: Cât de înaltă trebuie să fie fiecare bară?

Rezolvare povestită: Ne amintim regula: un pătrățel înseamnă un balon.

• Bara roșie urcă 4 pătrățele, pentru că sunt 4 baloane roșii.
• Bara galbenă urcă 2 pătrățele, pentru că sunt 2 baloane galbene.
• Bara verde urcă 5 pătrățele, pentru că sunt 5 baloane verzi.

Răspuns: Bara roșie la 4, bara galbenă la 2, bara verde la 5. Cea mai înaltă este bara verde, cea mai scundă este bara galbenă.

Exemplul 2 — Citim înălțimea unei bare

Privește graficul de mai jos despre numărul de cărți citite de trei copii într-o lună.

Cerință: Câte cărți a citit Ema?

Rezolvare povestită: Punem degetul în vârful barei Emei. Privim drept spre stânga, la rândul cu numere. Vârful ajunge în dreptul numărului 6.

Răspuns: Ema a citit 6 cărți.

Exemplul 3 — Cine are cele mai multe?

Folosim tot graficul cu cărți: Dan are 3, Ema are 6, Luca are 4.

Cerință: Care copil a citit cele mai multe cărți?

Rezolvare povestită: Căutăm bara cea mai înaltă. Bara Emei urcă cel mai sus, până la 6. Barele celorlalți sunt mai scunde (3 și 4).

Răspuns: Ema a citit cele mai multe cărți, pentru că bara ei este cea mai înaltă.

Exemplul 4 — Cu cât mai mult?

Tot din graficul cu cărți: Ema are 6, Luca are 4.

Cerință: Cu câte cărți a citit Ema mai mult decât Luca?

Rezolvare povestită: Pentru a afla „cu cât mai mult", scădem numărul mai mic din numărul mai mare. Ema are 6, Luca are 4.

6 − 4 = 2

Răspuns: Ema a citit cu 2 cărți mai mult decât Luca.

Exemplul 5 — Câte în total?

Tot graficul cu cărți: Dan 3, Ema 6, Luca 4.

Cerință: Câte cărți au citit cei trei copii la un loc?

Rezolvare povestită: Pentru „în total", adunăm toate barele.

3 + 6 + 4 = 13

Putem aduna în pași: întâi 3 + 6 = 9, apoi 9 + 4 = 13.

Răspuns: Împreună, copiii au citit 13 cărți.

Exemplul 6 — Găsim greșeala din grafic

Tudor a vrut să facă un grafic, dar a desenat barele lipite și de lățimi diferite: una groasă, una subțire, una și mai groasă.

Cerință: Ce a greșit Tudor și cum reparăm?

Rezolvare povestită: Barele trebuie să aibă aceeași lățime și să fie despărțite printr-un mic spațiu. Tudor le-a făcut de lățimi diferite și lipite. Asta ne păcălește ochii și nu mai citim corect.

Răspuns: Reparăm desenând toate barele la fel de late, lăsând spațiu între ele. Doar înălțimea poate fi diferită.

Exemplul 7 — Citim diferența pe pătrățele

Într-un grafic despre câte autocolante au strâns doi copii, bara lui Matei urcă la 7, iar bara Anei urcă la 4.

Cerință: Cu câte autocolante are Matei mai mult decât Ana, citind direct de pe grafic?

Rezolvare povestită: Punem degetul în vârful barei mai scunde, a Anei (la 4), și urcăm pătrățel cu pătrățel până în vârful barei lui Matei (la 7). Urcăm: 5, 6, 7 — adică 3 pătrățele. Putem verifica și prin scădere: 7 − 4 = 3.

Răspuns: Matei are cu 3 autocolante mai mult decât Ana.

Să exersăm

Ia un creion și o foaie cu pătrățele. Hai să lucrăm împreună! Exercițiile cresc ușor în dificultate.

1. Completează: Turnul colorat din graficul nostru se numește ________ .

2. Adevărat sau fals? „Cu cât bara este mai înaltă, cu atât numărul este mai mare."

3. Adevărat sau fals? „Toate barele trebuie să fie la fel de late."

4. Privește tabelul și spune cât de înaltă va fi fiecare bară:

5. Din tabelul de la exercițiul 4, care bară va fi cea mai înaltă?

6. Din tabelul de la exercițiul 4, care bară va fi cea mai scundă?

7. Desenează pe foaia ta un grafic cu bare pentru acest tabel:

8. Privește graficul de mai jos despre fructele culese de copii și răspunde la întrebări.

grafic cu bare — Mere 6, Pere 4, Prune 5, cu numerele 0-6 pe stânga

Câte mere au fost culese?

9. Din graficul de la exercițiul 8: câte pere au fost culese?

10. Din graficul de la exercițiul 8: care fruct a fost cules cel mai mult?

11. Din graficul de la exercițiul 8: care fruct a fost cules cel mai puțin?

12. Din graficul de la exercițiul 8: cu câte mere mai mult decât pere s-au cules?

13. Din graficul de la exercițiul 8: câte fructe s-au cules în total?

14. Încercuiește varianta corectă: Pe linia de jos a graficului scriem… a) numerele; b) categoriile (numele lucrurilor); c) titlul.

15. Potrivește fiecare bară cu numărul ei. Bara „A" urcă până la 7, bara „B" urcă până la 3. Care bară este mai înaltă?

16. Mică problemă: La grădiniță, copiii au votat gustarea preferată. Iaurtul a primit 5 voturi, biscuiții 8 voturi, fructele 6 voturi. Dacă desenezi graficul, ce bară va câștiga și câte voturi are?

17. Mică problemă: Într-un grafic, bara „luni" arată 4 ploi, iar bara „marți" arată 9 ploi. Cu câte ploi mai mult a fost marți?

18. Provocare: Andrei spune că o bară care urcă până la 0 este totuși un turn înalt. Are dreptate? Explică.

19. Privește graficul de mai jos cu numărul de stele lipite de copii pe caiet și răspunde.

grafic cu bare — Vlad 5, Ioana 8, Radu 7, cu numerele 0-8 pe stânga

Câte stele are Ioana?

20. Din graficul de la exercițiul 19: așază copiii în ordine, de la cel cu cele mai puține stele la cel cu cele mai multe.

21. Mică problemă: La un grafic cu fluturi prinși în plasă, bara „grădină" arată 6 fluturi, iar bara „parc" arată 6 fluturi. Cum sunt cele două bare una față de cealaltă?

22. Desenează un grafic cu bare pentru animăluțele dintr-o mică fermă: 3 găini, 5 oi, 2 vaci. Care bară este cea mai înaltă?

23. Citim diferența pe pătrățele: într-un grafic, bara „cărți" urcă la 8, iar bara „caiete" urcă la 5. Câte pătrățele urci de la vârful barei mai scunde până la vârful celei mai înalte?

24. Mică problemă: La un concurs de sărit coarda, bara Dianei arată 7 sărituri, iar bara Mariei arată 7 sărituri. Care bară este mai înaltă?

25. Privește graficul de mai jos cu numărul de melci găsiți de copii în grădină și răspunde la întrebări.

grafic cu bare — Sorin 2, Bianca 6, Petru 4, cu numerele 0-6 pe stânga

Câți melci au fost găsiți în total de cei trei copii?

Răspunsuri și explicații

1. Bară. Turnul colorat dintr-un grafic se numește bară.

2. Adevărat. Bara mai înaltă arată mereu un număr mai mare. Mai sus = mai mult.

3. Adevărat. Toate barele au aceeași lățime; doar înălțimea diferă.

4. Lalea → 3 pătrățele; Trandafir → 5 pătrățele; Margaretă → 4 pătrățele. Un pătrățel pentru fiecare floare.

5. Trandafirul, pentru că are cel mai mare număr: 5.

6. Laleaua, pentru că are cel mai mic număr: 3.

7. Graficul tău trebuie să aibă: bara mașinuței la 2, bara mingii la 4, bara ursulețului la 3. Toate barele egale ca lățime, cu spațiu între ele.

grafic-model cu bare — mașinuță 2, minge 4, ursuleț 3

8. 6 mere. Vârful barei „mere" ajunge la numărul 6.

9. 4 pere. Vârful barei „pere" ajunge la numărul 4.

10. Merele, pentru că au bara cea mai înaltă (6).

11. Perele, pentru că au bara cea mai scundă (4).

12. 2 mere. Calculăm: 6 − 4 = 2. Merele depășesc perele cu 2.

13. 15 fructe. Adunăm toate barele: 6 + 4 + 5 = 15. În pași: 6 + 4 = 10, apoi 10 + 5 = 15.

14. Varianta b) categoriile. Pe linia de jos punem numele lucrurilor numărate; numerele stau pe linia din stânga, iar titlul stă sus.

15. Bara A este mai înaltă, pentru că 7 este mai mare decât 3.

16. Câștigă bara biscuiților, cu 8 voturi, pentru că 8 este cel mai mare număr (5, 8, 6).

17. 5 ploi mai mult. Calculăm: 9 − 4 = 5.

18. Nu are dreptate. O bară care urcă până la 0 înseamnă că nu este nimic, deci nu există turn deloc. Bara „de 0" are înălțimea zero.

19. 8 stele. Vârful barei Ioanei ajunge la numărul 8.

20. Ordinea de la cele mai puține la cele mai multe: Vlad (5), Radu (7), Ioana (8). Comparăm numerele: 5 < 7 < 8.

21. Cele două bare sunt la fel de înalte (egale), pentru că au același număr: 6 = 6. Când numerele sunt egale, barele sunt egale.

22. Bara găinilor la 3, bara oilor la 5, bara vacilor la 2. Cea mai înaltă este bara oilor (5), pentru că 5 este cel mai mare număr.

grafic-model cu bare — găini 3, oi 5, vaci 2

23. 3 pătrățele. De la vârful barei „caiete" (5) urci: 6, 7, 8 — adică 3 pătrățele. Verificăm prin scădere: 8 − 5 = 3.

24. Cele două bare sunt la fel de înalte (egale), pentru că au același număr: 7 = 7. Niciuna nu este mai înaltă.

25. 12 melci. Adunăm toate barele: 2 + 6 + 4 = 12. În pași: 2 + 6 = 8, apoi 8 + 4 = 12.

De reținut

• Graficul cu bare transformă numerele dintr-un tabel în turnuri colorate numite bare.
• Pe rețea, regula este: un pătrățel = un lucru. Bara urcă atâtea pătrățele cât arată numărul.
• Toate barele au aceeași lățime; doar înălțimea diferă. Lăsăm spațiu între ele.
• Graficul are titlu (sus), numere (în stânga), categorii și etichete (jos) și bare (la mijloc).
• Bara mai înaltă = mai mult; bara mai scundă = mai puțin.

Greșeli frecvente

• Faci barele de lățimi diferite. Asta păcălește ochii. Ține minte: barele sunt gemene ca lățime, diferă doar înălțimea.
• Numeri greșit pătrățelele. Pornește mereu de la linia de jos (de la 0) și urcă atent, un pătrățel pentru fiecare. Nu sări peste pătrățele.
• Uiți etichetele sau titlul. Fără ele, nimeni nu înțelege ce arată graficul. Scrie întotdeauna ce reprezintă fiecare bară și pune un titlu.
• Confunzi „mai înalt" cu „mai gros". Contează cât de sus urcă bara, nu cât de groasă este. Citește mereu înălțimea, până la rândul cu numere.

Joc acasă

Jocul 1 — Graficul din cuburi LEGO. Strânge cuburi de aceeași mărime și sortează-le pe culori. Pentru fiecare culoare, fă un turn (o bară) așezând cuburile unul peste altul. Apoi privește turnurile: care e cel mai înalt? Acela e culoarea de care ai cele mai multe cuburi. Ai construit un grafic cu bare adevărat, din cuburi!

Jocul 2 — Vremea săptămânii. Timp de o săptămână, desenează în fiecare seară un pătrățel pentru cum a fost vremea: un rând pentru zile cu soare, un rând pentru zile cu nori, un rând pentru zile cu ploaie. La sfârșit, vei avea un grafic cu bare al vremii! Vezi ce a fost mai mult: soare, nori sau ploaie?

Jocul 3 — Sertarul cu șosete. Scoate șosetele și sortează-le pe culori. Așază fiecare grămadă în șir, ca un turn culcat sau ridicat. Numără și spune: „Am cele mai multe șosete ________ ." Apoi desenează repede un grafic cu bare pe o foaie cu pătrățele.

Pentru părinți și învățători

Această lecție îl ajută pe copil să facă saltul de la tabel (lecția 93) la reprezentarea vizuală a datelor. Obiectivul este ca cel mic să construiască o diagramă cu bare pornind de la un tabel și să citească înălțimea fiecărei bare.

Cum predați pas cu pas:

• Începeți concret, cu obiecte reale (cuburi, creioane, monede), nu direct cu desenul. Faceți turnuri fizice mai întâi, apoi mutați ideea pe foaia cu pătrățele.
• Insistați pe regula „un pătrățel = un lucru". Numărați împreună, cu degetul, fiecare pătrățel de la bază în sus.
• Lăudați alinierea: barele pornesc toate de pe aceeași linie de jos (de la 0).

Întrebări bune de pus:

• „Care bară este cea mai înaltă? Ce înseamnă asta?"
• „Cu cât este mai mare bara aceasta decât cealaltă?" (introduce scăderea)
• „Câte sunt în total?" (introduce adunarea)
• „Ce s-ar întâmpla dacă am mai adăuga încă unul aici?"

Cum verificați înțelegerea: dați-i copilului un tabel simplu și rugați-l să deseneze graficul, apoi să vă explice cu cuvintele lui ce arată. Dacă poate citi corect două-trei bare și poate spune care e cea mai mare, lecția a fost înțeleasă. Dacă greșește lățimea barelor sau numără greșit pătrățelele, reluați cu cuburi reale.

Evitați să folosiți numere prea mari la început (rămâneți sub 10). Important nu este calculul, ci ideea de a transforma date în imagine și invers.

Întrebări frecvente

Ce este un grafic cu bare pentru clasa a II-a? Este un desen în care numerele dintr-un tabel devin turnuri colorate, numite bare. Bara mai înaltă arată un număr mai mare, iar bara mai scundă un număr mai mic. Ne ajută să vedem dintr-o privire cine are mai mult și cine are mai puțin.

Cum se construiește un grafic cu bare la clasa 2? Desenezi o linie de jos și o linie în stânga cu numerele 0, 1, 2, 3… Pe linia de jos pui categoriile. Pentru fiecare categorie ridici o bară atâtea pătrățele cât arată numărul din tabel. La final adaugi etichete și un titlu.

Cât de înaltă trebuie să fie o bară? Atât de înaltă cât arată numărul din tabel, după regula „un pătrățel = un lucru". Dacă o categorie are 5 obiecte, bara urcă exact 5 pătrățele de la linia de jos.

Care e diferența dintre un tabel și un grafic cu bare? Tabelul scrie datele cu numere, în rânduri și coloane. Graficul cu bare arată aceleași date sub formă de turnuri colorate. Graficul e mai ușor de „citit dintr-o privire", iar tabelul e mai potrivit când vrem numerele exacte.

Cum citesc înălțimea unei bare? Pui degetul în vârful barei și privești drept spre stânga, până la rândul cu numere. Numărul din dreptul vârfului este valoarea barei. Așa afli câte sunt în acea categorie.

De ce trebuie ca barele să aibă aceeași lățime? Pentru că ochiul nostru compară mărimi. Dacă o bară ar fi mai groasă, ne-ar părea „mai multă" chiar dacă nu este. Ca să fie corect, toate barele au aceeași lățime și diferă doar prin înălțime.

Cum se mai numește graficul cu bare? Se mai numește diagramă cu bare. Este același lucru: o reprezentare a datelor prin bare (turnuri) pe o rețea cu pătrățele.

Ce este o etichetă într-un grafic cu bare? Eticheta este cuvântul scris sub fiecare bară, care ne spune ce reprezintă bara: de exemplu „mere", „câine" sau „luni". Fără etichete nu am ști despre ce vorbește fiecare turn, ci am vedea doar niște dreptunghiuri colorate fără înțeles. De aceea, eticheta și titlul merg mereu împreună cu barele.