Zilele săptămânii

Astăzi învățăm zilele săptămânii: cele șapte nume, ordinea lor și pozițiile de pe calendar. După duminică urmează o nouă zi de luni. Se repetă numele în aceeași ordine; timpul merge înainte.

Ce vei învăța

• Vei ști să spui cele 7 zile ale săptămânii în ordine, de la luni la duminică.
• Vei ști că o săptămână are șapte zile și că numele lor se repetă în aceeași ordine.
• Vei ști să recunoști ce zi vine înainte și ce zi vine după o anumită zi.
• Vei ști să marchezi o săptămână pe calendar și să-ți faci un orar săptămânal.
• Vei identifica sfârșitul de săptămână, sâmbăta și duminica, și zilele de școală dintr-un program dat.

Hai să descoperim împreună

Ce este o săptămână?

Îți amintești lecția despre ziua, noaptea și momentele zilei? O zi din calendar începe la miezul nopții și se termină când începe următoarea. Ea cuprinde, la noi, perioade cu lumină și întuneric. Răsăritul și apusul sunt repere în interiorul ei, nu limitele zilei calendaristice.

Punem șapte zile consecutive una după alta, ca șapte mărgele pe un fir. Durata lor este o săptămână. În calendarul folosit aici, săptămâna este ordonată de luni până duminică.

Deci reține bine: o săptămână are 7 zile. Nici mai multe, nici mai puține. Mereu șapte. Putem număra pe degete: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Uite, ai și șapte degete ridicate dacă ridici toate degetele de la o mână și încă două de la cealaltă mână!

De ce este bine să știm ce este o săptămână? Pentru că ne ajută să măsurăm timpul. La fel cum măsurăm cât de lung este un creion (îți amintești de lecția despre măsurarea lungimii cu unități neconvenționale?), putem măsura și timpul. Doar că pe timp nu îl măsurăm cu pași sau cu palme, ci cu zile și cu săptămâni.

Când spunem „peste o săptămână”, numărăm șapte zile mai târziu. De exemplu, de luni până lunea următoare trec șapte zile. Somnul nu este unitatea de măsură: cineva poate dormi de mai multe ori într-o zi.

Cele șapte zile, pe rând

Fiecare zi are un nume al ei. Hai să le spunem pe rând, ca și cum am striga șapte prieteni:

1. Luni — prima zi a săptămânii în calendarul nostru.
2. Marți — a doua zi.
3. Miercuri — a treia zi. Este la mijlocul listei de cinci zile luni–vineri.
4. Joi — a patra zi, la mijlocul celor șapte zile: trei înainte și trei după.
5. Vineri — a cincea zi.
6. Sâmbătă — a șasea zi, prima din sfârșitul de săptămână.
7. Duminică — a șaptea zi, a doua din sfârșitul de săptămână.

Trenulețul are șapte vagoane, câte unul pentru fiecare zi. Primul este luni, ultimul duminică. În imagine le citim de sus în jos, în ordinea numerelor.

Ordinea este foarte importantă

Zilele urmează aceeași ordine în calendar. Dacă amestecăm cartonașele cu numele lor, le putem pune din nou în ordinea corectă.

După luni vine întotdeauna marți. După marți vine întotdeauna miercuri. Și tot așa, până la duminică.

Hai să le spunem împreună, rar, ca pe o poezie:

Luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și duminică — șapte zile, ce frumos!

Spune-o de câteva ori cu voce tare. Poți să bați și din palme la fiecare zi: o bătaie pentru luni, o bătaie pentru marți... până ajungi la șapte bătăi pentru toate zilele!

Spunem zilele în ordine și le asociem pozițiile: marți este a doua, miercuri a treia, joi a patra. Miercuri este la mijlocul listei luni–vineri; joi este la mijlocul listei luni–duminică. Numărăm pozițiile, fără să presupunem că numele zilelor provin din numere.

Hai să facem un mic exercițiu de ascultare. Închide ochii și ascultă cum sună zilele: luuuni, maaarți, mieeercuri, joooi, viiineri, sâââmbătă, duuuminică. Auzi cum fiecare are muzica ei? Unele sunt scurte (luni, joi, marți), altele sunt mai lungi (miercuri, duminică, sâmbătă). Ascultarea atentă te ajută să le ții minte.

Săptămâna se repetă mereu

După duminică urmează luni, prima zi a unei săptămâni noi. Numele revin în aceeași ordine, dar nu ne întoarcem în trecut.

Putem desena o săgeată de la duminică spre luni pentru a arăta repetarea ordinii numelor. Lunea următoare este o zi nouă, cu o altă dată în calendar.

Un program cu cinci zile de școală

În exemplul nostru, copilul merge la școală de luni până vineri și nu merge sâmbăta și duminica. Vorbim despre o săptămână obișnuită din acest program, fără vacanțe sau sărbători.

• Luni, marți, miercuri, joi, vineri sunt cele cinci zile de școală din programul dat. Le numărăm pe cele cinci degete ale unei mâini.

• Sâmbăta și duminica formează sfârșitul de săptămână. Sunt două zile. În poveste, copiii se joacă atunci în parc; alte familii pot avea alte activități, inclusiv muncă.

În programul dat sunt 5 zile cu școală și 2 fără școală. Împreună: 5 + 2 = 7 zile.

Vecinii unei zile

În această lecție, „vecinii” unei zile sunt ziua imediat dinainte și ziua imediat de după. De exemplu, zilele vecine ale miercurii sunt marți și joi.

De exemplu:

• Vecinii zilei miercuri sunt: marți (înainte) și joi (după).
• Vecinii zilei vineri sunt: joi (înainte) și sâmbătă (după).

Mai sunt și cuvinte speciale pe care le folosim des:

• Azi (sau astăzi) — ziua în care suntem acum.
• Ieri — ziua imediat dinaintea zilei de azi.
• Mâine — ziua imediat următoare zilei de azi.

Dacă astăzi este marți, atunci ieri a fost luni, iar mâine va fi miercuri. Vezi cum se leagă totul?

Hai să exersăm puțin cu o altă zi. Dacă astăzi este vineri:

• Ieri a fost joi (ziua dinainte).
• Mâine va fi sâmbătă (ziua de după).

Și încă una. Dacă astăzi este duminică:

• Ieri a fost sâmbătă.
• Mâine va fi luni — pentru că, după duminică, începe o săptămână nouă!

Imaginează-ți un drum pe care înaintezi: ieri → azi → mâine. Este o analogie pentru ordinea timpului. Exersează cu evenimente din viața ta și verifică vecinii zilei pe calendar.

Calendarul și săptămâna

Un calendar arată datele și zilele săptămânii. În pagina lunară folosită aici, coloanele merg de luni până duminică. Un rând complet are șapte date consecutive. La începutul și la sfârșitul lunii pot apărea căsuțe fără date ale acelei luni.

În desen folosim prescurtările L, Ma, Mi, J, V, S, D: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. „Ma” și „Mi” deosebesc ușor marți de miercuri. Alte calendare pot folosi alte prescurtări.

Pe calendarul pentru martie 2026, încadrăm datele 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15: de luni până duminică. Sunt șapte zile consecutive, o săptămână completă.

Urmărește cele șapte date încadrate, de la 9 martie, luni, până la 15 martie, duminică. Rândul următor complet începe cu 16 martie. Pe primul rând al paginii, numai duminică are o dată din martie: celelalte căsuțe ar aparține lunii precedente.

Orarul săptămânal

Un orar săptămânal arată activitățile planificate pentru fiecare zi. În exemplul Anei: luni — înot, marți — pictură, miercuri — bunici, joi — bibliotecă, vineri — film, sâmbătă — bicicletă, duminică — tort. Același program apare în tabel și în exemplul rezolvat 9.

O poveste scurtă: săptămâna ariciului Țepi

Într-o poveste inventată, ariciul Țepi începe luni cu un coș gol. Adaugă câte un măr în fiecare zi, până duminică, și nu scoate niciunul. Câte mere va strânge?

Luni a găsit primul măr și l-a pus în coș. Marți a mai găsit unul — acum avea două. Miercuri încă unul — trei mere. Joi — patru. Vineri — cinci. Sâmbătă — șase. Iar duminică a găsit ultimul măr — și a avut șapte mere, exact câte zile are o săptămână!

Vezi? La fiecare zi, Țepi adăuga un măr. Șapte zile, șapte mere. Așa poți și tu să numeri zilele: una câte una, până ajungi la șapte. Iar luni următoare, Țepi a luat un coș nou și a început din nou — pentru că, după duminică, vine iarăși luni!

Acum că am descoperit împreună atâtea lucruri despre săptămână, hai să le punem în practică cu câteva exemple!

Exemple rezolvate

Exemplul 1: Câte zile are o săptămână?

Întrebare: Câte zile are o săptămână?

Cum gândim: Numărăm zilele pe rând și le punem câte un deget la fiecare: luni (1), marți (2), miercuri (3), joi (4), vineri (5), sâmbătă (6), duminică (7).

Răspuns: O săptămână are 7 zile.

Exemplul 2: Ce zi vine după marți?

Întrebare: Spune ce zi vine imediat după marți.

Cum gândim: Spunem zilele în ordine și ne oprim la marți: luni, marți... Care urmează? După marți spunem mereu miercuri.

Răspuns: După marți vine miercuri.

Exemplul 3: Care zi este înainte de duminică?

Întrebare: Ce zi este chiar înainte de duminică?

Cum gândim: Duminica este ultima zi. Spunem zilele și vedem care este penultima: ...joi, vineri, sâmbătă, duminică. Chiar înainte de duminică stă sâmbăta.

Răspuns: Înainte de duminică este sâmbăta.

Exemplul 4: Azi, ieri, mâine

Întrebare: Dacă astăzi este joi, ce zi a fost ieri și ce zi va fi mâine?

Cum gândim: „Ieri" înseamnă ziua dinainte. Înainte de joi este miercuri. „Mâine" înseamnă ziua care urmează. După joi vine vineri.

Răspuns: Ieri a fost miercuri, mâine va fi vineri.

Exemplul 5: Zilele de odihnă

Întrebare: În săptămâna descrisă, Maria merge la școală de luni până vineri. În celelalte zile stă acasă și se joacă. Care sunt aceste zile?

Cum gândim: Programul de școală are cinci zile: luni, marți, miercuri, joi, vineri. Din lista celor șapte rămân sâmbăta și duminica, zilele în care Maria stă acasă în poveste.

Răspuns: Maria stă acasă sâmbătă și duminică.

Exemplul 6: O mică problemă cu zilele

Întrebare: Într-o poveste, Andrei plantează o sămânță luni. Numim luni prima zi. În a doua zi o udă, iar în a treia observă o frunzuliță. În ce zi a săptămânii se petrece ultima întâmplare? Durata din poveste nu este o regulă pentru toate semințele.

Cum gândim: Prima zi este luni. A doua zi (când a udat-o) este marți. A treia zi (când a apărut frunzulița) este miercuri. Numărăm: luni (1), marți (2), miercuri (3).

Răspuns: Frunzulița a apărut miercuri.

Exemplul 7: Câte zile până la o sărbătoare

Întrebare: Astăzi este luni, iar ziua de naștere a Ilenei este joi, în aceeași săptămână. Peste câte zile este ziua ei?

Cum gândim: Pornim de la luni și numărăm zilele până ajungem la joi. După luni vine marți (1 zi), apoi miercuri (2 zile), apoi joi (3 zile). Putem folosi degetele: ridicăm câte un deget la fiecare zi nouă.

Răspuns: Ziua Ilenei este peste 3 zile.

Exemplul 8: Completarea unui șir cu zile lipsă

Întrebare: Completează zilele care lipsesc: marți, ____, joi, ____, sâmbătă.

Cum gândim: Spunem zilele în ordine și vedem ce lipsește. După marți vine miercuri (prima căsuță goală). După joi vine vineri (a doua căsuță goală). Verificăm: marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă — totul curge frumos!

Răspuns: Lipsesc miercuri și vineri.

Exemplul 9: Citim un orar săptămânal

Întrebare: Iată orarul Anei: luni — înot, marți — pictură, miercuri — bunici, joi — bibliotecă, vineri — film, sâmbătă — bicicletă, duminică — tort. În ce zi merge Ana la bunici? Și în ce zi pictează?

Cum gândim: Căutăm în orar activitatea „bunici" — este în dreptul zilei de miercuri. Apoi căutăm „pictură" — este în dreptul zilei de marți.

Răspuns: Ana merge la bunici miercuri și pictează marți.

Exemplul 10: Câte zile sunt de odihnă

Întrebare: În programul dat mergem la școală luni, marți, miercuri, joi și vineri, iar în celelalte zile nu mergem. Câte zile fără școală sunt în acea săptămână?

Cum gândim: Zilele de școală sunt luni, marți, miercuri, joi, vineri (5 zile). Rămân sâmbăta și duminica. Le numărăm: sâmbătă (1), duminică (2).

Răspuns: În săptămâna descrisă sunt 2 zile fără școală: sâmbătă și duminică.

Să exersăm

Ia un creion și hai să rezolvăm împreună! Cere-i unui adult să-ți citească cerințele dacă e nevoie.

1. Spune cu voce tare toate cele 7 zile ale săptămânii, în ordine, de la luni la duminică.

2. Numără și scrie: câte zile are o săptămână?

3. Ce zi vine după luni?

4. Ce zi vine după miercuri?

5. Ce zi este înainte de vineri?

6. Completează șirul: luni, marți, ____, joi, vineri.

7. Completează șirul: joi, vineri, sâmbătă, ____.

8. Încercuiește zilele de la sfârșitul de săptămână din lista: luni, marți, sâmbătă, joi, duminică, vineri.

9. Care zi este la mijlocul listei de cinci zile: luni, marți, miercuri, joi, vineri?

10. Dacă astăzi este miercuri, ce zi va fi mâine?

11. Dacă astăzi este sâmbătă, ce zi a fost ieri?

12. Într-un program, zilele cu școală sunt luni, marți, miercuri, joi și vineri. Câte sunt? Numără-le pe degete.

13. Potrivește: care zi este prima și care este ultima din săptămână?

14. Mică problemă: Astăzi este miercuri. Bunica vine vineri, în aceeași săptămână. Peste câte zile vine?

15. Desenează un trenuleț cu 7 vagoane și scrie pe fiecare vagon câte o zi a săptămânii, în ordine.

16. Mică problemă: Tudor are câte un antrenament de fotbal marți și joi și niciunul în celelalte zile ale săptămânii. Câte antrenamente are în acea săptămână?

17. Completează zilele care lipsesc: ____, marți, ____, joi, ____, sâmbătă, ____.

18. Programul dat are școală luni–vineri și nu are școală sâmbăta sau duminica. Colorează cu verde numele zilelor cu școală și cu galben celelalte: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică.

19. Mică problemă: Astăzi este duminică. Mâine începe o nouă săptămână. Ce zi va fi mâine?

20. Spune zilele săptămânii de la coadă la cap, adică invers: începe cu duminică și termină cu luni.

Răspunsuri și explicații

1. Luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. Mereu în această ordine, ca vagoanele unui tren.

2. 7 zile. Le-am numărat pe rând: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.

3. Marți. După luni vine întotdeauna marți.

4. Joi. Spunem: miercuri... apoi urmează joi.

5. Joi. Înainte de vineri stă joi (joi, apoi vineri).

6. Miercuri. Șirul corect: luni, marți, miercuri, joi, vineri. Lipsea ziua a treia.

7. Duminică. După sâmbătă vine duminica, ultima zi.

8. Se încercuiesc sâmbătă și duminică, cele două zile ale sfârșitului de săptămână.

9. Miercuri. În lista de cinci zile are două înainte și două după. În lista completă de șapte zile, mijlocul este joi, cu trei zile înainte și trei după.

10. Joi. Mâine înseamnă ziua de după. După miercuri vine joi.

11. Vineri. Ieri înseamnă ziua dinainte. Înainte de sâmbătă este vineri.

12. 5 zile în programul dat: luni, marți, miercuri, joi, vineri.

13. Prima zi este luni, ultima zi este duminică.

14. Peste 2 zile. De miercuri până vineri numărăm: joi (1 zi), vineri (2 zile). Deci bunica vine peste 2 zile.

15. Trenulețul are 7 vagoane cu: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică — în această ordine. (Verifică să fie exact șapte vagoane.)

16. 2 antrenamente. Unul marți și unul joi: 1 + 1 = 2.

17. Luni, miercuri, vineri, duminică. Șirul complet: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. Lipseau prima, a treia, a cincea și a șaptea zi.

18. În acest program, verde: luni, marți, miercuri, joi, vineri. Galben: sâmbătă, duminică.

19. Luni. După duminică, săptămâna începe mereu cu luni. Săgeata de la duminică ne duce înapoi la luni.

20. Duminică, sâmbătă, vineri, joi, miercuri, marți, luni. Este șirul citit invers. E mai greu, dar dacă reușești, înseamnă că știi foarte bine zilele!

De reținut

• O săptămână are 7 zile.
• Ordinea zilelor este mereu aceeași: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică.
• În programul exemplificat, luni–vineri sunt cele 5 zile cu școală.
• Sâmbăta și duminica sunt cele 2 zile ale sfârșitului de săptămână.
• După duminică urmează o nouă luni. Se repetă ordinea numelor, nu aceeași zi din trecut.

Greșeli frecvente

• Sărirea unei zile când le spui în ordine (de exemplu „luni, miercuri, joi"). Cum eviți: spune zilele rar, bate din palme la fiecare zi și folosește trenulețul ca să nu uiți niciun vagon.
• Confuzia dintre marți și miercuri. Marți este a doua zi; miercuri este a treia. Miercuri este la mijlocul celor cinci zile luni–vineri. Joi, a patra zi, este mijlocul celor șapte zile luni–duminică.
• Confuzia dintre „ieri” și „mâine”. „Ieri” înseamnă ziua imediat precedentă, iar „mâine”, ziua imediat următoare celei de azi. Verifică ambele pe calendar.
• Credința că săptămâna se termină și gata. Cum eviți: amintește-ți săgeata de la duminică spre luni — după duminică începem din nou cu luni, mereu.

Joc acasă

1. Calendarul nostru. Folosiți un calendar sau șapte cartonașe cu numele zilelor. În fiecare dimineață, copilul arată ziua și spune: „Azi este..., ieri a fost..., mâine va fi...”. Repetați și observați când poate răspunde fără ajutor.

2. Trenulețul zilelor. Decupați șapte cartonașe, câte unul pentru fiecare zi. Copilul le ordonează de la luni, primul vagon, până la duminică, ultimul. Întrebați: „Ce zi vine imediat după marți? Dar imediat înainte de sâmbătă?”.

3. Cântecul zilelor cu mișcare. Cântați sau recitați zilele săptămânii și faceți câte o mișcare la fiecare: o bătaie din palme pentru luni, o săritură pentru marți, o învârtire pentru miercuri și așa mai departe. La sfârșit numărați câte mișcări ați făcut — exact șapte!

4. Cutia cu surprize a săptămânii. Pregătiți șapte plicuri sau cutiuțe, câte una pentru fiecare zi, și ascundeți în fiecare o mică surpriză (un autocolant, o bomboană, un desen). În fiecare dimineață, copilul deschide plicul zilei respective, dar numai după ce spune corect ce zi este azi și ce zi va fi mâine. E un joc care face învățarea zilelor o adevărată bucurie și se repetă o săptămână întreagă.

Pentru părinți și învățători

Această lecție dezvoltă competența 6.2 — folosirea unităților de măsură a timpului pentru evenimente familiare. La 6 ani, timpul este un concept abstract, așa că ancorați-l mereu în experiențe concrete: „Ziua în care mergem la bunici", „Ziua în care ai antrenament".

Cum predați: Începeți cu rutina copilului. Întrebați ce a făcut ieri și ce va face mâine, înainte de a introduce numele zilelor. Folosiți repetiția zilnică — spuneți împreună ziua curentă în fiecare dimineață. Cântecele și mișcarea fixează ordinea mult mai bine decât memorarea seacă.

Ce întrebări să puneți: „Ce zi este azi?”, „Ce zi a fost ieri?”, „Ce zi vine imediat după joi?”, „În ce zile ai școală în această săptămână?”, „Câte zile are o săptămână?”. Variați ziua de pornire.

Cum sprijiniți copilul: Dacă încurcă zilele, reluați trenulețul vizual și lăsați-l să atingă fiecare vagon. Nu corectați brusc — repetați împreună, cu voce caldă. Legați fiecare zi de un eveniment plăcut (sâmbăta = parc), pentru memorare emoțională.

Cum verificați înțelegerea: Copilul a înțeles dacă poate (1) spune cele 7 zile în ordine fără ajutor, (2) numi ziua de după și ziua dinainte a oricărei zile, și (3) arăta o săptămână întreagă pe calendar. Dacă reușește toate trei, treceți cu încredere la lecția următoare, lunile anului și anotimpurile.

Întrebări frecvente

La ce vârstă învață copiii zilele săptămânii? La clasa pregătitoare exersăm recunoașterea, numirea și ordonarea zilelor. Ritmul diferă de la un copil la altul; folosiți rutina și calendarul, fără să grăbiți memorarea.

Cum îl învăț pe copil ordinea zilelor săptămânii? Folosiți repetiția zilnică, un cântecel cu mișcare și un suport vizual (trenuleț sau calendar). Spuneți împreună ziua curentă în fiecare dimineață și legați fiecare zi de o activitate familiară.

Câte zile are o săptămână? O săptămână are exact 7 zile: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și duminică. Numărul rămâne mereu același.

Care sunt zilele sfârșitului de săptămână? Sâmbăta și duminica formează sfârșitul de săptămână. În programul exemplificat nu sunt zile de școală. Programele familiilor diferă și unele persoane lucrează atunci.

Care este prima și care este ultima zi a săptămânii? Prima zi a săptămânii este luni, iar ultima este duminică. După duminică, săptămâna începe din nou cu luni.

Cum îi explic copilului ce înseamnă „ieri" și „mâine"? Ieri este ziua imediat dinaintea celei de azi; mâine, ziua imediat următoare. Folosiți evenimente concrete și un calendar pentru a indica cele trei date consecutive.

De ce încurcă copilul marți cu miercuri? Cele două nume pot fi confundate. Verificați pe listă: marți este a doua zi, miercuri a treia. Miercuri este la mijlocul listei luni–vineri; mijlocul săptămânii de șapte zile este joi.

Cum marchez o săptămână pe calendar împreună cu copilul? Folosiți un calendar cu săptămânile ordonate luni–duminică. Alegeți șapte date consecutive dintr-un rând complet, de exemplu 9–15 martie 2026, și încadrați-le. Rândurile de la marginile lunii pot avea căsuțe fără date ale lunii curente.

De ce este important să învețe copilul zilele săptămânii la grădiniță sau în clasa pregătitoare? Zilele săptămânii îl ajută pe copil să înțeleagă cum se măsoară timpul și să-și organizeze activitățile. Este o bază pentru lecțiile viitoare despre lunile anului, anotimpuri și orarul zilnic, și îi dă copilului un sentiment de ordine și siguranță.

Cum îi explic copilului ce este sfârșitul de săptămână (weekendul)? Sfârșitul de săptămână cuprinde sâmbăta și duminica. În programul școlar exemplificat, după cinci zile cu școală urmează aceste două zile fără școală. Discutați activitățile propriei familii; nu toți oamenii au liber atunci.