Evaluarea Națională 2026, modelul oficial — subiectul rezolvat

Disciplina: Matematică · Clasa a VIII-a · Unitatea: Subiecte oficiale de Evaluare Națională

Exerciții

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.

Subiectul I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item valorează 5 puncte.

Exercițiul 1 · 5 puncte Rezultatul calculului $36:4-4\cdot 2$ este egal cu: a) $17$ b) $10$ c) $1$ d) $0$

Exercițiul 2 · 5 puncte Cel mai mare număr natural divizibil cu $5$ din intervalul $\left[3,20\right)$ este: a) $20$ b) $15$ c) $5$ d) $3$

Exercițiul 3 · 5 puncte Dacă $\frac{a}{4}=\frac{5}{2}$, atunci rezultatul calculului $2a+10$ este egal cu: a) $30$ b) $20$ c) $15$ d) $10$

Exercițiul 4 · 5 puncte Dintre cei $250$ de elevi participanți la un concurs, $40\%$ sunt băieți. Numărul băieților care participă la concurs este egal cu: a) $160$ b) $150$ c) $100$ d) $90$

Exercițiul 5 · 5 puncte Patru elevi, Ioan, Mihai, Gabriela și Maria, au calculat media aritmetică a numerelor $a=\sqrt{12}$ și $b=10-2\sqrt{3}$. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de: a) Ioan b) Mihai c) Gabriela d) Maria

Exercițiul 6 · 5 puncte În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de mașini vândute de un comerciant în primele patru luni ale anului 2025.

Valorile citite din diagramă, în ordinea barelor (ianuarie, februarie, martie, aprilie): $1000$, $2000$, $500$, $2500$ de mașini.

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai multe mașini au fost vândute în luna februarie." este: a) adevărată b) falsă

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Fiecare item valorează 5 puncte.

Exercițiul 1 · 5 puncte În figura alăturată, punctele $A$, $B$, $C$ și $D$ sunt coliniare, în această ordine, astfel încât $CD=3$ cm, $BD=3\cdot CD$ și $AD=3\cdot BD$. Lungimea segmentului $AC$ este egală cu:

a) $27$cm b) $24$cm c) $21$cm d) $18$cm

Exercițiul 2 · 5 puncte În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare $AOC$ și $COB$. Semidreapta $OM$ este bisectoarea unghiului $AOC$, iar măsura unghiului $MOC$ este egală cu $35^{\circ }$. Măsura unghiului $BOC$ este egală cu:

a) $35^{\circ }$ b) $70^{\circ }$ c) $110^{\circ }$ d) $145^{\circ }$

Exercițiul 3 · 5 puncte În figura alăturată este reprezentat triunghiul $ABC$ dreptunghic în $C$, cu $AB=12$ cm și măsura unghiului $B$ egală cu $30^{\circ }$. Proiecția punctului $C$ pe dreapta $AB$ este punctul $D$. Lungimea segmentului $CD$ este egală cu:

a) $3$cm b) $2\sqrt{3}$cm c) $3\sqrt{3}$cm d) $6$cm

Exercițiul 4 · 5 puncte În figura alăturată este reprezentat paralelogramul $ABCD$, cu aria egală cu $96{\text{cm}}^2$. Punctele $E$ și $F$ sunt mijloacele laturilor $AB$, respectiv $AD$. Aria triunghiului $AEF$ este egală cu:

a) $12{\text{cm}}^2$ b) $24{\text{cm}}^2$ c) $48{\text{cm}}^2$ d) $72{\text{cm}}^2$

Exercițiul 5 · 5 puncte În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul $O$, iar $AB$ și $CD$ sunt diametre. Arcul $AD$ are măsura egală cu $52^{\circ }$. Măsura unghiului $BDC$ este egală cu:

a) $26^{\circ }$ b) $30^{\circ }$ c) $52^{\circ }$ d) $60^{\circ }$

Exercițiul 6 · 5 puncte În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă $ABC{A}^{\prime }{B}^{\prime }{C}^{\prime }$, cu baza triunghiul echilateral $ABC$, $A{A}^{\prime }=2\sqrt{3}$ cm și $AB=4$ cm. Volumul prismei $ABC{A}^{\prime }{B}^{\prime }{C}^{\prime }$ este egal cu:

a) $4\sqrt{3}{\text{cm}}^3$ b) $8{\text{cm}}^3$ c) $8\sqrt{3}{\text{cm}}^3$ d) $24{\text{cm}}^3$

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete. Se punctează raționamentul și justificările.

Exercițiul 1 · 5 puncte În prezent, vârsta lui Bogdan este cu $8$ ani mai mare decât triplul vârstei lui Tudor. Peste un an vârsta lui Bogdan va fi de $5$ ori mai mare decât vârsta lui Tudor. a) (2 p) Verifică dacă Tudor poate avea în prezent $4$ ani. Justifică răspunsul dat. b) (3 p) Determină vârsta lui Bogdan în prezent.

Exercițiul 2 · 5 puncte Se consideră expresia $E(x)=\frac{3}{x^2+6x+9}\cdot \frac{x}{x-3}:\left(\frac{1}{x+3}+\frac{3}{x^2-9}\right)$, unde $x$ este număr real, $x\ne -3$, $x\ne 0$ și $x\ne 3$. a) (2 p) Arată că $\frac{1}{x+3}+\frac{3}{x^2-9}=\frac{x}{(x-3)(x+3)}$, pentru orice număr real $x$, $x\ne -3$ și $x\ne 3$. b) (3 p) Arată că numărul $N=\frac{1}{E(n)}+\frac{1}{E(n+1)}+\frac{1}{E(n+2)}$ este natural, pentru orice număr natural $n$, $n>3$.

Exercițiul 3 · 5 puncte Se consideră funcția $f:\mathbb{R}\to \mathbb{R}$, $f(x)=2x+4$. a) (2 p) Arată că $f(2)+f(-2)=8$. b) (3 p) Reprezentarea geometrică a graficului funcției $f$ intersectează axele $Ox$ și $Oy$ ale sistemului de axe ortogonale $xOy$ în punctele $A$, respectiv $B$. Arată că unghiurile $BAM$ și $MBA$ sunt congruente, știind că $M(3,0)$.

Exercițiul 4 · 5 puncte În figura alăturată este reprezentat cercul de centru $O$. Punctele $A$, $B$, $C$ și $D$ aparțin cercului, astfel încât $AB$ este diametru. Dreptele $CD$ și $AB$ sunt paralele, semidreapta $AC$ este bisectoarea unghiului $BAD$ și $CD=16$ cm.

a) (2 p) Arată că $AD=16$ cm. b) (3 p) Calculează aria patrulaterului $ABCD$.

Exercițiul 5 · 5 puncte În figura alăturată este reprezentat paralelogramul $ABCD$ cu $AB=15$ cm. Punctul $M$ aparține segmentului $AB$, astfel încât $AM=AD=\frac{2}{3}AB$.

a) (2 p) Arată că perimetrul paralelogramului $ABCD$ este egal cu $50$ cm. b) (3 p) Știind că distanța de la punctul $D$ la dreapta $AB$ este egală cu $8$ cm și că dreapta $DM$ intersectează dreapta $BC$ în punctul $N$, calculează aria triunghiului $NCD$.

Exercițiul 6 · 5 puncte În figura alăturată este reprezentat cubul $ABCD{A}^{\prime }{B}^{\prime }{C}^{\prime }{D}^{\prime }$, cu $AB=8$ cm. Punctele $M$, $N$ și $P$ sunt mijloacele muchiilor $AD$, $DC$, respectiv $D{D}^{\prime }$.

a) (2 p) Arată că aria triunghiului $MNP$ este egală cu $8\sqrt{3}{\text{cm}}^2$. b) (3 p) Arată că distanța de la punctul $D^{\prime }$ la planul $(MNP)$ este egală cu $\frac{4\sqrt{3}}{3}$ cm.

Barem și răspunsuri

Punctaj: 90 p din itemi + 10 p din oficiu = 100 p. Nota = punctaj : 10.

Subiectul I și Subiectul al II-lea: se punctează doar rezultatul – pentru fiecare răspuns corect 5 p, altfel 0 p (fără punctaje intermediare). Subiectul al III-lea: pentru orice soluție corectă se acordă punctajul corespunzător; se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale.

Subiectul I (30 p)

1. c) $36:4-4\cdot 2=9-8=1$.
2. b) În $\left[3,20\right)$ (fără $20$), cele mai mari numere divizibile cu $5$ sunt $5,10,15$; cel mai mare este $15$.
3. a) Din $\frac{a}{4}=\frac{5}{2}$ rezultă $a=10$, deci $2a+10=20+10=30$.
4. c) $40\%\cdot 250=\frac{40}{100}\cdot 250=100$ băieți.
5. c) $a=\sqrt{12}=2\sqrt{3}$, deci $a+b=2\sqrt{3}+10-2\sqrt{3}=10$, iar media este $\frac{10}{2}=5$ — rezultatul obținut de Gabriela.
6. b) Cele mai multe mașini au fost vândute în luna aprilie ($2500$), nu februarie ($2000$) — afirmația este falsă.

Subiectul al II-lea (30 p)

1. b) $BD=3\cdot CD=9$ cm, deci $BC=BD-CD=6$ cm; $AD=3\cdot BD=27$ cm, deci $AB=AD-BD=18$ cm. $AC=AB+BC=18+6=24$ cm.
2. c) $OM$ bisectoare, deci $m(\angle AOC)=2\cdot m(\angle MOC)=70^{\circ }$. Unghiurile $AOC$ și $COB$ fiind suplementare, $m(\angle BOC)=180^{\circ }-70^{\circ }=110^{\circ }$.
3. c) $AC=AB\cdot \sin B=12\cdot \sin 30^{\circ }=6$ cm și $BC=AB\cdot \cos B=12\cdot \cos 30^{\circ }=6\sqrt{3}$ cm. Înălțimea din $C$ pe ipotenuză: $CD=\frac{AC\cdot BC}{AB}=\frac{6\cdot 6\sqrt{3}}{12}=3\sqrt{3}$ cm.
4. a) Triunghiul $ABD$ are aria egală cu jumătate din aria paralelogramului: $48{\text{cm}}^2$. Triunghiul $AEF$ este asemenea cu triunghiul $ABD$ (raport $\frac{1}{2}$, unghiul $A$ comun), deci aria lui este $\frac{48}{4}=12{\text{cm}}^2$.
5. a) $AB$ și $CD$ fiind diametre, unghiurile $AOD$ și $BOC$ sunt opuse la vârf, deci $m(\angle BOC)=m(\angle AOD)=52^{\circ }$ (măsura arcului $AD$). Unghiul înscris $BDC$ subîntinde arcul $BC$, congruent cu arcul $AD$ (arce opuse la vârf), deci $m(\angle BDC)=\frac{52^{\circ }}{2}=26^{\circ }$.
6. d) Aria bazei (triunghi echilateral cu latura $4$ cm): $\frac{4^2\sqrt{3}}{4}=4\sqrt{3}{\text{cm}}^2$. Volumul prismei: $4\sqrt{3}\cdot 2\sqrt{3}=4\cdot 2\cdot 3=24{\text{cm}}^3$.

Subiectul al III-lea (30 p)

Exercițiul 1 · 5 puncte a) (2 p) Notăm cu $a$ vârsta lui Tudor și $b$ vârsta lui Bogdan, în prezent: $b=3a+8$ (1 p). Dacă $a=4$, atunci $b=3\cdot 4+8=20$. Peste un an, Tudor ar avea $5$ ani, iar Bogdan ar avea $21$ de ani; cum $5\cdot 5=25\ne 21$, condiția din enunț nu este verificată, deci Tudor nu poate avea în prezent $4$ ani (1 p). b) (3 p) Din $b=3a+8$ și $b+1=5(a+1)$, prin înlocuire obținem $3a+9=5a+5$ (1 p). Rezolvând, $4=2a$, deci $a=2$ (1 p). Atunci $b=3\cdot 2+8=14$ ani (1 p).

Exercițiul 2 · 5 puncte a) (2 p) $\frac{1}{x+3}+\frac{3}{x^2-9}=\frac{x-3}{(x-3)(x+3)}+\frac{3}{(x-3)(x+3)}=\frac{x-3+3}{(x-3)(x+3)}$ (1 p), deci $\frac{1}{x+3}+\frac{3}{x^2-9}=\frac{x}{(x-3)(x+3)}$, pentru orice număr real $x$, $x\ne -3$ și $x\ne 3$ (1 p). b) (3 p) $E(x)=\frac{3}{(x+3{)}^2}\cdot \frac{x}{x-3}:\frac{x}{(x-3)(x+3)}=\frac{3x}{(x+3{)}^2(x-3)}\cdot \frac{(x-3)(x+3)}{x}=\frac{3}{x+3}$, pentru orice $x$ real, $x\ne -3,0,3$ (1 p). Atunci $\frac{1}{E(x)}=\frac{x+3}{3}$, deci $N=\frac{n+3}{3}+\frac{n+4}{3}+\frac{n+5}{3}=\frac{3n+12}{3}$ (1 p). Simplificând, $N=n+4$, care este număr natural, pentru orice număr natural $n$, $n>3$ (1 p).

Exercițiul 3 · 5 puncte a) (2 p) $f(2)=2\cdot 2+4=8$ (1 p). $f(-2)=2\cdot (-2)+4=0$, de unde $f(2)+f(-2)=8+0=8$ (1 p). b) (3 p) Din $2x+4=0$ rezultă $A(-2,0)$, iar $f(0)=4$, deci $B(0,4)$ (1 p). Triunghiul $BOM$ este dreptunghic în $O$, cu $OB=4$ și $OM=3$, deci $BM=\sqrt{3^2+4^2}=5$ (1 p). $AM=|3-(-2)|=5$, de unde $AM=BM$, deci triunghiul $AMB$ este isoscel, iar unghiurile $BAM$ și $MBA$ sunt congruente (1 p).

Exercițiul 4 · 5 puncte a) (2 p) $AC$ fiind bisectoarea unghiului $BAD$, $m(\angle DAC)=m(\angle CAB)$. Cum $CD\parallel AB$, $m(\angle CAB)=m(\angle DCA)$ (unghiuri alterne interne), deci $m(\angle DAC)=m(\angle DCA)$ (1 p). Rezultă că triunghiul $ADC$ este isoscel, deci $AD=DC=16$ cm (1 p). b) (3 p) Cum $AD=DC$, se arată că $m(\angle AOD)=m(\angle DOC)=m(\angle COB)$, iar din $m(\angle AOB)=180^{\circ }$ rezultă că fiecare unghi la centru este $60^{\circ }$, deci triunghiurile $AOD$, $DOC$ și $COB$ sunt echilaterale și congruente, cu latura $16$ cm (1 p). Aria unui astfel de triunghi: $\frac{16^2\sqrt{3}}{4}=64\sqrt{3}{\text{cm}}^2$ (1 p). Aria patrulaterului $ABCD=3\cdot 64\sqrt{3}=192\sqrt{3}{\text{cm}}^2$ (1 p).

Exercițiul 5 · 5 puncte a) (2 p) $AD=AM=\frac{2}{3}\cdot 15=10$ cm (1 p). Perimetrul $P=2(AB+AD)=2(15+10)=50$ cm (1 p). b) (3 p) Aria triunghiului $ADM$: ${\mathcal{A}}_{ADM}=\frac{AM\cdot d(D,AB)}{2}=\frac{10\cdot 8}{2}=40{\text{cm}}^2$ (1 p). Cum $AD\parallel BC$, triunghiurile $ADM$ și $NCD$ sunt asemenea, cu raportul $\frac{CD}{AM}=\frac{15}{10}=\frac{3}{2}$, deci raportul ariilor este ${\left(\frac{3}{2}\right)}^2=\frac{9}{4}$ (1 p). Aria triunghiului $NCD=40\cdot \frac{9}{4}=90{\text{cm}}^2$ (1 p).

Exercițiul 6 · 5 puncte a) (2 p) $MN$ este linie mijlocie în triunghiul $ADC$, deci $MN=\frac{AC}{2}=\frac{8\sqrt{2}}{2}=4\sqrt{2}$ cm (1 p). Analog, $NP=MP=4\sqrt{2}$ cm, deci triunghiul $MNP$ este echilateral, cu aria $\frac{(4\sqrt{2}{)}^2\sqrt{3}}{4}=\frac{32\sqrt{3}}{4}=8\sqrt{3}{\text{cm}}^2$ (1 p). b) (3 p) Dreapta $D{D}^{\prime }$ intersectează planul $(MNP)$ în $P$, mijlocul lui $D{D}^{\prime }$, deci $d(D^{\prime },(MNP))=d(D,(MNP))$ (1 p). Cum $DM=DN=DP=4$ cm, piramida $DMNP$ este regulată, cu baza triunghiul echilateral $MNP$, deci $d(D,(MNP))=DT$, unde $T$ este centrul cercului circumscris triunghiului $MNP$ (1 p). Fie $Q\in MN$ cu $PQ\perp MN$: atunci $DQ=\frac{BD}{4}=2\sqrt{2}$ cm și, cum $DP\perp (DMN)$, $PQ=\sqrt{D{P}^2+D{Q}^2}=\sqrt{16+8}=2\sqrt{6}$ cm; în triunghiul dreptunghic $DPQ$, $DT=\frac{DP\cdot DQ}{PQ}=\frac{4\cdot 2\sqrt{2}}{2\sqrt{6}}=\frac{4\sqrt{3}}{3}$ cm, deci $d(D^{\prime },(MNP))=\frac{4\sqrt{3}}{3}$ cm (1 p).

Modelul oficial de subiect, publicat de Ministerul Educației și Cercetării — Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, pentru Evaluarea Națională a absolvenților clasei a VIII-a, anul școlar 2025–2026, cu enunțurile și baremul după documentul oficial, în structura examenului (6+6+6 cerințe, 90 p + 10 p oficiu).

Pentru părinți și profesori

Documentul de față nu este o simulare scrisă de noi: este modelul oficial de subiect la matematică pentru Evaluarea Națională a absolvenților clasei a VIII-a, anul școlar 2025–2026, publicat în noiembrie 2025 de Ministerul Educației și Cercetării prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, împreună cu baremul de evaluare și de notare. Modelul nu are număr de variantă și nu se dă la examen: este primul document oficial al sesiunii 2026 și, deocamdată, singurul care arată forma și nivelul probei. Enunțurile urmează documentul oficial: valorile și ordinea variantelor sunt cele de pe subiect, iar figurile au fost redesenate după cele oficiale, cu aceeași configurație. Două lucruri sunt aduse la convenția site-ului, ca să se citească la fel peste tot: măsura unghiului se scrie $m(\angle AOC)$ acolo unde documentul folosește simbolul $\sphericalangle$, iar instrucțiunea de la Subiectul al III-lea are adăugată precizarea „Se punctează raționamentul și justificările”, ca în restul testelor de aici. Rezolvările, explicațiile, controalele numerice și ghidajul pas cu pas sunt scrise de noi, iar punctajul de la Subiectul al III-lea urmează rând cu rând baremul oficial.

Structura probei:

Total: 100 de puncte, timp de lucru două ore. Nota se obține împărțind punctajul total la zece.

Harta materiei, pe cele 18 cerințe:

• Ordinea operațiilor — împărțirea și înmulțirea se fac înaintea scăderii; clasele V–VI. (Subiectul I, cerința 1)
• Divizibilitate și intervale — cel mai mare multiplu de $5$ dintr-un interval cu un capăt scos; clasele VI–VIII. (Subiectul I, cerința 2)
• Rapoarte și proporții — o necunoscută aflată dintr-o egalitate de rapoarte, apoi o expresie; clasa a VI-a. (Subiectul I, cerința 3)
• Procente — un procent dintr-un total dat; clasa a VI-a. (Subiectul I, cerința 4)
• Media aritmetică cu radicali — $\sqrt{12}$ scris ca $2\sqrt{3}$, ca să se reducă termenii; clasa a VII-a. (Subiectul I, cerința 5)
• Statistică și diagrame — citirea unei diagrame cu bare; clasele VI–VIII. (Subiectul I, cerința 6)
• Puncte coliniare și segmente — lungimi în lanț, date prin multipli; clasa a VI-a. (Subiectul al II-lea, cerința 1)
• Unghiuri suplementare și bisectoare — unghiul întreg refăcut din jumătatea lui; clasa a VI-a. (Subiectul al II-lea, cerința 2)
• Triunghi dreptunghic și înălțimea pe ipotenuză — unghiul de $30^{\circ }$, apoi teorema înălțimii; clasa a VII-a. (Subiectul al II-lea, cerința 3)
• Paralelogram și triunghiuri asemenea — aria unui triunghi format de mijloacele a două laturi; clasa a VII-a. (Subiectul al II-lea, cerința 4)
• Cerc: unghi la centru și unghi înscris — două diametre și arce cuprinse între drepte opuse la vârf; clasa a VII-a. (Subiectul al II-lea, cerința 5)
• Prisma triunghiulară regulată — volumul unei prisme drepte cu baza triunghi echilateral; clasa a VIII-a. (Subiectul al II-lea, cerința 6)
• Problemă cu vârste — o verificare a unei ipoteze, apoi o ecuație; clasele VI–VII. (Subiectul al III-lea, cerința 1)
• Fracții algebrice — numitor comun, împărțire de fracții, o sumă de trei valori consecutive; clasa a VIII-a. (Subiectul al III-lea, cerința 2)
• Funcția liniară — intersecțiile cu axele și un triunghi isoscel; clasa a VIII-a. (Subiectul al III-lea, cerința 3)
• Cerc, bisectoare și patrulater — coarde egale, unghiuri la centru de $60^{\circ }$, arie prin descompunere; clasele VII–VIII. (Subiectul al III-lea, cerința 4)
• Paralelogram și asemănare — raportul ariilor este pătratul raportului de asemănare; clasele VII–VIII. (Subiectul al III-lea, cerința 5)
• Cub: secțiune și distanța la un plan — triunghi echilateral prin mijloacele a trei muchii; clasa a VIII-a. (Subiectul al III-lea, cerința 6)

Ce a cerut, de fapt, proba din 2026. La Subiectul I, două cerințe se pierd din citire, nu din calcul: la cerința 1, în $36:4-4\cdot 2$ sunt două operații de ordinul al doilea de făcut înaintea scăderii, iar cine merge strict de la stânga la dreapta obține $10$ — o variantă care există în grilă; la cerința 2, intervalul $\left[3,20\right)$ îl scoate pe $20$, deci varianta a) este exact capcana. Cerința 5 se rezolvă doar dacă $\sqrt{12}$ este scris ca $2\sqrt{3}$: atunci radicalii se reduc și media este un număr întreg, altfel se ajunge la $5+2\sqrt{3}$ sau $5-2\sqrt{3}$, adică la două dintre răspunsurile greșite din tabel. Cerința 6 are doar două variante de răspuns și se rezolvă comparând două bare. Subiectul al II-lea este integral geometrie cu figură, în doi pași scurți fiecare: la cerința 3, $6$ cm este cateta $AC$, nu înălțimea cerută, care iese abia din $\frac{AC\cdot BC}{AB}$; la cerința 4, raportul ariilor este pătratul raportului de asemănare, deci $\frac{1}{4}$, nu $\frac{1}{2}$; la cerința 5, arcul $BC$ are aceeași măsură cu arcul $AD$, pentru că unghiurile la centru sunt opuse la vârf, iar unghiul înscris este jumătate din arc — cine sare peste înjumătățire alege $52^{\circ }$; la cerința 6, cei doi radicali se înmulțesc și dau un volum întreg. La Subiectul al III-lea, primele trei probleme cer calcul organizat (o verificare de ipoteză, o simplificare de fracții algebrice, un triunghi isoscel citit din grafic), iar ultimele trei sunt geometrie: o arie obținută prin descompunere în trei triunghiuri echilaterale, o asemănare într-un paralelogram și o distanță de la un punct la un plan, în cub.

Cum se dă ca probă completă:

• Punctaj: 90 de puncte din cerințe + 10 puncte din oficiu = 100 de puncte.
• Timp de lucru: 2 ore, cronometrate. Reper: $25$ de minute pentru Subiectul I, $35$ pentru Subiectul al II-lea, restul pentru Subiectul al III-lea și pentru recitire.
• Materiale: foaie de examen, pix cu pastă albastră, riglă. Fără calculator. Rezultatele sunt „curate”: întregi, fracții simple sau expresii de forma $8\sqrt{3}$.
• Redactare: la Subiectele I și al II-lea se încercuiește o singură literă; la Subiectul al III-lea se scriu toți pașii, altfel rezultatul corect nu ia punctajul întreg.
• Cui i se potrivește: oricărui elev de clasa 8 care vrea să vadă, încă din noiembrie, forma exactă a examenului; temele vin din toată gimnaziala, nu doar din programa de a 8-a.

Regulile oficiale de notare, de pe baremul probei: se acordă zece puncte din oficiu, iar nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare; la Subiectul I și la Subiectul al II-lea se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie cinci puncte, fie zero puncte și nu se acordă punctaje intermediare; la Subiectul al III-lea, pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător și nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele punctajului indicat în barem.

Ce se depunctează la Subiectul al III-lea, pe această variantă: răspunsul „nu poate avea $4$ ani” dat fără compararea celor două valori, $21$ și $5\cdot 5=25$ (cerința 1); concluzia că $N$ este număr natural fără simplificarea $\frac{3n+12}{3}=n+4$ (cerința 2); afirmația că triunghiul $AMB$ este isoscel fără calculul lui $BM$ cu teorema lui Pitagora (cerința 3); egalitatea $AD=DC$ folosită fără trecerea prin bisectoare și prin unghiurile alterne interne (cerința 4); raportul $\frac{9}{4}$ scris fără justificarea asemănării $△ADM\sim △CND$ (cerința 5); distanța de la $D^{\prime }$ la plan dată fără observația că $P$ este mijlocul lui $D{D}^{\prime }$ (cerința 6).

Interpretarea punctajului: