Ce este schema parte-întreg?
Lecția pe scurt · clasa I · Desen și schemă parte-întreg
Este un desen simplu cu o căsuță mare deasupra, pentru întreg, și două căsuțe mici dedesubt, pentru părțile din care se alcătuiește el. Regula de folosire este scurtă: dacă lipsește întregul, aduni părțile; dacă lipsește o parte, scazi partea știută din întreg. La 5 baloane și încă 2, întregul lipsește, deci 5 + 2 = 7.
Ca să rezolvăm mai ușor o problemă, o transformăm în desen: un cerculeț, un bețișor sau un pătrățel pentru fiecare obiect din poveste. Nu desenăm frumos, ci repede și clar!
Cel mai deștept truc este schema parte-întreg: o căsuță mare sus (întregul) și două căsuțe mici jos (părțile). Regula de aur: dacă lipsește întregul (semnul „?" e sus), adunăm părțile; dacă lipsește o parte (semnul „?" e jos), scădem din întreg partea știută.
Exemplu: Ioana are 5 baloane, primește încă 2. Câte are acum? Părțile sunt 5 și 2, întregul lipsește (sus „?"), deci adunăm: . Ioana are 7 baloane. La numere mari (40, 30) nu desenăm zeci de cerculețe, ci folosim schema cu cifre.
De reținut
- căsuța mare = întregul, cele mici = părțile
- lipsește întregul → aduni
- lipsește o parte → scazi
Greșeala tipică
Se pierde vremea desenând obiecte frumoase, iar problema rămâne nerezolvată. Semnele trebuie să fie cât mai simple, fiindcă rolul lor este să arate numărul, nu să înfrumusețeze pagina.
Exerciții din această mini-lecție
Într-o schemă parte-întreg, semnul întrebării „?" apare jos, într-una din cele două căsuțe mici. Ce înseamnă asta și ce operație trebuie să facem?
- a) Lipsește întregul, deci adunăm cele două părți
- b) Lipsește o parte, deci scădem partea știută din întreg
- c) Lipsește o parte, deci adunăm întregul cu partea știută
- d) Lipsește întregul, deci scădem cele două părți
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) Lipsește o parte, deci scădem partea știută din întreg
Regula de aur a schemei parte-întreg: dacă „?" este sus, lipsește întregul și adunăm părțile. Dacă „?" este jos, lipsește o parte și scădem din întreg partea pe care o cunoaștem. Aici „?" e jos, deci scădem.
Într-o schemă parte-întreg, semnul întrebării „?” apare sus, în căsuța mare. Ce înseamnă asta și ce operație trebuie să facem?
- a) Lipsește întregul, deci adunăm cele două părți
- b) Lipsește o parte, deci scădem partea știută din întreg
- c) Lipsește întregul, deci scădem cele două părți
- d) Lipsește o parte, deci adunăm întregul cu partea știută
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) Lipsește întregul, deci adunăm cele două părți
Regula de aur a schemei parte-întreg: dacă „?” este sus, lipsește întregul și adunăm părțile. Aici „?” e sus, deci adunăm.
Într-un coș erau pere. S-au mâncat . Semnul întrebării „?” este jos, la partea care lipsește. Câte pere au rămas în coș?
- a) 5 pere
- b) 19 pere
- c) 7 pere
- d) 4 pere
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) 5 pere
Întregul (12) îl știm de la început. O parte a plecat (7, cele mâncate), iar semnul întrebării e jos, la partea care lipsește. Când lipsește o parte, scădem din întreg partea știută: . Varianta b) apare dacă aduni în loc să scazi, c) copiază numărul mâncat, iar d) vine dintr-un calcul greșit.
Întrebări conexe
Ce desenez pentru fiecare obiect din problemă?
Un semn simplu și repede de făcut: un cerculeț, un bețișor sau un pătrățel. Nu are rost să desenezi mere adevărate; contează numai numărul semnelor, nu frumusețea lor, fiindcă desenul te ajută să numeri.
Unde pun semnul întrebării în schemă?
Îl scrii în căsuța necunoscută. Dacă nu știi totalul, semnul stă sus, în căsuța mare, și aduni. Dacă nu știi una dintre părți, semnul stă jos, într-una dintre căsuțele mici, și atunci scazi.
Cum arăt într-un desen că ceva a plecat?
Tai cu o linie semnele care s-au dus sau le înconjori într-un cerc, ca să se vadă că nu mai fac parte din grămadă. Semnele rămase netăiate arată chiar răspunsul problemei.
Schema merge și la problemele cu bani?
Da, foarte bine. Suma dată la casă este întregul, prețul plătit este o parte, iar restul primit este cealaltă parte. Cum restul lipsește, se scade prețul din suma dată, exact după regula schemei.
Cum lucrez cu schema când numerele sunt mari?
Nu mai desenezi zeci de cerculețe, ci scrii direct numerele în căsuțele schemei. Desenul își pierde rostul la 40 și 30, dar schema rămâne folositoare, fiindcă îți arată limpede ce operație se cere.
Cum trec de la desen la calculul scris?
Numeri semnele din desen, treci numerele în schemă și scrii operația potrivită cu ele. Desenul este doar treapta dintâi; rezolvarea de pe caiet trebuie să conțină calculul și răspunsul în propoziție.
Oamenii mai întreabă și: schema parte-întreg · ce este metoda figurativă la clasa 1 · cum desenez o problemă · schemă cu părți și întreg · reprezentarea problemei prin desen
