Centimetrul și rigla

Salut, micule matematician! Astăzi avem în mână o unealtă fermecată: rigla. Cu ea poți afla cât de lung este creionul tău, cât de lată este radiera sau cât de mare a crescut frunza din curte. Vei descoperi o măsură nouă, pe care o folosesc toți oamenii mari din lume: centimetrul. Hai să pornim împreună în această aventură a măsurării!

Ce vei învăța

Vei ști ce este centimetrul și de ce este o măsură folosită de toți.
Vei ști să ții corect rigla și de unde începi să măsori.
Vei ști să măsori o lungime și să spui câți centimetri are.
Vei ști să trasezi (să desenezi) un segment de o lungime dată, de exemplu de 5 cm.
Vei ști să compari două lungimi măsurate în centimetri.

Hai să descoperim împreună

De ce avem nevoie de o măsură la fel pentru toți

În lecția trecută, despre măsurarea lungimii cu unități nonstandard, ai măsurat cu palma, cu pasul sau cu creionul. Îți amintești? A fost distractiv! Dar a apărut o mică problemă.

Hai să vezi povestea Anei și a lui Matei. Ana a măsurat masa din clasă cu palma ei mică și a spus: „Masa are 10 palme!". Matei a măsurat aceeași masă cu palma lui mai mare și a spus: „Ba nu, are doar 8 palme!".

Cine are dreptate? Amândoi! Doar că palma Anei este mai mică, iar palma lui Matei este mai mare. Aceeași masă, dar numere diferite. Așa nu ne putem înțelege niciodată.

De aceea, oamenii deștepți de demult au inventat o măsură la fel pentru toți. O măsură care nu se schimbă, oricine ar folosi-o. Această măsură se numește centimetru.

Ce este centimetrul

Centimetrul este o unitate de măsură standard pentru lungime. „Standard" înseamnă la fel peste tot: un centimetru în casa ta este exact cât un centimetru la școală, în alt oraș sau chiar în altă țară.

Pentru a scrie mai repede, în loc de cuvântul „centimetru" folosim două litere mici: cm.

Așa că, dacă creionul tău are 9 centimetri, scriem scurt: 9 cm.

Cât de mare este un centimetru? Foarte mic! Cam cât lățimea unghiei de la degetul tău mare.

Iată câteva lucruri cam de 1 cm:

lățimea unei gume de șters mici;
un nasture mic de la cămașă;
înălțimea unei piese de Lego (cubulețul mic);
lățimea unui bob de fasole mare.

Hai să facem împreună un mic exercițiu de imaginație. Închide ochii o clipă și gândește-te la unghia degetului tău mare. Cam atât de mic este un centimetru! De aceea, când măsurăm ceva mai lung, avem nevoie de mai mulți centimetri puși unul lângă altul, ca niște mărgele înșirate pe o ață.

Centimetrul fiind mic, lucrurile mai lungi au mai mulți centimetri. Un creion nou poate avea 15 cm, iar o lingură poate avea 18 cm. Cu cât numărul de centimetri este mai mare, cu atât lucrul este mai lung. Și invers: cu cât numărul este mai mic, cu atât lucrul este mai scurt. Un fir de iarbă scurt poate avea doar 2 cm, iar un fluture mic abia 3 cm dintr-o aripă în alta.

Hai să facem o listă în minte, de la cel mai scurt la cel mai lung: un nasture (1 cm), o gumă (3 cm), un creion (15 cm), o lingură (18 cm). Vezi cum numerele cresc pe măsură ce lucrurile devin mai lungi? Asta este toată magia centimetrului: ne ajută să punem un număr lângă orice lungime.

Rigla — unealta noastră fermecată

Ca să măsurăm în centimetri, nu folosim palma, ci o unealtă specială: rigla.

Rigla este o bucată dreaptă și subțire, din lemn sau din plastic, pe care sunt scrise numere și sunt desenate liniuțe.

Hai să privim rigla cu atenție, ca pe o comoară:

Vezi liniuțele lungi? Lângă ele sunt scrise numerele: 0, 1, 2, 3, 4, 5… Distanța dintre două numere vecine este de exact 1 cm.
Între liniuțele lungi mai sunt și liniuțe scurte. Acelea împart centimetrul în bucățele și mai mici (se numesc milimetri), dar despre ele nu ne facem griji acum. Noi ne uităm la numerele mari.

Deci, de la 0 la 1 este 1 cm. De la 0 la 2 sunt 2 cm. De la 0 la 5 sunt 5 cm. Vezi ce ușor?

Secretul cel mare: pornim de la ZERO!

Acum îți spun cel mai important secret al măsurării. Ascultă bine, pentru că aici greșesc cei mai mulți copii.

Când măsori, capătul lucrului trebuie să fie fix la cifra 0 de pe riglă.

Mulți copii pun capătul creionului la marginea riglei sau la cifra 1. Asta e greșit! Pe multe rigle, înainte de cifra 0 mai există o bucățică de plastic. Dacă pui creionul acolo, vei număra greșit.

Deci ține minte regula de aur: capătul la 0, apoi citești numărul de la celălalt capăt.

Cum măsurăm pas cu pas

Hai să măsurăm împreună un creion, pas cu pas. Imaginează-ți că ai creionul și rigla în față.

Pasul 1. Așază rigla dreaptă, lipită de creion, de-a lungul lui. Rigla și creionul stau alături, ca doi prieteni care merg unul lângă altul.

Pasul 2. Mută creionul așa încât capătul lui din stânga să fie exact la cifra 0. Aceasta este linia de start, ca la o cursă.

Pasul 3. Privește celălalt capăt al creionului, cel din dreapta. Vezi peste ce cifră se oprește.

Pasul 4. Citește cifra. Aceea este lungimea! Dacă vârful creionului ajunge la 9, atunci creionul are 9 cm.

Spunem cu voce tare: „Creionul are nouă centimetri." și scriem: 9 cm.

Să măsurăm un segment

Un segment este o linie dreaptă care are un capăt la început și un capăt la sfârșit, ca o potecă scurtă și dreaptă de la un punct la altul. L-ai mai întâlnit la lecția despre linii: dreaptă, curbă, frântă.

Măsurăm un segment exact ca pe creion:

punem 0 la un capăt al segmentului;
citim numărul de la celălalt capăt.

Acest segment are 6 cm. Gata, l-am măsurat!

Acum trasăm noi un segment

Până acum am măsurat lucruri gata făcute. Dar putem și să desenăm noi un segment de cât vrem noi. Asta se numește a trasa un segment. E ca și cum ai construi o potecă exact de lungimea pe care o vrei.

Hai să trasăm un segment de 5 cm. Urmează pașii ca un constructor priceput:

Pasul 1. Pune rigla pe foaie, dreaptă.

Pasul 2. Cu creionul, fă un punct mic în dreptul cifrei 0. Acesta este începutul segmentului.

Pasul 3. Caută acum cifra 5 pe riglă. Fă acolo încă un punct mic. Acesta este sfârșitul segmentului.

Pasul 4. Ține rigla bine, să nu se miște, și trage cu creionul o linie dreaptă de la punctul de la 0 până la punctul de la 5, lipită de marginea riglei.

Gata! Ai trasat un segment de 5 cm. Dacă îl măsori din nou, capătul ajunge fix la 5. Bravo!

Sfat de prieten: ține rigla apăsată cu mâna, ca să nu alunece. Și trage linia încet, lipit de riglă, ca să iasă frumoasă și dreaptă.

Hai să mai trasăm unul împreună, ca să fim siguri că am înțeles. De data asta, un segment de 8 cm. Punct la 0… caut cifra 8… punct la 8… și trag linia dreaptă între ele. Gata! Vezi cât de simplu? Singurul lucru care se schimbă este cifra unde pui al doilea punct: pentru 3 cm, al doilea punct e la 3; pentru 8 cm, e la 8; pentru 10 cm, e la 10. Începutul rămâne mereu la 0.

Acesta este un truc important: începutul nu se mută niciodată de la 0 — se mută doar locul unde pui al doilea punct.

Comparăm lungimi în centimetri

Când avem două lucruri măsurate, putem ști imediat care e mai lung — doar comparăm numerele de centimetri, așa cum ai învățat la compararea numerelor.

De exemplu, creionul are 9 cm, iar pixul are 13 cm. Care e mai lung? Comparăm: 13 este mai mare decât 9, deci pixul este mai lung. Scriem: 13 cm > 9 cm.

Și ca să afli cu cât este mai lung pixul, faci o scădere: 13 − 9 = 4. Pixul este mai lung cu 4 cm. Vezi cum măsurarea ne ajută și la calcul?

O poveste scurtă: concursul furnicuțelor

Trei furnicuțe — Lili, Bibi și Coco — au făcut un concurs: cine cară cel mai lung pai. Lili a adus un pai de 7 cm, Bibi unul de 10 cm, iar Coco unul de 6 cm.

Cine a câștigat? Comparăm numerele: 10 este cel mai mare. A câștigat Bibi, cu paiul de 10 cm! Iar cel mai scurt pai, de 6 cm, l-a adus Coco. Vezi? Cu centimetrul, putem ști exact cine are cel mai lung pai, fără ceartă!

Și știi ce e cel mai frumos? Dacă vrei, poți afla cu cât este mai lung paiul lui Bibi față de al lui Coco. Scădem numerele: 10 − 6 = 4. Paiul lui Bibi este mai lung cu 4 cm decât al lui Coco. Furnicuțele au fost foarte mândre că au putut măsura totul exact, fără să se mai certe ca Ana și Matei cu palmele lor.

Ghicim întâi, apoi măsurăm

Vrei să afli un secret al matematicienilor adevărați? Înainte să măsoare ceva, ei mai întâi ghicesc cam cât crede că are. Asta se numește estimare, dar tu poți să-i spui simplu „ghicit deștept". Nu e o ghicire la întâmplare, ca atunci când arunci zarul. Este o ghicire în care te folosești de minte.

Cum faci un ghicit deștept? Te gândești la un lucru pe care îl știi deja. De pildă, știi că unghia degetului mare are cam 1 cm. Acum te uiți la o gumă de șters și te întrebi: „Câte unghii ar încăpea de-a lungul ei?". Dacă socotești că vreo trei, atunci ghicești că guma are cam 3 cm. Apoi iei rigla și verifici. Dacă ai nimerit aproape, ce bucurie! Dacă nu, nicio supărare: ai învățat ceva nou despre cât de lung este lucrul acela.

De ce este bun ghicitul deștept? Pentru două motive. Primul: dacă ai ghicit 3 cm, iar rigla îți arată deodată 30, înseamnă că ceva nu e în regulă — poate n-ai pornit de la 0. Ghicitul te ajută să-ți prinzi singur greșelile. Al doilea: cu cât ghicești și verifici mai des, cu atât ochiul tău devine mai isteț și nimerești tot mai bine. După un timp, vei putea spune dintr-o privire: „Creionul acela are cam 12 cm", iar rigla îți va da dreptate.

Hai să încercăm împreună, în gând. Uită-te la o linguriță de ceai. Cât crezi că are? Pune un număr în minte… Acum gândește-te: o linguriță e cam cât nouă sau zece unghii puse cap la cap, deci cam 9-10 cm. Ai ghicit aproape? Bravo, ai un ochi de matematician!

Mai mic, mai mare: prietenii centimetrului

Centimetrul este o măsură potrivită pentru lucrurile mici și mijlocii din jurul tău: creioane, gume, linguri, frunze, degete. Dar ce facem când vrem să măsurăm ceva foarte, foarte lung, cum ar fi lungimea clasei sau înălțimea ușii?

Atunci centimetrul devine cam mic și ar trebui să numărăm prea mulți. Pentru lucrurile lungi există un frate mai mare al centimetrului, care se numește metru. Despre el vei învăța în lecția următoare, metrul. Deocamdată ține minte doar atât: lucrurile mici se măsoară în centimetri, lucrurile lungi în metri. E ca la haine: pentru o păpușă iei haine mici, pentru un om mare iei haine mari. Fiecare lucru are măsura lui potrivită.

Și mai e ceva interesant. Dacă te uiți foarte atent la riglă, între numerele mari vezi acele liniuțe mici despre care am vorbit. Fiecare bucățică micuță dintre ele se numește milimetru. Un centimetru are înăuntru zece milimetri, ca o portocală cu zece feliuțe. La clasa I nu socotim încă în milimetri — ne ajunge centimetrul. Dar e frumos să știi că măsurile sunt ca o familie: milimetrul (cel mic), centimetrul (cel mijlociu) și metrul (cel mare).

Recapitulăm regulile măsurării

Înainte să trecem la exemple, hai să strângem toate regulile noastre într-un loc, ca pe niște comori într-o cutie. Repetă-le cu voce tare împreună cu un părinte:

Măsurăm în centimetri (cm), pentru că este o măsură la fel pentru toți.
Folosim rigla și ne uităm la numerele mari.
Punem capătul lucrului fix la 0.
Citim numărul de la celălalt capăt — acela este lungimea.
Ținem rigla dreaptă și lipită, apăsată cu mâna.
Ca să comparăm, ne uităm la numere: cel mai mare număr = cel mai lung lucru.

Dacă ții minte aceste șase reguli, ai devenit deja un mic maestru al măsurării! Acum hai să le punem în practică.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Citim lungimea creionului

Un creion are capătul stâng la 0 pe riglă, iar vârful ajunge la cifra 8. Cât este de lung?

Rezolvare: Capătul este la 0 (start corect, bravo!). Privim celălalt capăt: ajunge la 8. Deci creionul are 8 cm.

Exemplul 2 — Trasăm un segment de 4 cm

Trasează un segment lung de 4 cm.

Rezolvare: Pun un punct la 0. Caut cifra 4 și pun acolo al doilea punct. Trag o linie dreaptă, lipită de riglă, de la 0 la 4.

Segmentul are exact 4 cm.

Exemplul 3 — Greșeala lui Matei

Matei a pus capătul gumei la cifra 1, iar celălalt capăt a ajuns la 4. El a spus: „Guma are 4 cm." Are dreptate?

Rezolvare: Nu! Matei nu a pornit de la 0, ci de la 1. Asta e greșit. Ca să aflăm lungimea adevărată, scădem: 4 − 1 = 3 cm. Guma are de fapt 3 cm. Data viitoare, Matei, pornește de la 0!

Exemplul 4 — Care panglică e mai lungă?

Ana are o panglică roșie de 12 cm și una albastră de 9 cm. Care e mai lungă și cu cât?

Rezolvare: Comparăm: 12 > 9, deci panglica roșie este mai lungă. Cu cât? Scădem: 12 − 9 = 3 cm. Panglica roșie este mai lungă cu 3 cm.

Exemplul 5 — Adunăm două bucățele

Un melc a mers mai întâi un segment de 3 cm, apoi s-a odihnit și a mers încă un segment de 5 cm, pe aceeași linie dreaptă. Ce drum a făcut în total?

Rezolvare: Punem cap la cap cele două bucăți: 3 cm + 5 cm = 8 cm. Melcul a mers în total 8 cm.

Exemplul 6 — Ordonăm trei bețișoare

Avem trei bețișoare: A = 6 cm, B = 2 cm, C = 9 cm. Așază-le de la cel mai scurt la cel mai lung.

Rezolvare: Ne uităm la numere și le ordonăm crescător, ca pe axa numerelor: 2, 6, 9. Deci ordinea de la cel mai scurt la cel mai lung este: B (2 cm), A (6 cm), C (9 cm).

Exemplul 7 — Ghicim și verificăm

Maria se uită la un creion și ghicește că are cam 10 cm. Apoi îl măsoară pornind de la 0 și vârful ajunge la 12. Cât are creionul cu adevărat și cât de mult a greșit Maria la ghicit?

Rezolvare: Rigla nu minte: creionul are 12 cm. Maria a ghicit 10 cm, deci a fost foarte aproape! Diferența dintre ghicit și adevăr este: 12 − 10 = 2 cm. A greșit doar cu 2 cm — un ghicit foarte deștept. Cu cât exersează mai mult, cu atât va nimeri și mai bine.

Exemplul 8 — Cât a crescut planta?

Luni, o plantă avea 8 cm. Peste o săptămână, are 14 cm. Cu câți centimetri a crescut planta?

Rezolvare: Comparăm cele două lungimi și scădem cât era la început din cât este acum: 14 − 8 = 6 cm. Planta a crescut cu 6 cm într-o săptămână. Bravo, plantă harnică!

Să exersăm

1. Cu ce literă scriem scurt cuvântul „centimetru"? Completează: un creion de 7 centimetri se scrie 7 ___ .

2. Adevărat sau fals? Un centimetru la tine acasă este la fel de mare ca un centimetru la școală.

3. De la ce cifră de pe riglă trebuie să pornești mereu când măsori?

4. Un creion are capătul la 0, iar vârful ajunge la cifra 6. Câți centimetri are creionul?

5. O lingură are capătul la 0 și ajunge cu celălalt capăt la 11. Câți cm are lingura?

6. Încercuiește lucrul care are cam 1 cm: o ușă / un nasture mic / un autobuz.

7. Desenează (trasează) un segment de 3 cm, folosind rigla.

8. Desenează un segment de 7 cm.

9. Completează cu <, > sau = : 8 cm ___ 5 cm.

10. Completează cu <, > sau = : 4 cm ___ 4 cm.

11. O panglică verde are 10 cm, una galbenă are 6 cm. Care este mai lungă?

12. Cu cât este mai lungă panglica verde de la exercițiul 11 față de cea galbenă?

13. Bia a pus capătul radierei la cifra 2, iar celălalt capăt a ajuns la 5. Câți centimetri are radiera de fapt?

14. Un vierme de plușel are 4 cm, apoi se întinde și mai crește cu 3 cm. Cât este de lung acum?

15. Așază bețișoarele de la cel mai scurt la cel mai lung: M = 8 cm, N = 3 cm, P = 5 cm.

16. Adevărat sau fals? Dacă pui creionul cu capătul la cifra 1 și citești unde ajunge, afli lungimea corectă.

17. Mică problemă: Tudor are un creion de 14 cm. Îl ascute și se scurtează cu 2 cm. Câți cm are creionul acum?

18. Mică problemă: Două segmente sunt așezate cap la cap pe aceeași linie. Primul are 6 cm, al doilea are 6 cm. Cât are linia întreagă?

19. Potrivește fiecare lucru cu lungimea potrivită: nasture / creion / lingură — și lungimile: 1 cm, 15 cm, 18 cm.

20. Mică problemă: O omidă are 5 cm. Sora ei are 9 cm. Cu cât este mai scurtă omida mică decât cea mare?

21. Ghicit deștept: uită-te la creionul tău, ghicește câți cm are, apoi măsoară-l cu rigla. Ai nimerit aproape?

22. Pune în ordine, de la cel mai scurt la cel mai lung: un nasture (1 cm), o lingură (18 cm), un creion (15 cm).

23. Mică problemă: O frunză are 7 cm. O alta are 7 cm. Sunt la fel de lungi sau una e mai lungă? Completează cu <, > sau = : 7 cm ___ 7 cm.

24. Mică problemă: O plantă avea 9 cm. A crescut și acum are 13 cm. Cu câți centimetri a crescut?

Răspunsuri și explicații

1. cm → 7 cm. Scriem scurt „cm" în loc de „centimetru".

2. Adevărat. Centimetrul este o măsură standard, la fel peste tot. De aceea îl folosesc toți oamenii.

3. De la cifra 0. Capătul lucrului trebuie să fie fix la 0, apoi citești celălalt capăt.

4. 6 cm. Capătul e la 0, vârful la 6, deci 6 centimetri.

5. 11 cm. De la 0 până la 11 sunt 11 centimetri.

6. Un nasture mic. Ușa și autobuzul sunt mult, mult mai mari de 1 cm.

7. Un segment cu un punct la 0 și unul la 3, uniți cu o linie dreaptă. Dacă îl măsori, ajunge la 3 cm.

segment trasat de la 0 la 3 pe riglă, eticheta „3 cm".

8. Un segment cu punctele la 0 și la 7, uniți cu linie dreaptă; lungime 7 cm.

9. 8 cm > 5 cm. 8 este mai mare decât 5.

10. 4 cm = 4 cm. Sunt egale, același număr.

11. Panglica verde (10 cm), pentru că 10 > 6.

12. Cu 4 cm. Scădem: 10 − 6 = 4.

13. 3 cm. Bia a greșit pornind de la 2, nu de la 0. Adevărul: 5 − 2 = 3 cm.

14. 7 cm. Adunăm: 4 + 3 = 7.

15. N (3 cm), P (5 cm), M (8 cm). Ordonăm crescător numerele: 3, 5, 8.

16. Fals. Trebuie să pornești de la 0, nu de la 1. Altfel numărul iese greșit.

17. 12 cm. Scădem cât s-a scurtat: 14 − 2 = 12.

18. 12 cm. Punem cap la cap: 6 + 6 = 12.

19. nasture → 1 cm, creion → 15 cm, lingură → 18 cm. Nasturele este cel mai mic, lingura cea mai lungă.

20. Cu 4 cm. Scădem: 9 − 5 = 4. Omida mică este mai scurtă cu 4 cm.

21. Răspunsul tău depinde de creion — important este să fi pornit măsurarea de la 0 și să compari ghicitul tău cu numărul de pe riglă. Cu cât diferența e mai mică, cu atât ghicitul a fost mai deștept.

22. nasture (1 cm), creion (15 cm), lingură (18 cm). Ordonăm crescător numerele: 1, 15, 18.

23. Sunt la fel de lungi: 7 cm = 7 cm. Numerele sunt egale, deci frunzele au aceeași lungime.

24. Cu 4 cm. Scădem cât era la început din cât este acum: 13 − 9 = 4.

De reținut

Centimetrul (cm) este o unitate de măsură standard pentru lungime, la fel pentru toți oamenii.
Măsurăm cu rigla, pe care sunt scrise numerele 0, 1, 2, 3…; de la un număr la următorul este 1 cm.
Pornim mereu de la 0, apoi citim cifra de la celălalt capăt — acela este numărul de centimetri.
Ca să trasezi un segment, pui un punct la 0, un punct la lungimea dorită și le unești cu o linie dreaptă, lipită de riglă.
Ca să compari lungimi, compari numerele de centimetri: cel mai mare număr înseamnă cel mai lung.

Greșeli frecvente

Pornesc de la 1 sau de la marginea riglei. Cea mai des întâlnită greșeală! Mereu așază capătul la 0, nu la 1 și nu la margine.
Țin rigla strâmb sau o las să alunece. Rigla trebuie să stea dreaptă și lipită de lucrul măsurat, ținută apăsat cu mâna.
Citesc o liniuță scurtă în loc de numărul mare. Privește numerele mari de pe riglă, nu liniuțele mici dintre ele.
Confund „mai lung" cu numărul mai mic. Cel mai mare număr de centimetri înseamnă lucrul cel mai lung, nu invers.

Joc acasă

Jocul 1 — Vânătoarea de centimetri. Ia o riglă și caută prin casă 5 obiecte mici: o lingură, un creion, o gumă, o cheie, o periuță. Măsoară fiecare obiect (pornind de la 0!) și scrie pe o foaie câți centimetri are. Apoi întreabă-te: care e cel mai lung? Dar cel mai scurt?

Jocul 2 — Constructorul de segmente. Părintele îți spune un număr, de exemplu „6". Tu trasezi rapid un segment de 6 cm cu rigla. Apoi schimbați rolurile: tu spui un număr, părintele trasează. Cine desenează mai exact?

Jocul 3 — Mai lung sau mai scurt? Alege două obiecte fără să le măsori și ghicește care e mai lung. Apoi măsoară-le cu rigla și vezi dacă ai ghicit. Acordați un punct pentru fiecare ghicire corectă!

Pentru părinți și învățători

Această lecție trece copilul de la măsurile nonstandard (palma, pasul) la prima unitate standard: centimetrul. Ideea-cheie pe care trebuie să o înțeleagă copilul este de ce avem nevoie de o măsură egală pentru toți — porniți de la o situație de „neînțelegere" (doi oameni măsoară același lucru și obțin numere diferite cu palma), apoi prezentați centimetrul ca soluție.

Lăsați copilul să manipuleze rigla concret; măsurarea nu se învață doar din carte. Insistați răbdător pe regula „capătul la 0" — este eroarea numărul unu la această vârstă. Verificați des poziția riglei (dreaptă, lipită, ținută apăsat).

Întrebări utile de pus:

„De unde începem să numărăm pe riglă?" (răspuns țintă: de la 0)
„Arată-mi un lucru cam de 1 cm." (verifică simțul mărimii)
„Care e mai lung și de unde știi?" (leagă măsurarea de comparare)
„Poți să-mi trasezi un segment de 5 cm?" (verifică trasarea)

Copilul a înțeles dacă: măsoară corect pornind de la 0, citește numărul potrivit și trasează un segment de lungime dată fără ajutor. Dacă greșește, nu corectați numărul direct — întrebați „unde ai pus capătul?" și lăsați-l să descopere singur. Lecția pregătește trecerea la metru, unde 1 m = 100 cm.

Întrebări frecvente

Ce este centimetrul la clasa 1? Centimetrul este o unitate de măsură standard pentru lungime, scrisă pe scurt „cm". Este la fel pentru toți oamenii, oriunde în lume. Un centimetru este mic, cam cât lățimea unghiei de la degetul mare.

Cum se folosește corect rigla la clasa 1? Așezi rigla dreaptă și lipită de lucrul pe care îl măsori, cu capătul lucrului fix la cifra 0. Apoi privești celălalt capăt și citești numărul de pe riglă. Acel număr arată câți centimetri are lucrul.

De ce trebuie să pornesc de la 0 când măsor? Pentru că cifra 0 este linia de start, ca la o cursă. Dacă pornești de la 1 sau de la marginea riglei, numărul pe care îl citești va fi greșit. Pornind de la 0, numărul de la celălalt capăt arată exact lungimea.

Cum trasez un segment de o lungime dată la clasa 1? Pui un punct în dreptul cifrei 0, apoi un alt punct în dreptul lungimii dorite (de exemplu 5). Ții rigla apăsată și tragi o linie dreaptă între cele două puncte, lipită de marginea riglei. Gata, ai un segment de 5 cm.

Cât de mare este 1 cm? Un centimetru este foarte mic, cam cât lățimea unghiei de la degetul mare sau cât un nasture mic. Lucrurile mai lungi au mai mulți centimetri: un creion nou poate avea 15 cm.

Care e diferența dintre măsurarea cu palma și măsurarea cu rigla? Cu palma, fiecare om obține alt număr, pentru că palmele au mărimi diferite. Cu rigla, în centimetri, toți obțin același rezultat, pentru că centimetrul este o măsură standard, la fel pentru toți.

Cum compar două lungimi măsurate în centimetri? Compari numerele de centimetri. Numărul mai mare înseamnă lucrul mai lung. De exemplu, 10 cm este mai lung decât 6 cm. Ca să afli cu cât, faci o scădere: 10 − 6 = 4 cm.

Ce sunt liniuțele mici de pe riglă? Liniuțele mici dintre numerele mari împart fiecare centimetru în bucățele și mai mici, numite milimetri. La clasa I nu le folosim încă; ne uităm doar la numerele mari, care arată centimetrii.