Centimetrul și rigla

Salut, micule matematician! Astăzi folosim rigla ca să aflăm lungimea unui creion, lățimea unei radiere sau lungimea unei frunze. Vom descoperi centimetrul, o unitate de lungime definită la fel pentru toți. Hai să măsurăm!

Ce vei învăța

• Vei ști ce este centimetrul și de ce are aceeași valoare oriunde este folosit.
• Vei ști să ții corect rigla și de unde începi să măsori.
• Vei ști să măsori o lungime și să spui câți centimetri are.
• Vei ști să trasezi (să desenezi) un segment de o lungime dată, de exemplu de 5 cm.
• Vei ști să compari două lungimi măsurate în centimetri.

Hai să descoperim împreună

De ce avem nevoie de o măsură la fel pentru toți

În lecția trecută, despre măsurarea lungimii cu unități nonstandard, ai măsurat cu palma, cu pasul sau cu creionul. Îți amintești? A fost distractiv! Dar a apărut o mică problemă.

Ana și Matei măsoară aceeași margine dreaptă a mesei, fără goluri și fără suprapuneri. Deschiderea mâinii Anei, păstrată constantă, încape exact de 10 ori; cea a lui Matei, mai mare, încape exact de 8 ori.

Amândoi pot avea dreptate: au măsurat aceeași lungime cu unități diferite. Deschiderea mâinii Anei este mai mică și se repetă de mai multe ori. Pentru a compara rezultatele, trebuie să știm ce unitate a folosit fiecare.

O unitate comună face comunicarea mai ușoară. Centimetrul este o astfel de unitate: valoarea lui nu depinde de mâna persoanei care măsoară.

Ce este centimetrul

Centimetrul este o unitate de măsură standard pentru lungime. „Standard" înseamnă la fel peste tot: un centimetru în casa ta este exact cât un centimetru la școală, în alt oraș sau chiar în altă țară.

Pentru a scrie mai repede, în loc de cuvântul „centimetru" folosim două litere mici: cm.

Așa că, dacă creionul tău are 9 centimetri, scriem scurt: 9 cm.

Un centimetru este o lungime mică. Lățimea unei unghii de la degetul mare poate fi aproximativ de 1 cm, dar diferă de la persoană la persoană. Comparăm cu rigla; unghia nu definește centimetrul.

Caută o dimensiune apropiată de 1 cm: lățimea unei gume mici, diametrul unui nasture sau lățimea unui bob de fasole. Verifică fiecare exemplu cu rigla: obiectele pot avea mărimi diferite.

Privește pe riglă intervalul dintre gradațiile 0 și 1: acesta reprezintă 1 cm. Cinci asemenea lungimi, puse cap la cap fără goluri sau suprapuneri, formează 5 cm.

Centimetrul fiind mic, lucrurile mai lungi au mai mulți centimetri. Un creion nou poate avea 15 cm, iar o lingură poate avea 18 cm. Cu cât numărul de centimetri este mai mare, cu atât lucrul este mai lung. Și invers: cu cât numărul este mai mic, cu atât lucrul este mai scurt. Un fir de iarbă scurt poate avea doar 2 cm, iar un fluture mic abia 3 cm dintr-o aripă în alta.

Într-un exemplu alegem un nasture cu diametrul de 1 cm, o gumă cu lungimea de 3 cm, un creion de 15 cm și o lingură de 18 cm. Aceste dimensiuni date cresc în ordinea 1, 3, 15, 18. Alte obiecte pot avea alte mărimi.

Rigla — unealta noastră fermecată

Pentru a măsura în centimetri folosim, de exemplu, o riglă gradată în centimetri. Rigla este instrumentul, iar centimetrul este unitatea.

Rigla este o bucată dreaptă și subțire, din lemn sau din plastic, pe care sunt scrise numere și sunt desenate liniuțe.

Privește o riglă gradată în centimetri:

• Distanța dintre gradațiile lungi consecutive, marcate 0, 1, 2, 3… cm, este de 1 cm. Măsurăm între gradații, nu între cifrele tipărite.
• Pe o riglă cu milimetri, 9 gradații interioare împart fiecare centimetru în 10 intervale de câte 1 mm. În exemplele de aici, capetele ajung exact la gradații de centimetri întregi.

Deci, de la 0 la 1 este 1 cm. De la 0 la 2 sunt 2 cm. De la 0 la 5 sunt 5 cm. Vezi ce ușor?

Secretul cel mare: pornim de la ZERO!

Pentru început folosim metoda citirii directe: așezăm un capăt la gradația 0 și citim poziția celuilalt capăt.

Pentru citire directă, un capăt al obiectului se aliniază cu gradația 0 de pe riglă.

Pe multe rigle, marginea fizică este înainte de gradația 0. Dacă începi la margine ori la 1 și citești doar poziția finală, nu obții lungimea. Când ambele capete sunt la gradații, poți afla lungimea și prin scăderea celor două citiri.

Pentru metoda directă: un capăt la gradația 0, apoi citim poziția celuilalt capăt pe scara de centimetri.

Cum măsurăm pas cu pas

Hai să măsurăm împreună un creion, pas cu pas. Imaginează-ți că ai creionul și rigla în față.

Pasul 1. Așază rigla dreaptă, lipită de creion, de-a lungul lui. Rigla și creionul stau alături, ca doi prieteni care merg unul lângă altul.

Pasul 2. Mută creionul astfel încât extremitatea lui din stânga să fie aliniată cu gradația 0.

Pasul 3. Privește extremitatea din dreapta și identifică gradația la care ajunge. Citește de deasupra, ca să nu deplasezi aparent capătul față de scară.

Pasul 4. Citește numărul de centimetri. Dacă extremitatea ajunge exact la gradația 9 cm, lungimea este 9 cm. Dacă ajunge între două gradații de centimetri, spune între ce valori se află; nu o declara întreagă.

Spunem cu voce tare: „Creionul are nouă centimetri." și scriem: 9 cm.

Să măsurăm un segment

Un segment este partea unei drepte cuprinsă între două puncte, numite capete. Seamănă cu o potecă dreaptă de la un punct la altul. L-ai întâlnit la linii: dreaptă, curbă, frântă.

Pentru citirea directă a lungimii unui segment:

• aliniem rigla de-a lungul segmentului și gradația 0 cu un capăt;
• citim gradația corespunzătoare celuilalt capăt.

Acest segment are 6 cm. Gata, l-am măsurat!

Acum trasăm noi un segment

Până acum am măsurat lucruri gata făcute. Dar putem și să desenăm noi un segment de cât vrem noi. Asta se numește a trasa un segment. E ca și cum ai construi o potecă exact de lungimea pe care o vrei.

Hai să trasăm un segment de 5 cm. Urmează pașii ca un constructor priceput:

Pasul 1. Pune rigla pe foaie, dreaptă.

Pasul 2. Fă un punct mic în dreptul gradației 0, lângă marginea riglei. Acesta este primul capăt al segmentului.

Pasul 3. Caută gradația 5 cm și marchează al doilea punct lângă aceeași margine a riglei.

Pasul 4. Ține rigla bine, să nu se miște, și trage cu creionul o linie dreaptă de la punctul de la 0 până la punctul de la 5, lipită de marginea riglei.

Ai trasat un segment de 5 cm. Verifică-l aliniind din nou un capăt la 0: celălalt trebuie să ajungă la gradația 5 cm.

Sfat de prieten: ține rigla apăsată cu mâna, ca să nu alunece. Și trage linia încet, lipit de riglă, ca să iasă frumoasă și dreaptă.

Trasăm apoi un segment de 8 cm: marcăm la gradațiile 0 și 8 cm, apoi unim punctele cu ajutorul riglei. În această metodă păstrăm primul capăt la 0. Pentru 3 cm alegem al doilea reper la 3 cm, pentru 8 cm la 8 cm, iar pentru 10 cm la 10 cm. 10 este un număr scris cu două cifre.

În metoda noastră, primul capăt este la 0, iar al doilea la lungimea dorită. Se poate trasa și între alte două gradații, dacă diferența citirilor este lungimea cerută.

Comparăm lungimi în centimetri

Când avem două lucruri măsurate, putem ști imediat care e mai lung — doar comparăm numerele de centimetri, așa cum ai învățat la compararea numerelor.

De exemplu, creionul are 9 cm, iar pixul are 13 cm. Care e mai lung? Comparăm: 13 este mai mare decât 9, deci pixul este mai lung. Scriem: 13 cm > 9 cm.

Și ca să afli cu cât este mai lung pixul, faci o scădere: 13 − 9 = 4. Pixul este mai lung cu 4 cm. Vezi cum măsurarea ne ajută și la calcul?

O poveste scurtă: concursul furnicuțelor

Trei furnicuțe — Lili, Bibi și Coco — au făcut un concurs: cine cară cel mai lung pai. Lili a adus un pai de 7 cm, Bibi unul de 10 cm, iar Coco unul de 6 cm.

Cine a câștigat? Comparăm numerele: 10 este cel mai mare. A câștigat Bibi, cu paiul de 10 cm! Iar cel mai scurt pai, de 6 cm, l-a adus Coco. Vezi? Cu centimetrul, putem ști exact cine are cel mai lung pai, fără ceartă!

Și știi ce e cel mai frumos? Dacă vrei, poți afla cu cât este mai lung paiul lui Bibi față de al lui Coco. Scădem numerele: 10 − 6 = 4. Paiul lui Bibi este mai lung cu 4 cm decât al lui Coco. Furnicuțele au fost foarte mândre că au putut măsura totul exact, fără să se mai certe ca Ana și Matei cu palmele lor.

Ghicim întâi, apoi măsurăm

Înainte de măsurare poți face o estimare: apreciezi aproximativ lungimea folosind un reper cunoscut. Apoi verifici cu rigla. Estimarea nu înlocuiește măsurarea.

Compară obiectul cu un reper deja măsurat. Dacă ai verificat că lățimea unghiei tale este aproximativ 1 cm și apreciezi că încape de trei ori de-a lungul gumei, poți estima cam 3 cm. Măsoară apoi guma cu rigla; reperul corporal și estimarea pot avea abateri.

Estimarea te ajută să observi o diferență neașteptat de mare. Dacă ai estimat 3 cm și ai citit 30 cm, verifică atât estimarea, cât și măsurarea. Poate ai apreciat greșit, ai ales altă scară ori ai citit incorect. Exersarea poate îmbunătăți estimările, fără să le facă mereu exacte.

Alege o linguriță. Estimează lungimea ei folosind un reper măsurat, apoi verifică cu rigla. Lingurițele au lungimi diferite; nu putem stabili măsura numai după numele obiectului.

Mai mic, mai mare: prietenii centimetrului

Centimetrul este o măsură potrivită pentru lucrurile mici și mijlocii din jurul tău: creioane, gume, linguri, frunze, degete. Dar ce facem când vrem să măsurăm ceva foarte, foarte lung, cum ar fi lungimea clasei sau înălțimea ușii?

Și lungimile mari se pot exprima în centimetri, dar uneori este mai comod să folosim metrul, o unitate egală cu 100 cm. Pentru obiectele mici alegem adesea centimetri; pentru o încăpere alegem adesea metri. Sunt alegeri practice, nu interdicții. Vei afla mai multe în lecția metrul.

Pe o riglă cu milimetri, un centimetru este împărțit în 10 intervale egale, fiecare de 1 mm. Cele 9 gradații interioare despart aceste 10 intervale. Milimetrul și centimetrul sunt unități de lungime, iar 1 cm = 10 mm.

Recapitulăm regulile măsurării

Înainte să trecem la exemple, hai să strângem toate regulile noastre într-un loc, ca pe niște comori într-o cutie. Repetă-le cu voce tare împreună cu un părinte:

1. Folosim centimetrul (cm) ca unitate comună.
2. Aliniem rigla de-a lungul lungimii măsurate.
3. Pentru citire directă, punem un capăt la gradația 0.
4. Citim poziția celuilalt capăt pe scara de centimetri; dacă este între gradații, menționăm acest lucru.
5. Ținem rigla nemișcată.
6. Comparăm numerele numai când lungimile sunt exprimate în aceeași unitate.

Dacă ții minte aceste șase reguli, ai devenit deja un mic maestru al măsurării! Acum hai să le punem în practică.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Citim lungimea creionului

Un creion are capătul stâng aliniat cu gradația 0 a unei rigle în centimetri, iar vârful ajunge la gradația 8 cm. Ce lungime are?

Rezolvare: Capătul este la 0 (start corect, bravo!). Privim celălalt capăt: ajunge la 8. Deci creionul are 8 cm.

Exemplul 2 — Trasăm un segment de 4 cm

Trasează un segment lung de 4 cm.

Rezolvare: Marchez un punct la gradația 0 și al doilea la gradația 4 cm. Țin rigla fixă și unesc punctele de-a lungul aceleiași margini.

Segmentul are exact 4 cm.

Exemplul 3 — Greșeala lui Matei

Matei a aliniat un capăt al gumei cu gradația 1 cm, iar celălalt cu gradația 4 cm. A spus: „Guma are 4 cm.” Are dreptate?

Rezolvare: Nu. Matei a citit numai poziția finală. Lungimea este diferența: 4 cm − 1 cm = 3 cm. Măsurarea de la 1 cm este validă dacă scădem citirea inițială. De la 0 putem citi direct lungimea.

Exemplul 4 — Care panglică e mai lungă?

Ana are o panglică roșie de 12 cm și una albastră de 9 cm. Care e mai lungă și cu cât?

Rezolvare: 12 cm > 9 cm, deci panglica roșie este mai lungă. Diferența este 12 cm − 9 cm = 3 cm.

Exemplul 5 — Adunăm două bucățele

Un melc merge 3 cm, se odihnește, apoi continuă încă 5 cm pe aceeași dreaptă și în același sens. Ce drum parcurge în total?

Rezolvare: Punem cap la cap cele două bucăți: 3 cm + 5 cm = 8 cm. Melcul a mers în total 8 cm.

Exemplul 6 — Ordonăm trei bețișoare

Avem trei bețișoare: A = 6 cm, B = 2 cm, C = 9 cm. Așază-le de la cel mai scurt la cel mai lung.

Rezolvare: Ne uităm la numere și le ordonăm crescător, ca pe axa numerelor: 2, 6, 9. Deci ordinea de la cel mai scurt la cel mai lung este: B (2 cm), A (6 cm), C (9 cm).

Exemplul 7 — Ghicim și verificăm

Maria se uită la un creion și ghicește că are cam 10 cm. Apoi îl măsoară pornind de la 0 și vârful ajunge la 12. Cât are creionul cu adevărat și cât de mult a greșit Maria la ghicit?

Rezolvare: Măsurarea corectă indică 12 cm. Estimarea a fost 10 cm, iar diferența este 12 cm − 10 cm = 2 cm. Compararea estimărilor cu măsurări făcute atent ajută la exersare.

Exemplul 8 — Cât a crescut planta?

Înălțimea aceleiași plante, măsurată de la nivelul solului la vârf, era luni de 8 cm. Peste o săptămână este de 14 cm. Cu cât a crescut înălțimea?

Rezolvare: Scădem înălțimea inițială din cea finală: 14 cm − 8 cm = 6 cm. Înălțimea a crescut cu 6 cm.

Să exersăm

1. Cu ce două litere scriem simbolul centimetrului? Completează: 7 centimetri = 7 ___ .

2. Adevărat sau fals? Un centimetru la tine acasă este la fel de mare ca un centimetru la școală.

3. Cu ce gradație aliniez primul capăt ca să citesc direct lungimea pe o riglă în centimetri?

4. Un creion are capătul la 0, iar vârful ajunge la cifra 6. Câți centimetri are creionul?

5. O lingură are capătul la 0 și ajunge cu celălalt capăt la 11. Câți cm are lingura?

6. Care dintre următoarele dimensiuni poate fi apropiată de 1 cm: înălțimea unei uși obișnuite / diametrul unui nasture mic / lungimea unui autobuz obișnuit?

7. Desenează (trasează) un segment de 3 cm, folosind rigla.

8. Desenează un segment de 7 cm.

9. Completează cu <, > sau = : 8 cm ___ 5 cm.

10. Completează cu <, > sau = : 4 cm ___ 4 cm.

11. O panglică verde are 10 cm, una galbenă are 6 cm. Care este mai lungă?

12. Cu cât este mai lungă panglica verde de la exercițiul 11 față de cea galbenă?

13. Bia a pus capătul radierei la cifra 2, iar celălalt capăt a ajuns la 5. Câți centimetri are radiera de fapt?

14. Un vierme de plușel are 4 cm, apoi se întinde și mai crește cu 3 cm. Cât este de lung acum?

15. Așază bețișoarele de la cel mai scurt la cel mai lung: M = 8 cm, N = 3 cm, P = 5 cm.

16. Adevărat sau fals? Dacă un capăt este la gradația 1 cm și citesc numai poziția celuilalt capăt, fără scădere, obțin lungimea obiectului.

17. Mică problemă: Tudor are un creion de 14 cm. Îl ascute și se scurtează cu 2 cm. Câți cm are creionul acum?

18. Două segmente de câte 6 cm sunt așezate cap la cap, pe aceeași dreaptă, fără suprapunere. Ce lungime are segmentul format?

19. În acest exemplu, un nasture are cea mai mică dimensiune, iar o lingură este mai lungă decât un creion. Potrivește dimensiunile 1 cm, 15 cm, 18 cm cu diametrul nasturelui, lungimea creionului și lungimea lingurii.

20. Mică problemă: O omidă are 5 cm. Sora ei are 9 cm. Cu cât este mai scurtă omida mică decât cea mare?

21. Ghicit deștept: uită-te la creionul tău, ghicește câți cm are, apoi măsoară-l cu rigla. Ai nimerit aproape?

22. Pune în ordine, de la cel mai scurt la cel mai lung: un nasture (1 cm), o lingură (18 cm), un creion (15 cm).

23. Mică problemă: O frunză are 7 cm. O alta are 7 cm. Sunt la fel de lungi sau una e mai lungă? Completează cu <, > sau = : 7 cm ___ 7 cm.

24. Mică problemă: O plantă avea 9 cm. A crescut și acum are 13 cm. Cu câți centimetri a crescut?

Răspunsuri și explicații

1. cm → 7 cm. Scriem scurt „cm" în loc de „centimetru".

2. Adevărat. Centimetrul este o unitate standard, definită la fel oriunde este folosit.

3. Cu gradația 0. În metoda citirii directe, poziția celuilalt capăt indică lungimea în centimetri.

4. 6 cm. Capătul e la 0, vârful la 6, deci 6 centimetri.

5. 11 cm. De la 0 până la 11 sunt 11 centimetri.

6. Diametrul unui nasture mic poate fi apropiat de 1 cm. Înălțimea unei uși și lungimea unui autobuz obișnuit sunt mult mai mari.

7. Un segment cu un punct la 0 și unul la 3, uniți cu o linie dreaptă. Dacă îl măsori, ajunge la 3 cm.

8. Un segment cu punctele la 0 și la 7, uniți cu linie dreaptă; lungime 7 cm.

9. 8 cm > 5 cm. 8 este mai mare decât 5.

10. 4 cm = 4 cm. Sunt egale, același număr.

11. Panglica verde (10 cm), pentru că 10 > 6.

12. Cu 4 cm. Scădem: 10 − 6 = 4.

13. 3 cm, deoarece 5 cm − 2 cm = 3 cm. Pornirea de la 2 cm este validă dacă scădem citirea inițială.

14. 7 cm. Adunăm: 4 + 3 = 7.

15. N (3 cm), P (5 cm), M (8 cm). Ordonăm crescător numerele: 3, 5, 8.

16. Fals. Trebuie să scădem citirea inițială de 1 cm din cea finală. Dacă pornim de la 0, citim direct lungimea.

17. 12 cm. Scădem cât s-a scurtat: 14 − 2 = 12.

18. 12 cm. Punem cap la cap: 6 + 6 = 12.

19. Nasture: 1 cm; creion: 15 cm; lingură: 18 cm. În exemplu, nasturele are dimensiunea cea mai mică, iar lingura este mai lungă decât creionul.

20. Cu 4 cm. Scădem: 9 − 5 = 4. Omida mică este mai scurtă cu 4 cm.

21. Răspunsul depinde de creion. Verifică alinierea riglei și a gradației 0, apoi compară estimarea cu lungimea citită. Dacă extremitatea este între două gradații de centimetri, spune între ce valori se află. O diferență mai mică înseamnă o estimare mai apropiată.

22. nasture (1 cm), creion (15 cm), lingură (18 cm). Ordonăm crescător numerele: 1, 15, 18.

23. Sunt la fel de lungi: 7 cm = 7 cm. Numerele sunt egale, deci frunzele au aceeași lungime.

24. Cu 4 cm. Scădem cât era la început din cât este acum: 13 − 9 = 4.

De reținut

• Centimetrul (cm) este o unitate de măsură standard pentru lungime, la fel pentru toți oamenii.
• Pe o riglă în centimetri, distanța dintre gradațiile marcate cu două numere întregi consecutive este 1 cm.
• Pentru citire directă, pornim de la gradația 0. Între alte două gradații, lungimea este diferența citirilor.
• Ca să trasezi un segment, pui un punct la 0, un punct la lungimea dorită și le unești cu o linie dreaptă, lipită de riglă.
• Ca să compari lungimi, compari numerele de centimetri: cel mai mare număr înseamnă cel mai lung.

Greșeli frecvente

• Citesc numai reperul final, deși nu am pornit de la 0. Pentru citire directă aliniez capătul la gradația 0, nu automat la marginea riglei. Între alte gradații scad cele două citiri.
• Țin rigla strâmb sau o las să alunece. Rigla trebuie să stea dreaptă și lipită de lucrul măsurat, ținută apăsat cu mâna.
• Confund scara sau gradațiile. Verific unitatea riglei și citesc gradația corespunzătoare capătului. Dacă nu ajunge la un centimetru întreg, precizez între ce valori se află.
• Confund „mai lung" cu numărul mai mic. Cel mai mare număr de centimetri înseamnă lucrul cel mai lung, nu invers.

Joc acasă

Jocul 1 — Vânătoarea de centimetri. Alege cinci obiecte mici și măsoară câte o dimensiune precizată: lungime ori lățime. Pentru citire directă aliniază un capăt la 0. Notează centimetrii întregi sau între ce două valori se află capătul. Compară apoi aceleași feluri de dimensiuni.

Jocul 2 — Constructorul de segmente. Părintele îți spune un număr, de exemplu „6". Tu trasezi rapid un segment de 6 cm cu rigla. Apoi schimbați rolurile: tu spui un număr, părintele trasează. Cine desenează mai exact?

Jocul 3 — Mai lung sau mai scurt? Alege două obiecte fără să le măsori și ghicește care e mai lung. Apoi măsoară-le cu rigla și vezi dacă ai ghicit. Acordați un punct pentru fiecare ghicire corectă!

Pentru părinți și învățători

Această lecție trece copilul de la măsurile nonstandard (palma, pasul) la prima unitate standard: centimetrul. Ideea-cheie pe care trebuie să o înțeleagă copilul este de ce avem nevoie de o măsură egală pentru toți — porniți de la o situație de „neînțelegere" (doi oameni măsoară același lucru și obțin numere diferite cu palma), apoi prezentați centimetrul ca soluție.

Lăsați copilul să manipuleze rigla. Exersați citirea directă de la 0 și verificați alinierea. Explicați și exemplul de la 1 la 4: metoda este validă dacă se scad citirile. La obiecte reale, acceptați descrierea „între 3 și 4 cm” când capătul nu ajunge la o gradație de centimetru întreg.

Întrebări utile de pus:

• „De la ce gradație pornim pentru citire directă?” (răspuns: de la 0)
• „Arată-mi un lucru cam de 1 cm." (verifică simțul mărimii)
• „Care e mai lung și de unde știi?" (leagă măsurarea de comparare)
• „Poți să-mi trasezi un segment de 5 cm?" (verifică trasarea)

Copilul a înțeles dacă: măsoară corect pornind de la 0, citește numărul potrivit și trasează un segment de lungime dată fără ajutor. Dacă greșește, nu corectați numărul direct — întrebați „unde ai pus capătul?" și lăsați-l să descopere singur. Lecția pregătește trecerea la metru, unde 1 m = 100 cm.

Întrebări frecvente

Ce este centimetrul la clasa 1? Centimetrul, cu simbolul cm, este o unitate standard de lungime, definită la fel oriunde este folosită. 100 cm = 1 m. O unghie poate oferi doar un reper aproximativ, după verificare cu rigla.

Cum se folosește corect rigla la clasa 1? Aliniezi rigla cu lungimea măsurată. Pentru citire directă pui un capăt la gradația 0 și citești poziția celuilalt pe scara de centimetri. Dacă acel capăt este între două gradații, precizezi între ce valori se află.

De ce trebuie să pornesc de la 0 când măsor? Pornirea de la gradația 0 permite citirea directă a lungimii. Se poate măsura și între alte două gradații, dacă scădem citirea inițială din cea finală. Marginea fizică a riglei nu coincide obligatoriu cu 0.

Cum trasez un segment de o lungime dată la clasa 1? Pe o riglă în centimetri, marchezi puncte lângă aceeași margine, în dreptul gradațiilor 0 și 5 cm. Ții rigla fixă și unești punctele. Segmentul astfel trasat are 5 cm.

Cât de mare este 1 cm? Un centimetru este lungimea dintre gradațiile 0 și 1 cm ale riglei. Diametrul unui nasture mic ori lățimea unei unghii poate fi apropiată de 1 cm, dar se verifică prin măsurare.

Care e diferența dintre măsurarea cu palma și măsurarea cu rigla? Deschideri diferite ale mâinii pot da numere diferite pentru aceeași lungime. Centimetrul are o valoare comună, independentă de persoană. Rezultatele coincid dacă lungimea și măsurarea sunt aceleași și nu apar erori de folosire ori citire.

Cum compar două lungimi măsurate în centimetri? Când ambele lungimi sunt exprimate în centimetri, compari numerele. De exemplu, 10 cm > 6 cm, iar diferența este 10 cm − 6 cm = 4 cm.

Ce sunt liniuțele mici de pe riglă? Pe o riglă cu milimetri, 9 gradații interioare împart fiecare centimetru în 10 intervale de câte 1 mm. Exemplele cu capete la gradații de centimetri se citesc direct; la alte obiecte, capătul poate ajunge între aceste gradații.