Operații și probleme cu unități de lungime

Bună, micule matematician! Astăzi facem un lucru tare folositor: calculăm cu lungimi. Vom aduna și vom scădea metri și centimetri, vom înmulți și vom împărți o lungime cu un număr și vom rezolva probleme adevărate, din viața de zi cu zi: cât merge un melc, cât crește o plantă, câtă sfoară ne trebuie ca să legăm cadouri. Lungimile sunt peste tot în jurul nostru, iar tu vei ști să le mânuiești ca un adevărat constructor. Hai să pornim!

Ce vei învăța

Vei ști să aduni și să scazi lungimi exprimate în aceeași unitate de măsură.
Vei ști să înmulțești și să împarți o lungime cu un număr.
Vei ști să compari lungimi și să spui care e mai lungă sau mai scurtă.
Vei ști să rezolvi probleme cu distanțe și lungimi din viața reală.
Vei ști să verifici dacă rezultatul tău are sens.

Hai să descoperim împreună

Ne amintim ce sunt unitățile de lungime

Înainte să calculăm, ne reamintim repede prietenele noastre, unitățile de lungime. Le-am cunoscut în lecția despre unitățile de măsură pentru lungime:

milimetrul (mm) — cât grosimea unei monede;
centimetrul (cm) — cât lățimea unghiei tale;
decimetrul (dm) — cât lățimea palmei;
metrul (m) — cât un pas mare de adult;
kilometrul (km) — distanța pe care o mergi în vreo 12-15 minute.

Regula de aur: măsurăm cu aceeași unitate

Imaginează-ți că vrei să aduni mere cu mere. E ușor: 3 mere + 2 mere = 5 mere. Dar dacă cineva îți spune „adună 3 mere cu 2 portocale", nu poți spune dintr-o dată „5 mere". Sunt fructe diferite!

La fel e și cu lungimile. Putem aduna și scădea numai lungimi exprimate în aceeași unitate de măsură.

4 m + 3 m = 7 m ✔️ (metri cu metri, ca mere cu mere)
4 m + 3 cm = ? ✘ (metri cu centimetri — întâi trebuie să le aducem la fel!)

În lecția noastră de azi vom lucra mai ales cu lungimi scrise în aceeași unitate, ca să ne fie limpede. Dacă unitățile sunt diferite, le transformăm întâi, așa cum am învățat la transformări simple ale unităților de lungime.

Pasul 1 — Adunarea lungimilor

A aduna lungimi înseamnă a le pune cap la cap și a vedea cât avem în total.

Să zicem că Ana are o panglică de 25 cm și mai primește una de 13 cm. Câtă panglică are acum?

Punem panglicile una după alta și adunăm numerele, exact ca la adunarea obișnuită. Unitatea (cm) rămâne aceeași la sfârșit.

25 cm + 13 cm = 38 cm

Vezi? Singura noutate față de adunarea numerelor este că, la sfârșit, scriem unitatea de măsură lângă rezultat. Numărul îți spune câte, iar unitatea îți spune câte ce.

Când numerele sunt mai mari, putem aduna în coloană, ca la adunarea numerelor până la 10 000. De exemplu:

1 245 m + 380 m = 1 625 m

Pasul 2 — Scăderea lungimilor

A scădea lungimi înseamnă a lua o bucată dintr-o lungime și a vedea cât rămâne, sau a afla cu cât e mai lungă o lungime decât alta.

Un șarpe de jucărie are 80 cm. Tai din el o bucată de 35 cm. Cât rămâne?

80 cm − 35 cm = 45 cm

Scăderea ne ajută și să răspundem la întrebarea „cu cât mai mult?". Dacă fratele tău are 142 cm și tu ai 128 cm, cu cât e el mai înalt?

142 cm − 128 cm = 14 cm. Fratele tău e mai înalt cu 14 cm.

Pasul 3 — Înmulțirea unei lungimi cu un număr

Înmulțirea este o adunare repetată. Când o lungime se repetă de mai multe ori, în loc să adunăm de multe ori, înmulțim.

Un pas de copil are aproape 40 cm. Dacă faci 5 pași la fel, ce distanță parcurgi?

Am putea aduna: 40 + 40 + 40 + 40 + 40. Dar e mai rapid să înmulțim:

40 cm × 5 = 200 cm

Atenție! Înmulțim lungimea cu un număr simplu (de câte ori), nu cu altă lungime. „5" aici nu are unitate — el ne spune de câte ori. Rezultatul rămâne în aceeași unitate ca lungimea (cm).

Iată o regulă ușor de ținut minte:

lungime × număr = lungime (rezultatul are aceeași unitate)

De exemplu, dacă un vagon de tren are 18 m și sunt 6 vagoane la fel: 18 m × 6 = 108 m.

Pasul 4 — Împărțirea unei lungimi la un număr

Împărțirea este operația inversă înmulțirii. Cu ea rupem o lungime în bucăți egale sau aflăm cât e o bucată.

Avem o sfoară de 96 cm și vrem s-o tăiem în 4 bucăți egale. Cât are fiecare bucată?

96 cm : 4 = 24 cm

Și aici împărțim lungimea la un număr (în câte bucăți), iar rezultatul rămâne lungime (cm).

lungime : număr = lungime (cât are o bucată)

Împărțirea ne mai spune și câte bucăți încap. Dacă ai o panglică de 60 cm și vrei bucăți de câte 12 cm, atunci 60 : 12 = 5 bucăți. Vezi cât de utilă e împărțirea?

Când unitățile sunt diferite: transformăm întâi

Uneori, într-o problemă, lungimile sunt scrise în unități diferite: una în metri, alta în centimetri. Atunci nu putem calcula direct — întâi le aducem la aceeași unitate, ca în lecția despre transformări, și abia apoi adunăm sau scădem.

Să vedem un exemplu: o panglică are 2 m, iar alta 40 cm. Câtă panglică avem împreună?

Transformăm metrii în centimetri: 2 m = 200 cm (pentru că 1 m = 100 cm).
Acum sunt amândouă în cm și putem aduna: 200 cm + 40 cm = 240 cm.

Reține pașii: transformă → apoi calculează. Niciodată invers! Dacă aduni numerele înainte de transformare, obții un rezultat greșit (2 + 40 nu este 42 de nimic).

Pasul 5 — Compararea lungimilor

A compara lungimi înseamnă a vedea care e mai lungă, care e mai scurtă sau dacă sunt egale. Folosim semnele pe care le știm: < (mai mic), > (mai mare), = (egal).

Dar grijă mare: comparăm corect numai dacă lungimile sunt în aceeași unitate!

7 m și 70 cm — care e mai mare? Le aducem la fel: 7 m = 700 cm. Deci 700 cm > 70 cm, adică 7 m > 70 cm.
250 cm și 25 dm — sunt egale? 25 dm = 250 cm. Deci 250 cm = 25 dm.

O poveste scurtă: drumul furnicii Fira

Furnica Fira pleacă din mușuroi spre o firimitură de pâine. Ea merge 15 cm până la o frunză, apoi 20 cm până la o pietricică, apoi încă 12 cm până la pâine.

Cât a mers Fira în total? Adunăm bucățile drumului: 15 cm + 20 cm + 12 cm = 47 cm.

La întoarcere, Fira a obosit și s-a oprit după ce a parcurs doar 30 cm din cei 47. Cât mai are până acasă? 47 cm − 30 cm = 17 cm.

A doua zi, Fira face același drum dus de 3 ori (e tare harnică!). Câți centimetri parcurge la dus în total? 47 cm × 3 = 141 cm.

Vezi cum am folosit toate operațiile? Adunare pentru drumul total, scădere pentru cât mai rămâne, înmulțire pentru drumul repetat. Aceleași unelte le vei folosi în orice problemă cu lungimi.

Un truc grozav: estimează înainte să calculezi

Înainte să faci calculul exact, e bine să ghicești cam cât ar trebui să iasă. Asta se numește estimare și te ajută să prinzi greșelile. Dacă întrebarea e „cât au împreună o sfoară de 48 cm și una de 51 cm?", poți gândi repede: „aproape 50 + aproape 50, deci cam 100 cm". Apoi calculezi exact: 48 + 51 = 99 cm. E aproape de 100, deci socoteala ta e bună!

Dar dacă din greșeală îți iese „159 cm", estimarea te avertizează: „Stai, e prea mult, am greșit pe undeva!" Estimarea e ca un prieten care te trage de mânecă atunci când te abați de la drum. Ai mai folosit-o și la calculul mental și estimarea rezultatului.

Două lungimi într-o singură problemă

Multe probleme nu se rezolvă dintr-o singură mișcare, ci în doi pași. Nu te speria — împarți problema în bucățele mici, exact ca atunci când mănânci o felie mare de pâine mușcătură cu mușcătură.

Gândește-te așa: David are o ață de 2 metri, adică 200 cm. Vrea să facă brățări care folosesc fiecare 25 cm de ață. Câte brățări poate face?

Aici avem nevoie de o singură operație, împărțirea: 200 cm : 25 = 8 brățări. Dar dacă mai întrebăm „cât îi rămâne dacă vrea să facă doar 6 brățări?", apar doi pași:

ața folosită: 25 cm × 6 = 150 cm;
ața rămasă: 200 cm − 150 cm = 50 cm.

Vezi? Pas cu pas, orice problemă devine ușoară.

Cum rezolvăm o problemă cu lungimi — în 4 pași

Ca să nu te încurci niciodată, urmează acești 4 pași de detectiv:

Citesc problema de două ori și subliniez lungimile și cuvintele-cheie („în total", „cu cât mai mult", „de câte ori", „în bucăți egale").
Mă întreb ce operație se potrivește: pun cap la cap → adun; iau o bucată / compar → scad; repet de mai multe ori → înmulțesc; rup în părți egale → împart.
Calculez și scriu unitatea de măsură lângă rezultat.
Verific dacă răspunsul are sens (un copil nu are 9 metri înălțime!).

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Adunăm bucăți de drum

Un melc urcă pe un gard. Prima dată urcă 34 cm, apoi se mai cațără 28 cm. Cât a urcat melcul în total?

Gândim: „în total" → punem cap la cap → adunare.

34 cm + 28 cm = 62 cm

Răspuns: Melcul a urcat 62 cm. (Verificare: 62 > 34, are sens, melcul a urcat mai mult decât prima oară.)

Exemplul 2 — Cu cât mai lung?

Sârma Dianei are 125 cm, iar sârma lui Radu are 89 cm. Cu cât e mai lungă sârma Dianei?

Gândim: „cu cât mai lungă" → comparăm prin scădere.

125 cm − 89 cm = 36 cm

Răspuns: Sârma Dianei e mai lungă cu 36 cm.

Exemplul 3 — Înmulțim o lungime

Un raft are nevoie de 6 scânduri, fiecare lungă de 75 cm. Câtă lungime de scândură trebuie cumpărată în total?

Gândim: aceeași lungime se repetă de 6 ori → înmulțire.

75 cm × 6 = 450 cm

Cum calculăm 75 × 6? Putem desface: 70 × 6 = 420 și 5 × 6 = 30; 420 + 30 = 450.

Răspuns: Trebuie 450 cm de scândură.

Exemplul 4 — Împărțim o lungime în bucăți egale

Bunicul are o țeavă de 84 cm și vrea s-o taie în 6 bucăți egale. Cât are fiecare bucată?

Gândim: rupem în părți egale → împărțire.

84 cm : 6 = 14 cm

Verificăm cu înmulțirea (proba): 14 cm × 6 = 84 cm. ✔️ Corect!

Răspuns: Fiecare bucată are 14 cm.

Exemplul 5 — Problemă cu două operații

Maria are o panglică de 150 cm. Taie 3 bucăți de câte 40 cm pentru funde. Cât îi rămâne din panglică?

Gândim: întâi aflăm cât a tăiat de tot (înmulțire), apoi cât rămâne (scădere). E o problemă în doi pași, ca la problemele cu două operații.

Cât a tăiat: 40 cm × 3 = 120 cm
Cât rămâne: 150 cm − 120 cm = 30 cm

Răspuns: Mariei îi rămân 30 cm de panglică.

Exemplul 6 — Distanțe în metri

Un autobuz merge de la prima stație 350 m, apoi încă 480 m până la a doua stație și 270 m până la a treia. Ce distanță a parcurs până la a treia stație?

Gândim: punem cap la cap toate bucățile → adunare (de trei numere).

350 m + 480 m + 270 m = 1 100 m

Calculăm pe rând: 350 + 480 = 830; 830 + 270 = 1 100.

Răspuns: Autobuzul a parcurs 1 100 m (adică 1 km și 100 m).

Exemplul 7 — Câte bucăți încap?

Un croitor are o pânză de 96 cm și vrea fâșii de câte 8 cm pentru semne de carte. Câte fâșii poate tăia?

Gândim: „câte bucăți de câte 8 cm încap în 96" → împărțire.

96 cm : 8 = 12 fâșii

Atenție la răspuns! Aici rezultatul nu mai e o lungime, ci un număr de bucăți. De aceea spunem „12 fâșii", nu „12 cm". Întreabă-te mereu ce ai aflat: cât are o bucată (lungime) sau câte bucăți sunt (număr).

Răspuns: Croitorul taie 12 fâșii. Verificare: 8 cm × 12 = 96 cm. ✔️

Exemplul 8 — Distanță dus-întors

Andrei merge de acasă la școală 640 m. Apoi se întoarce acasă pe același drum. Ce distanță parcurge în total într-o zi?

Gândim: dus + întors = aceeași distanță de 2 ori → înmulțire (sau adunare).

640 m × 2 = 1 280 m

Sau, dacă îți e mai ușor, adună: 640 m + 640 m = 1 280 m. Ambele căi dau același rezultat, fiindcă înmulțirea cu 2 înseamnă „de două ori".

Răspuns: Andrei parcurge 1 280 m într-o zi.

Să exersăm

Ia un creion și un caiet. Scrie de fiecare dată și unitatea de măsură lângă rezultat. Mergem de la ușor la mai greu.

1. Calculează: 12 cm + 7 cm = ____

2. Calculează: 56 cm − 24 cm = ____

3. Calculează: 9 m × 4 = ____

4. Calculează: 60 cm : 5 = ____

5. Completează cu numărul potrivit: 30 cm + ____ = 75 cm

6. Adună cele trei lungimi: 18 m + 25 m + 11 m = ____

7. Un creion are 17 cm, iar altul 9 cm. Cu cât e mai lung primul creion?

8. Încercuiește lungimea mai mare: 3 m sau 250 cm? (Indiciu: 3 m = 300 cm.)

9. Adevărat sau fals? „5 m + 5 m = 10 m." (A / F)

10. Adevărat sau fals? „Pot aduna 4 cm cu 4 m și obțin 8 cm." (A / F)

11. O sfoară de 72 cm se taie în 8 bucăți egale. Cât are o bucată?

12. Un gard are 9 stâlpi, iar între doi stâlpi vecini sunt câte 3 m. Care e lungimea gardului de la primul la ultimul stâlp? (Indiciu: între 9 stâlpi sunt 8 spații.)

13. Potrivește fiecare calcul cu rezultatul potrivit:

a) 40 cm × 3
b) 100 cm − 35 cm
c) 8 m + 8 m
Rezultate: 16 m · 65 cm · 120 cm

14. O plantă avea 24 cm. Într-o lună a crescut cu 6 cm, iar în luna următoare încă cu 5 cm. Cât are planta acum?

15. Un saltea-tobogan are 8 m. Trei copii stau întinși pe el ocupând fiecare câte 1 m. Cât loc liber rămâne?

16. Mama cumpără 250 cm de elastic. Folosește 90 cm pentru o rochiță și 75 cm pentru o fustă. Câți cm de elastic îi rămân?

17. Un melc parcurge 12 cm pe oră. Ce distanță parcurge în 5 ore, dacă merge la fel?

18. Desenează (sau imaginează-ți) două segmente: unul de 6 cm și unul de 3 ori mai lung. Ce lungime are al doilea segment? (Vezi și lecția despre segmentul de dreaptă.)

19. O pânză de 84 cm se taie în fâșii de câte 7 cm. Câte fâșii se obțin?

20. Estimează apoi calculează exact: 49 cm + 52 cm = ____ (Cam cât crezi că iese?)

21. Un copac are 3 m. Un brad de lângă el e cu 145 cm mai înalt. Cât are bradul? (Indiciu: 3 m = 300 cm.)

22. Mică problemă în doi pași: Vlad are o sfoară de 180 cm. Taie 4 bucăți de câte 30 cm. Cât îi rămâne?

Răspunsuri și explicații

1. 12 cm + 7 cm = 19 cm. Adunăm centimetri cu centimetri.

2. 56 cm − 24 cm = 32 cm. Scădem unitățile la fel: 56 − 24 = 32.

3. 9 m × 4 = 36 m. Înmulțim lungimea cu numărul; unitatea rămâne metru.

4. 60 cm : 5 = 12 cm. Împărțim în 5 părți egale; fiecare are 12 cm.

5. 30 cm + 45 cm = 75 cm. Aflăm necunoscuta prin scădere: 75 − 30 = 45.

6. 18 m + 25 m + 11 m = 54 m. Adunăm pe rând: 18 + 25 = 43; 43 + 11 = 54.

7. 17 cm − 9 cm = 8 cm. „Cu cât mai lung" → scădere. Primul e mai lung cu 8 cm.

8. 3 m este mai mare. Transformăm: 3 m = 300 cm, iar 300 cm > 250 cm.

9. Adevărat. 5 m + 5 m = 10 m, metri cu metri.

10. Fals. Nu putem aduna centimetri cu metri direct; mai întâi îi aducem la aceeași unitate (4 m = 400 cm, deci 4 cm + 400 cm = 404 cm).

11. 72 cm : 8 = 9 cm. Proba: 9 × 8 = 72. ✔️

12. Între 9 stâlpi sunt 8 spații. 3 m × 8 = 24 m. Gardul are 24 m. (Atenție la capcana stâlpilor: numărul de spații e cu 1 mai mic decât numărul de stâlpi!)

13. a) 40 cm × 3 = 120 cm; b) 100 cm − 35 cm = 65 cm; c) 8 m + 8 m = 16 m.

14. 24 cm + 6 cm + 5 cm = 35 cm. Adunăm creșterile la înălțimea de la început.

15. Trei copii ocupă 1 m × 3 = 3 m. Loc liber: 8 m − 3 m = 5 m.

16. Folosit: 90 cm + 75 cm = 165 cm. Rămâne: 250 cm − 165 cm = 85 cm.

17. 12 cm × 5 = 60 cm. Aceeași distanță repetată de 5 ori → înmulțire.

18. Al doilea segment: 6 cm × 3 = 18 cm. „De 3 ori mai lung" → înmulțim cu 3.

19. 84 cm : 7 = 12 fâșii. Aflăm câte bucăți încap, deci răspunsul e un număr de fâșii. Proba: 7 × 12 = 84. ✔️

20. Estimare: 49 ≈ 50 și 52 ≈ 50, deci cam 100 cm. Exact: 49 cm + 52 cm = 101 cm. Foarte aproape de estimare!

21. 3 m = 300 cm. Bradul: 300 cm + 145 cm = 445 cm (adică 4 m și 45 cm). „Mai înalt cu" → adunare.

22. Tăiat: 30 cm × 4 = 120 cm. Rămâne: 180 cm − 120 cm = 60 cm. Problemă în doi pași: întâi înmulțire, apoi scădere.

o foaie de caiet cu bifulițe verzi lângă fiecare răspuns corect și un copil care zâmbește mândru

De reținut

Adunăm și scădem numai lungimi exprimate în aceeași unitate de măsură (cm cu cm, m cu m).
Înmulțim sau împărțim o lungime cu un număr (de câte ori, în câte bucăți); rezultatul rămâne în aceeași unitate.
La comparare, întâi aducem lungimile la aceeași unitate, apoi folosim <, >, =.
Lângă rezultat scriem întotdeauna unitatea de măsură (numărul singur nu spune totul).
La probleme: citește, alege operația potrivită, calculează, apoi verifică dacă răspunsul are sens.

Greșeli frecvente

Aduni unități diferite. „4 m + 30 cm = 34" e greșit. Întâi transformi: 4 m = 400 cm, apoi 400 cm + 30 cm = 430 cm. Mere cu mere, nu mere cu portocale!
Uiți unitatea de măsură. Scrii „38" în loc de „38 cm". Numărul fără unitate e ca un nume fără chip. Scrie mereu cm, m sau km.
Confunzi numărul cu lungimea la înmulțire. Când scrii 40 cm × 5, „5" arată de câte ori, nu „5 cm". De aceea rezultatul e tot în cm, nu „cm înmulțit cu cm".
Capcana stâlpilor și a copacilor. Între 9 stâlpi sunt 8 spații, nu 9! Numără cu grijă spațiile, nu obiectele.

Joc acasă

1. Atelierul de sfori. Ia o sfoară sau un ghem de lână. Roagă un adult să taie cu tine bucăți de diferite lungimi (de exemplu 20 cm, 35 cm, 50 cm). Așază-le cap la cap și măsoară cu rigla cât au împreună. Verifică prin adunare dacă ai socotit corect. Apoi taie o bucată mare în 4 părți egale și ghicește, înainte să măsori, cât are fiecare.

2. Pașii din cameră. Măsoară un pas de-al tău cu rigla (de obicei vreo 35-45 cm). Apoi mergi 5 pași și calculează ce distanță ai parcurs înmulțind lungimea unui pas cu 5. Verifică măsurând traseul cu o ruletă. Cine se apropie mai mult de adevăr — calculul sau măsura?

3. Cursa de înălțimi. Notează înălțimea fiecărui membru al familiei (în cm). Calculează cu cât e mai înalt cel mai înalt față de cel mai scund. Așază toți în ordine, de la cel mai scund la cel mai înalt, ca un șir crescător.

Pentru părinți și învățători

Această lecție leagă operațiile aritmetice (adunare, scădere, înmulțire, împărțire în concentrul 0-10 000) de un context concret și familiar copilului: lungimile. Scopul nu este doar calculul, ci alegerea operației potrivite și înțelegerea unității de măsură ca parte inseparabilă a rezultatului.

Cum predați pas cu pas:

Începeți cu obiecte reale (sfoară, riglă, ruletă). Copilul trebuie să vadă și să atingă lungimile înainte de a le calcula abstract.
Insistați pe regula „aceeași unitate" la adunare și scădere. Folosiți analogia „mere cu mere".
La înmulțire și împărțire, accentuați că factorul/împărțitorul este un număr (de câte ori, în câte bucăți), nu o lungime.

Întrebări bune de pus copilului:

„Ce operație ai folosit și de ce?" (verifică raționamentul, nu doar rezultatul)
„Are sens răspunsul? Poate un creion să fie de 5 metri?" (educă simțul mărimii)
„Ce unitate de măsură scrii lângă rezultat? De ce?"
„Cum poți verifica că ai împărțit corect?" (introduceți proba prin înmulțire)

Cum verificați înțelegerea: dați o mică problemă inversată — „Am tăiat 4 bucăți egale și fiecare are 12 cm; cât avea sfoara întreagă?" Dacă alege înmulțirea (12 × 4 = 48 cm), a înțeles legătura dintre împărțire și înmulțire. Lăudați procesul corect, nu doar răspunsul. Dacă greșește, reluați cu obiecte concrete, nu cu reproșuri.

Întrebări frecvente

Cum aduni două lungimi la clasa a 3-a? Aduni lungimile la fel ca numerele obișnuite, cu condiția să fie în aceeași unitate de măsură. De exemplu, 25 cm + 13 cm = 38 cm. La sfârșit scrii unitatea (cm, m sau km) lângă rezultat.

Pot să adun centimetri cu metri direct? Nu, nu direct. Mai întâi transformi totul în aceeași unitate. De exemplu, 2 m = 200 cm, apoi aduni 200 cm cu ceilalți centimetri. Este ca regula „mere cu mere, nu mere cu portocale".

Cum înmulțesc o lungime cu un număr? Înmulțești numărul care arată lungimea cu numărul care arată de câte ori, iar rezultatul rămâne în aceeași unitate. De exemplu, 40 cm × 5 = 200 cm. Numărul 5 nu are unitate, el spune doar de câte ori se repetă lungimea.

Cum împart o lungime în bucăți egale? Împarți numărul lungimii la câte bucăți vrei. De exemplu, 96 cm : 4 = 24 cm pentru fiecare bucată. Poți verifica înmulțind înapoi: 24 cm × 4 = 96 cm.

Ce operație folosesc la o problemă cu lungimi? Te uiți la cuvintele-cheie: „în total" cere adunare, „cu cât mai mult" sau „cât rămâne" cere scădere, „de câte ori mai lung" cere înmulțire, iar „în bucăți egale" cere împărțire. Citește problema de două ori înainte să alegi.

De ce trebuie să scriu unitatea de măsură lângă rezultat? Pentru că numărul singur nu spune cât de mare e lungimea. „38" poate însemna 38 mm, 38 cm sau 38 m — lungimi foarte diferite! Unitatea de măsură arată exact despre ce e vorba.

Cum compar două lungimi cu unități diferite? Le aduci mai întâi la aceeași unitate de măsură, apoi compari numerele. De exemplu, pentru 3 m și 250 cm, transformi 3 m = 300 cm și vezi că 300 cm > 250 cm, deci 3 m este mai mare.

De ce între 9 stâlpi sunt doar 8 spații? Pentru că spațiile se află între stâlpi, nu pe ei. Dacă pui 2 stâlpi, ai 1 spațiu între ei; la 3 stâlpi ai 2 spații și așa mai departe. Numărul de spații este mereu cu 1 mai mic decât numărul de stâlpi sau de copaci.

Bravo, ai ajuns la capătul lecției! Acum știi să aduni, să scazi, să înmulțești și să împarți lungimi și să rezolvi probleme adevărate cu distanțe. Data viitoare măsurăm și calculăm cu capacitatea și masa. Te aștept!