Recapitulare: numerele până la 100

Bine ai venit în clasa a II-a! Anul trecut, în clasa I, ai învățat o grămadă de lucruri minunate despre numere. Acum, înainte să pornim într-o aventură nouă spre numerele mari, mari de tot — până la 1000 — hai să ne facem un mic „antrenament de încălzire". Ca un sportiv care își întinde mușchii înainte de cursă, noi ne vom împrospăta tot ce știm despre numerele până la 100. Vei vedea că le știi deja foarte bine!

Ce vei învăța

Vei ști să citești și să scrii corect orice număr până la 100.
Vei ști să găsești cifra zecilor și cifra unităților dintr-un număr.
Vei ști să compari două numere și să spui care e mai mare și care e mai mic.
Vei ști să ordonezi numerele, de la cel mai mic la cel mai mare și invers.
Vei ști să recunoști numerele pare și numerele impare.
Vei ști să numeri cu pas dat (din 2 în 2, din 5 în 5, din 10 în 10), ca să fii gata pentru numerele până la 1000.

Hai să descoperim împreună

Numerele sunt prietenii noștri

Gândește-te la numere ca la niște prieteni. Pe unii îi cunoști foarte bine, pe alții abia te-ai împrietenit cu ei. În clasa I ai făcut cunoștință cu toți prietenii de la 0 până la 100. Hai să ni-i amintim împreună!

Numerele ne ajută în fiecare zi. Câte mere sunt în coș? Câți ani ai? Câte trepte urci până acasă? La toate aceste întrebări răspundem cu... numere!

Cum sunt construite numerele: zeci și unități

Hai să-ți spun un secret despre numere. Fiecare număr de la 10 la 99 este făcut din două căsuțe: căsuța zecilor și căsuța unităților.

Imaginează-ți că ai bețișoare. Dacă legi 10 bețișoare la un loc cu o sfoară, obții o legăturică — adică o zece. Bețișoarele care rămân singure, neleagate, sunt unitățile.

Să luăm numărul 34.

Cifra din față, 3, ne spune câte zeci avem: 3 zeci, adică 3 legăturici de câte 10 bețișoare. Asta înseamnă 30.
Cifra din spate, 4, ne spune câte unități avem: 4 unități, adică 4 bețișoare singure.

Așa că 34 înseamnă 3 zeci și 4 unități, adică 30 + 4 = 34. Vezi cât e de simplu?

Hai să mai luăm un exemplu. Numărul 70:

Cifra zecilor este 7 (7 zeci, adică 70).
Cifra unităților este 0 (nicio unitate singură).

Și numărul 58:

Cifra zecilor este 5 (5 zeci = 50).
Cifra unităților este 8 (8 unități).
Deci 58 înseamnă 50 + 8.

Ține minte: cifra zecilor stă mereu în stânga, iar cifra unităților stă în dreapta. Ca două surori care stau una lângă alta în bancă: sora zecilor în stânga, sora unităților în dreapta.

Numărul 100 — cel mai mare prieten

Numărul 100 este special. El are trei căsuțe, pentru că este format din 10 zeci! Dacă legi 10 legăturici de câte 10 bețișoare, obții o sută. 100 se citește „o sută". El este vârful muntelui pentru clasa I. Anul acesta vom urca și mai sus, dar despre asta vom vorbi în lecțiile următoare.

Cum citim și scriem numerele

Să citești un număr înseamnă să-i spui numele cu voce tare. Să-l scrii înseamnă să-l aștern pe hârtie cu cifre.

45 se citește „patruzeci și cinci".
63 se citește „șaizeci și trei".
91 se citește „nouăzeci și unu".

Ai grijă la câteva nume mai poznașe:

11 se citește „unsprezece" (nu „zece și unu").
18 se citește „optsprezece".
21 se citește „douăzeci și unu".

Hai să exersăm citirea împreună, rar și pe silabe, cum citești tu acum:

30 → „trei-zeci". Vezi? Trei zeci legate la un loc.
40 → „pa-tru-zeci". Patru zeci.
50 → „cinci-zeci". Cinci zeci.
66 → „șai-zeci și șase". Șase zeci și șase unități.

Observă ceva frumos: numele numărului ne spune chiar cum este construit! Când spui „șaizeci și șase", urechea ta aude „șase zeci" și „șase" — exact zecile și unitățile. Limba română este isteață: ne ajută să numărăm chiar prin felul în care vorbim.

Numărul dinainte și numărul de după (vecinii)

Fiecare număr are doi vecini, ca tine în bancă: un coleg în stânga și un coleg în dreapta.

Vecinul din stânga este numărul dinainte — cu 1 mai mic.
Vecinul din dreapta este numărul de după — cu 1 mai mare.

De exemplu, vecinii numărului 50 sunt 49 (dinainte) și 51 (de după). Spunem: 49, 50, 51.

Acest lucru ne ajută foarte mult când numărăm înainte și înapoi. Dacă cineva te întreabă „ce număr vine după 79?", tu mergi un pas mai departe și spui 80. Iar înainte de 79 este 78.

Compararea numerelor: care e mai mare?

A compara două numere înseamnă să te uiți la ele și să spui: care e mai mare, care e mai mic, sau dacă sunt egale.

Folosim trei semne fermecate:

> înseamnă mai mare (gurița e deschisă spre numărul mare).
< înseamnă mai mic (vârful ascuțit arată spre numărul mic).
= înseamnă egale (la fel de mari).

Un truc grozav: semnul > sau < este ca gurița unui crocodil flămând. Crocodilul vrea mereu să mănânce numărul cel mai mare, așa că își deschide gura spre el!

Cum comparăm? În doi pași simpli:

Pasul 1: Ne uităm întâi la cifra zecilor. Cine are mai multe zeci, acela e numărul mai mare.

De exemplu, comparăm 52 și 38.

52 are 5 zeci. 38 are 3 zeci.
5 zeci este mai mult decât 3 zeci, deci 52 > 38.

Pasul 2: Dacă numerele au același număr de zeci, ne uităm la cifra unităților.

De exemplu, comparăm 47 și 43.

Amândouă au 4 zeci. La fel!
Atunci ne uităm la unități: 7 și 3. 7 este mai mare decât 3.
Deci 47 > 43.

Ordonarea numerelor: le punem în șir

A ordona numerele înseamnă să le așezi într-un rând frumos, ca soldații la paradă.

Crescător înseamnă de la cel mai mic la cel mai mare (urcăm, ca pe scări în sus).
Descrescător înseamnă de la cel mai mare la cel mai mic (coborâm, ca pe scări în jos).

De exemplu, avem numerele: 24, 9, 67, 50.

Crescător: 9, 24, 50, 67.
Descrescător: 67, 50, 24, 9.

Cum facem ca să nu greșim când ordonăm? Un truc bun: caută de fiecare dată numărul cel mai mic rămas și scrie-l primul. Apoi, dintre cele rămase, iar pe cel mai mic. Și tot așa, până nu mai rămâne niciunul. Pentru ordonarea descrescătoare, faci la fel, dar cauți de fiecare dată cel mai mare rămas.

Axa numerelor: numerele stau la rând

Imaginează-ți o riglă lungă, cu semne din loc în loc. Pe ea putem așeza numerele în ordine, de la mic la mare. Aceasta se numește axa numerelor.

Pe axă, numerele mici stau în stânga, iar numerele mari în dreapta. Cu cât mergi mai spre dreapta, cu atât numărul este mai mare. Așa că, dacă vrei să știi care e mai mare dintre 30 și 70, te uiți pe axă: 70 este mai departe spre dreapta, deci 70 > 30. Axa numerelor este ca un drum: cu cât mergi mai departe, cu atât ai numărat mai mult.

Numere pare și numere impare

Acum vine o joacă tare frumoasă! Toate numerele se împart în două familii: familia numerelor pare și familia numerelor impare.

Imaginează-ți că ai mai multe bomboane și vrei să le împarți în mod egal la tine și la prietenul tău cel mai bun — fiecare să primească exact la fel.

Dacă reușești să le împarți fără să rămână niciuna, numărul este par. Au făcut perechi frumoase, doi câte doi.
Dacă rămâne una singură, fără pereche, numărul este impar.

Hai să încercăm cu 6 bomboane: îți dai ție 3 și prietenului 3. Gata, nu a rămas niciuna! Deci 6 este par.

Acum cu 7 bomboane: îți dai 3 și prietenului 3, dar... rămâne una singurică! Deci 7 este impar.

Mai există o joacă tare drăguță pentru a verifica: așază obiectele două câte două, ca pe niște pantofi într-o pereche. Dacă toate au pereche, numărul este par. Dacă unul rămâne „desperecheat", numărul este impar. La fel ca atunci când dansezi: dacă toți copiii au câte un partener, numărul lor este par; dacă rămâne un copil singur fără pereche, numărul este impar.

Cum recunoaștem repede? Ne uităm doar la cifra unităților (ultima cifră):

Dacă se termină în 0, 2, 4, 6 sau 8 → numărul este PAR.
Dacă se termină în 1, 3, 5, 7 sau 9 → numărul este IMPAR.

De exemplu:

34 se termină în 4 → par.
51 se termină în 1 → impar.
80 se termină în 0 → par.
27 se termină în 7 → impar.

Numărarea cu pas dat

A număra cu pas dat înseamnă să sari peste numere, ca un cangur, dar mereu cu aceeași săritură.

Din 2 în 2: 2, 4, 6, 8, 10, 12... (acestea sunt chiar numerele pare!)
Din 5 în 5: 5, 10, 15, 20, 25, 30...
Din 10 în 10: 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100.

De ce învățăm asta? Pentru că anul acesta vom număra din 100 în 100 (100, 200, 300...) ca să ajungem până la 1000! Numărarea cu pas dat este ca un antrenament pentru picioare puternice de cangur.

Putem număra și înapoi, de la mare la mic, tot cu pas dat. De exemplu, din 10 în 10 înapoi: 100, 90, 80, 70, 60, 50, 40, 30, 20, 10, 0. Este ca atunci când pornește o rachetă și se numără invers până la zero: „zece, nouă, opt...". Numărarea înapoi te ajută mai târziu la scădere.

Banii ne ajută să înțelegem zecile

Știi monedele și bancnotele? Ele sunt prietene bune cu zecile și unitățile! O bancnotă de 10 lei este ca o zece (o legăturică). O monedă de 1 leu este ca o unitate (un bețișor singur).

Dacă ai 3 bancnote de 10 lei și 5 monede de 1 leu, câți lei ai? Ai 3 zeci și 5 unități, adică 35 de lei! Vezi? Numerele sunt peste tot în jurul nostru, chiar și în portofel.

O poveste scurtă: Furnica Mira își numără proviziile

Furnica Mira se pregătea de iarnă. Aduna semințe în cămară. Le punea câte 10 într-o cutiuță. A umplut 4 cutiuțe (adică 4 zeci) și i-au mai rămas 5 semințe afară (5 unități). Câte semințe a strâns Mira?

Patru cutiuțe de câte 10 fac 40, plus cele 5 rămase fac 45 de semințe. Mira era tare mândră! Vecina ei, furnica Rita, strânsese doar 38 de semințe. Cine are mai multe? Mira are 4 zeci, Rita are 3 zeci, deci 45 > 38 — Mira câștigă! Vezi cum ne ajută matematica chiar și pe furnici?

Exemple rezolvate

Exemplul 1: Găsește zecile și unitățile

Cerință: Câte zeci și câte unități are numărul 76?

Rezolvare: Ne uităm la cele două cifre.

Prima cifră, 7, stă în stânga → este cifra zecilor. Avem 7 zeci.
A doua cifră, 6, stă în dreapta → este cifra unităților. Avem 6 unități.

Răspuns: 76 are 7 zeci și 6 unități, adică 70 + 6.

Exemplul 2: Scrie numărul cu cifre

Cerință: Scrie cu cifre numărul „optzeci și trei".

Rezolvare: „Optzeci" înseamnă 8 zeci → cifra zecilor este 8. „Trei" înseamnă 3 unități → cifra unităților este 3.

Răspuns: Numărul este 83.

Exemplul 3: Compară două numere

Cerință: Pune semnul potrivit (>, < sau =) între 64 și 69.

Rezolvare: Comparăm pas cu pas.

Mă uit întâi la zeci: 64 are 6 zeci, 69 are 6 zeci. La fel!
Atunci mă uit la unități: 4 și 9. Patru este mai mic decât nouă.
Deci 64 este mai mic decât 69.

Răspuns: 64 < 69 (crocodilul deschide gura spre 69).

Exemplul 4: Ordonează crescător

Cerință: Așază crescător numerele: 41, 14, 40, 4.

Rezolvare: Crescător înseamnă de la cel mai mic la cel mai mare.

Cel mai mic este 4 (are doar unități, nicio zece).
Apoi 14 (1 zece).
Apoi 40 (4 zeci, 0 unități).
Cel mai mare este 41 (4 zeci și 1 unitate).

Răspuns: 4, 14, 40, 41.

Exemplul 5: Par sau impar?

Cerință: Numerele 28, 35 și 90 sunt pare sau impare?

Rezolvare: Ne uităm la ultima cifră a fiecăruia.

28 se termină în 8 → par.
35 se termină în 5 → impar.
90 se termină în 0 → par.

Răspuns: 28 = par, 35 = impar, 90 = par.

Exemplul 6: Numără cu pas dat

Cerință: Continuă șirul din 5 în 5: 20, 25, 30, ___, ___, ___.

Rezolvare: La fiecare pas adăugăm 5.

30 + 5 = 35.
35 + 5 = 40.
40 + 5 = 45.

Răspuns: 20, 25, 30, 35, 40, 45.

Exemplul 7: Vecinii unui număr

Cerință: Scrie vecinii numărului 89.

Rezolvare: Vecinul din stânga este cu 1 mai mic: 89 − 1 = 88. Vecinul din dreapta este cu 1 mai mare: 89 + 1 = 90.

Răspuns: 88, 89, 90.

Exemplul 8: O problemă cu zeci și unități

Cerință: Bunica a pus prăjituri pe tăvi. A umplut 5 tăvi cu câte 10 prăjituri și i-au mai rămas 7 prăjituri pe masă. Câte prăjituri a făcut bunica? Numărul este par sau impar?

Rezolvare: Cinci tăvi de câte 10 fac 5 zeci, adică 50. Plus cele 7 prăjituri de pe masă (7 unități) → 50 + 7 = 57. Numărul 57 se termină în 7, deci este impar.

Răspuns: 57 de prăjituri, număr impar.

Să exersăm

Ia un creion și o foaie. Rezolvă cu răbdare, de sus în jos. Sunt de la ușoare la mai grele. Spor la treabă!

1. Scrie cu cifre numerele: doisprezece, treizeci, șaizeci și șapte, nouăzeci și nouă.

2. Scrie cu litere numerele: 15, 40, 58, 100.

3. Completează: numărul 72 are ___ zeci și ___ unități.

4. Completează: numărul cu 6 zeci și 3 unități este ___.

5. Încercuiește cifra zecilor în fiecare număr: 47, 80, 19, 53.

6. Pune semnul potrivit (>, < sau =):

35 ___ 53
60 ___ 60
88 ___ 81
29 ___ 92

7. Care este cel mai mare număr dintre: 44, 47, 41, 49?

8. Care este cel mai mic număr dintre: 70, 17, 71, 7?

9. Ordonează crescător: 33, 13, 30, 3.

10. Ordonează descrescător: 56, 65, 50, 60.

11. Încercuiește numerele pare: 12, 17, 20, 25, 38, 49.

12. Încercuiește numerele impare: 14, 21, 30, 33, 46, 55.

13. Continuă șirul din 2 în 2: 40, 42, 44, ___, ___, ___.

14. Continuă șirul din 10 în 10: 30, 40, 50, ___, ___, ___.

15. Adevărat (A) sau Fals (F)?

a) 50 este mai mare decât 49.
b) Numărul 36 este impar.
c) Numărul 100 are 10 zeci.
d) 27 < 25.

16. Potrivește fiecare număr cu descrierea lui:

A. 61 → ( ) 9 zeci și 0 unități
B. 90 → ( ) 6 zeci și 1 unitate
C. 19 → ( ) 1 zece și 9 unități

17. Scrie vecinii numărului 60 (numărul dinainte și numărul de după): ___, 60, ___.

18. Mică problemă: Andrei are 4 cutii cu câte 10 creioane și încă 6 creioane separate. Câte creioane are Andrei în total? Numărul lui este par sau impar?

19. Scrie toate numerele pare cuprinse între 10 și 20 (fără capete).

20. Completează șirul descrescător din 5 în 5: 45, 40, 35, ___, ___, ___.

21. Desenează cu bețișoare (sau liniuțe) numărul 23: câte legăturici de 10 și câte bețe singure faci?

22. Mică problemă: La un concurs, Maria a strâns 48 de timbre, iar Vlad 45 de timbre. Cine are mai multe? Cu cât mai mult? (Indiciu: scade numărul mai mic din cel mai mare.)

Răspunsuri și explicații

1. 12, 30, 67, 99. („șaizeci" = 6 zeci, „și șapte" = 7 unități → 67.)

2. cincisprezece; patruzeci; cincizeci și opt; o sută. (100 se citește „o sută".)

3. 72 are 7 zeci și 2 unități. (Cifra din stânga = zeci, cea din dreapta = unități.)

4. 63. (6 zeci înseamnă 60, plus 3 unități, fac 63.)

5. Cifra zecilor (cea din stânga): 47 → 4; 80 → 8; 19 → 1; 53 → 5. (Se încercuiesc: 4, 8, 1, 5.)

35 < 53 (3 zeci e mai puțin decât 5 zeci.)
60 = 60 (sunt egale.)
88 > 81 (zeci egale, 8 unități > 1 unitate.)
29 < 92 (2 zeci e mai puțin decât 9 zeci.)

7. 49 este cel mai mare. (Toate au 4 zeci; 9 unități e cel mai mult.)

8. 7 este cel mai mic. (7 nu are nicio zece, doar unități.)

9. Crescător: 3, 13, 30, 33. (De la cel mai mic la cel mai mare.)

10. Descrescător: 65, 60, 56, 50. (De la cel mai mare la cel mai mic.)

11. Pare: 12, 20, 38. (Se termină în 2, 0, 8.)

12. Impare: 21, 33, 55. (Se termină în 1, 3, 5.)

13. 40, 42, 44, 46, 48, 50. (Adăugăm câte 2.)

14. 30, 40, 50, 60, 70, 80. (Adăugăm câte 10.)

15.

a) A (50 e mai mare decât 49.)
b) F (36 se termină în 6 → par.)
c) A (100 are 10 zeci.)
d) F (27 este mai mare decât 25, deci 27 > 25.)

16.

A. 61 → 6 zeci și 1 unitate.
B. 90 → 9 zeci și 0 unități.
C. 19 → 1 zece și 9 unități.

17. 59, 60, 61. (Vecinul din stânga e cu 1 mai mic, cel din dreapta cu 1 mai mare.)

18. Andrei are 4 zeci (40) plus 6 unități = 46 de creioane. Numărul 46 se termină în 6, deci este par.

19. Numerele pare între 10 și 20 sunt: 12, 14, 16, 18. (Se termină în 2, 4, 6, 8.)

20. 45, 40, 35, 30, 25, 20. (Scădem câte 5.)

21. Numărul 23 = 2 legăturici de câte 10 (zecile) și 3 bețe singure (unitățile).

22. Maria are mai multe: 48 > 45. Cu 3 timbre mai mult, fiindcă 48 − 45 = 3. (Zecile sunt egale, deci comparăm unitățile: 8 > 5.)

De reținut

Fiecare număr de la 10 la 99 are o cifră a zecilor (în stânga) și o cifră a unităților (în dreapta).
La comparare, ne uităm întâi la zeci; dacă sunt egale, ne uităm la unități. Crocodilul deschide gura spre numărul mai mare.
Crescător = de la mic la mare; descrescător = de la mare la mic.
Un număr este par dacă se termină în 0, 2, 4, 6, 8 și impar dacă se termină în 1, 3, 5, 7, 9.
Numărarea cu pas dat (din 2, din 5, din 10) ne pregătește pentru numerele mari de anul acesta.

Greșeli frecvente

Confundă zecile cu unitățile. Mulți copii spun că la 53 cifra zecilor este 3. Greșit! Zecile stau mereu în stânga: la 53, zecile sunt 5, unitățile sunt 3. Truc: zecile sunt „bossul", stau primele.
Greșesc semnul de comparare. Țineți minte crocodilul: gura mare se deschide spre numărul mare. Deci 8 > 5, fiindcă gura e deschisă spre 8.
Cred că numărul mai lung e mereu mai mare. Compară doar cifrele, nu „cât de lung pare". Dar atenție: 100 chiar este mai mare ca 99, fiindcă are o cifră în plus la zeci/sute.
Uită că 0 este par. Numărul 0 și numerele care se termină în 0 (10, 20, 30...) sunt pare, fiindcă se împart frumos în perechi.

Joc acasă

Jocul 1 — Legăturile de bețișoare. Adună bețe de înghețată, scobitori sau paie. Leagă-le cu un elastic, câte 10. Apoi spune un număr, de exemplu 35, iar copilul face 3 legăturici (zecile) și pune 5 bețe singure (unitățile). Schimbați rolurile: copilul spune numărul, părintele construiește. Verificați împreună!

Jocul 2 — Crocodilul flămând. Scrieți pe cartonașe numere de la 0 la 100. Trageți două cartonașe și puneți între ele un „crocodil" (poate fi un semn desenat sau o pensetă deschisă). Copilul îndreaptă gura crocodilului spre numărul mai mare și citește comparația cu voce tare: „șaizeci și doi este mai mare decât patruzeci și cinci".

Jocul 3 — Săriturile cangurului. Desenați pe trotuar (cu cretă) sau pe o foaie lungă o axă cu numere. Copilul „sare" ca un cangur din 2 în 2, apoi din 5 în 5, apoi din 10 în 10, spunând cu voce tare unde aterizează. Câștigă cine ajunge la 100 fără greșeală!

Pentru părinți și învățători

Această lecție este o recapitulare-punte: reactivează cunoștințele din clasa I și pregătește saltul spre concentrul 0-1000. Nu predați conținut nou — scopul este consolidarea și încrederea.

Cum predați: Folosiți cât mai mult material concret (bețișoare, nasturi, monede de 10 bani). Trecerea de la obiecte la cifre trebuie să fie naturală, nu grăbită. Lăsați copilul să manipuleze, să grupeze, să numere cu voce tare.

Întrebări utile de pus:

„Câte zeci are numărul 47? Dar unități?"
„Care e mai mare, 38 sau 41? De unde știi?"
„Numărul 26 este par sau impar? Cum verifici?"
„Ce număr vine după 59? Dar înainte de 80?"

Cum verificați înțelegerea: Cereți copilului să explice raționamentul, nu doar să dea răspunsul. Dacă poate spune „mă uit întâi la zeci", a înțeles procedeul. Dacă greșește, reveniți la bețișoare — vizualizarea repară majoritatea confuziilor.

Legături cu lecțiile următoare: După ce stăpânește această lecție, copilul este pregătit pentru recapitularea adunării și scăderii până la 100 (lecția Recapitulare: adunarea și scăderea până la 100) și apoi pentru marele pas: sutele și formarea numerelor până la 1000 (lecția Sutele: numărăm din 100 în 100).

Întrebări frecvente

Cum recunosc cifra zecilor și cifra unităților? Cifra zecilor este mereu cea din stânga, iar cifra unităților cea din dreapta. De exemplu, la numărul 64, cifra 6 arată zecile (60), iar cifra 4 arată unitățile. Un truc simplu: ultima cifră, cea din coadă, este mereu unitatea.

Cum compar două numere până la 100? Te uiți întâi la cifra zecilor: cine are mai multe zeci este mai mare. Dacă zecile sunt egale, te uiți la unități. De exemplu, 72 este mai mare decât 68, fiindcă 7 zeci este mai mult decât 6 zeci.

Cum știu dacă un număr este par sau impar? Te uiți doar la ultima cifră. Dacă se termină în 0, 2, 4, 6 sau 8, numărul este par. Dacă se termină în 1, 3, 5, 7 sau 9, este impar. De exemplu, 50 este par, iar 53 este impar.

Ce înseamnă să ordonez numerele crescător și descrescător? Crescător înseamnă să le așezi de la cel mai mic la cel mai mare (urci). Descrescător înseamnă invers, de la cel mai mare la cel mai mic (cobori). De exemplu, crescător: 12, 25, 40; descrescător: 40, 25, 12.

De ce învățăm numărarea din 2 în 2, din 5 în 5 și din 10 în 10? Pentru că ne antrenează pentru numerele mari. În clasa a II-a vom număra din 100 în 100 ca să ajungem la 1000. Numărarea cu pas dat ajută și la învățarea tablei înmulțirii mai târziu.

Numărul 0 este par sau impar? Numărul 0 este par. El se împarte frumos în perechi (zero perechi, fără să rămână ceva). De aceea, toate numerele care se termină în 0, precum 10, 20 sau 100, sunt pare.

Câte zeci are numărul 100? Numărul 100 are exact 10 zeci. Dacă legi 10 legăturici de câte 10 bețișoare, obții o sută. De aceea 100 este numărul cel mai mare din concentrul învățat în clasa I.

Ce este un „vecin" al unui număr? Vecinii sunt numărul dinainte și numărul de după. Vecinul din stânga este cu 1 mai mic, iar vecinul din dreapta cu 1 mai mare. De exemplu, vecinii numărului 60 sunt 59 și 61.