Sutele: numărăm din 100 în 100

Bine ai venit într-o lecție în care vei urca mult mai sus decât până acum! Până la sfârșit, vei ști să numeri din 100 în 100, ca un adevărat campion al numerelor mari. Vei descoperi sutele întregi: 100, 200, 300 și tot așa, până la cel mai mare număr din clasa a II-a, numărul 1000. Respiră adânc, ia un creion și hai să pornim împreună în această călătorie a sutelor.

Ce vei învăța

• Vei ști să formezi sutele întregi: 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900 și 1000.
• Vei ști să numeri din 100 în 100, înainte (în sus) și înapoi (în jos).
• Vei ști că o sută are 10 zeci și 100 de unități.
• Vei ști să recunoști o sută cu ajutorul pătratelor, benzilor și cuburilor.
• Vei ști să compari ușor sutele întregi și să le pui în ordine.

Hai să descoperim împreună

Ne aducem aminte de zeci

Înainte să urcăm la sute, hai să ne uităm o clipă în urmă. În clasa I ai învățat să numeri din 10 în 10. Îți mai amintești? Era cam așa:

10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100.

Fiecare săritură era o zece nouă. O zece are 10 unități (10 bobițe, 10 bețișoare, 10 bomboane). Dacă vrei să-ți reîmprospătezi memoria, poți trece pe la lecția Recapitulare: numerele până la 100. Acum venim cu o veste mare: tocmai ai ajuns la 100, iar de aici începe lumea nouă a sutelor!

Ce este o sută?

O sută este o grămăjoară mare, formată din 10 zeci puse una lângă alta. Hai să o privim cu ochii minții.

Imaginează-ți 10 bețișoare. Acelea fac o zece. Acum imaginează-ți 10 mănunchiuri de câte 10 bețișoare, adică 10 zeci. Toate la un loc fac o sută.

Deci putem scrie un adevăr foarte important:

O sută = 10 zeci = 100 de unități.

Citește această propoziție de trei ori, rar. Este una dintre cele mai importante idei din toată lecția. O sută are 10 zeci. Și aceleași 10 zeci, dacă le desfacem în bobițe, fac 100 de unități.

Sute cu pătrate, benzi și cuburi

La matematică folosim trei piese speciale ca să vedem numerele mari. Sunt ca niște jucării de construit. Hai să le cunoaștem:

• Cubul mic = o unitate. Este un cubuleț cât o bobiță. El valorează 1.
• Banda (sau bețișorul) = o zece. Este formată din 10 cuburi mici puse în șir. Ea valorează 10.
• Pătratul mare (placa) = o sută. Este format din 10 benzi puse una sub alta. El valorează 100.

Privește pătratul mare. Dacă te uiți atent, vezi că el este împărțit în 10 benzi. Iar fiecare bandă are 10 căsuțe. Numără căsuțele: 10 benzi × 10 căsuțe fac 100 de căsuțe. De aceea pătratul mare se numește „o sută". Este o placă plină ochi cu 100 de pătrățele.

Așa că, atunci când vezi un singur pătrat mare, să știi imediat: acolo este o sută, adică numărul 100.

Cum se scrie numărul 100

Numărul o sută se scrie cu trei cifre: 1, 0, 0 → 100.

Hai să înțelegem de ce. Numerele au căsuțe speciale, ca niște sertărașe. De la dreapta spre stânga, sertărașele sunt:

1. Sertarul unităților (primul, cel mai din dreapta).
2. Sertarul zecilor (al doilea).
3. Sertarul sutelor (al treilea).

La numărul 100, în sertarul sutelor avem 1 sută, în sertarul zecilor avem 0 zeci, iar în sertarul unităților avem 0 unități. De aceea scriem: 1 (sute) 0 (zeci) 0 (unități) = 100.

Cei doi de zero nu sunt degeaba! Ei sunt ca niște paznici care țin locul liber. Dacă am scrie doar „1", ar însemna o singură unitate. Cei doi zerouri spun: „Atenție, acest 1 este o sută întreagă, nu o bobiță!" Vom învăța mai multe despre asta în lecția Citirea și scrierea numerelor până la 1000.

Săriturile din 100 în 100

Acum vine partea cea mai frumoasă. Dacă mai punem un pătrat mare lângă primul, avem două sute de pătrățele. Asta se scrie 200.

Hai să numărăm sutele întregi, una câte una, ca și cum am pune pătrate mari pe masă, unul lângă altul:

• 1 pătrat mare → 100 (o sută)
• 2 pătrate mari → 200 (două sute)
• 3 pătrate mari → 300 (trei sute)
• 4 pătrate mari → 400 (patru sute)
• 5 pătrate mari → 500 (cinci sute)
• 6 pătrate mari → 600 (șase sute)
• 7 pătrate mari → 700 (șapte sute)
• 8 pătrate mari → 800 (opt sute)
• 9 pătrate mari → 900 (nouă sute)
• 10 pătrate mari → 1000 (o mie!)

Ai observat ceva? La fiecare săritură adăugăm încă o sută. Săritura noastră este de 100. De aceea spunem că numărăm din 100 în 100.

Iată șirul scris frumos, ca să-l citești cu voce tare:

100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000.

Citește-l de două ori. Apoi încearcă fără să te uiți. Vei vedea că seamănă cu numărarea din clasa I (1, 2, 3, ... 10), doar că de fiecare dată adăugăm câte doi de zero la coadă. E ca și cum fiecare număr de la 1 la 9 și-ar pune o pălărie cu „00" pe cap și ar deveni o sută.

O poveste cu sute: borcanele bunicii

Hai să facem o poveste mică, să nu uiți niciodată. Bunica face dulceață de căpșune. Ea pune dulceața în borcane. Într-un borcan încap exact 100 de căpșune.

• Bunica umple 1 borcan → are 100 de căpșune.
• Mai umple unul → 2 borcane → 200 de căpșune.
• Și încă unul → 3 borcane → 300 de căpșune.

Bunica numără borcanele, dar de fapt numără din 100 în 100! Când are 10 borcane pline, are 1000 de căpșune. Atunci spune: „Gata, am o mie de căpșune, cât pentru toată iarna!"

Vezi cât de simplu? Un borcan = o sută. Numeri borcanele și știi câte sute ai.

Numărăm și înapoi

Până acum am numărat înainte, adică în sus, adăugând câte o sută. Dar putem și înapoi, adică în jos, luând câte o sută.

Imaginează-ți că ai 1000 de căpșune și mănânci, pe rând, câte un borcan întreg (câte 100). Câte îți rămân?

1000, 900, 800, 700, 600, 500, 400, 300, 200, 100, 0.

De fiecare dată scoatem o sută. Asta e numărarea înapoi din 100 în 100. La sfârșit, când nu mai e niciun borcan, rămânem cu 0, adică nimic.

Numărarea înainte este ca urcatul scării, iar numărarea înapoi este ca coborâtul. La urcat adăugăm sute, la coborât luăm sute. Vei folosi mult această numărare și în lecția Numărarea cu pas dat până la 1000.

Care sută este mai mare?

E foarte ușor să compari sutele întregi. Te uiți doar la prima cifră, cea din sertarul sutelor. Cu cât avem mai multe pătrate mari, cu atât numărul e mai mare.

• 300 este mai mare decât 200, pentru că 3 pătrate mari sunt mai multe decât 2 pătrate mari. Scriem: 300 > 200.
• 500 este mai mic decât 800, pentru că 5 pătrate sunt mai puține decât 8. Scriem: 500 < 800.
• 700 este egal cu 700. Scriem: 700 = 700.

Îți amintești semnele? > înseamnă „mai mare", < înseamnă „mai mic", iar = înseamnă „egal". Un truc vechi: semnul deschis (gura) se uită mereu spre numărul mai mare, ca o gură flămândă care vrea să mănânce grămada cea mai mare. Vei aprofunda asta în lecția Compararea numerelor până la 1000.

Vecinii unei sute

Fiecare sută întreagă are doi vecini: unul mai mic, care vine înainte de ea, și unul mai mare, care vine după ea. Sunt ca doi prieteni care stau de o parte și de alta, la distanță de o sută.

Hai să luăm un exemplu. Suta 500 are vecini pe 400 și pe 600.

• Vecinul mai mic (cel dinainte) îl găsim luând o sută: 500 − 100 = 400.
• Vecinul mai mare (cel de după) îl găsim adăugând o sută: 500 + 100 = 600.

Deci vecinii lui 500 sunt 400 și 600. Numărul nostru, 500, stă cuminte la mijloc, exact între ei.

Trucul e simplu: ca să afli vecinii unei sute, faci un pas de 100 înapoi și un pas de 100 înainte. La fel cum 5 are vecinii 4 și 6, suta 500 are vecinii 400 și 600. Iar pălăria „00" rămâne pe loc!

Cât face o mie?

Numărul 1000 (o mie) este cel mai mare număr din clasa a II-a. El este format din 10 sute. Adică 10 pătrate mari, sau 10 borcane de căpșune, sau 100 de zeci, sau 1000 de unități!

Scrie-l cu atenție: are cifra 1 și apoi trei de zero: 1000. Mai mulți zerouri decât la 100, pentru că e mult mai mare. Vom petrece mai mult timp cu el și cu vecinii lui în lecția Formarea numerelor de la 100 la 1000.

Trei feluri de a privi aceeași sută

Hai să facem un joc cu ochii minții. Vom privi numărul 100 în trei feluri, dar de fiecare dată va rămâne tot o sută. Asta te ajută să înțelegi cu adevărat ce este o sută, nu doar să o memorezi.

• Ca un singur lucru mare: o sută este un pătrat mare, plin ochi. Privești și spui: „un întreg, o sută."
• Ca 10 grupe: aceeași sută o tai în 10 benzi. Acum vezi 10 zeci. Privești și spui: „zece grupe de câte zece."
• Ca 100 de bobițe: aceeași sută o desfaci toată în cubulețe mici. Acum numeri 100 de unități, una câte una.

Vezi ce minune? Numărul nu s-a schimbat. O sută rămâne o sută, fie că o privești întreagă, fie tăiată în 10 zeci, fie fărâmițată în 100 de unități. La fel cum o felie de pâine rămâne aceeași, fie că o privești întreagă, fie ruptă în bucățele mici.

Un truc rapid: numără cifrele mari ca pe cele mici

Hai să-ți dau un secret de campion. Dacă știi să numeri din 1 în 1 până la 10 (și sigur știi de la grădiniță!), atunci știi deja să numeri sutele. Privește alături cele două șiruri:

• Numere mici: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.
• Sute întregi: 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000.

Sunt la fel! Doar că fiecare număr mic și-a pus pălăria „00" pe cap. Așa că, ori de câte ori uiți ce sută urmează, numără pe degete numerele mici și apoi adaugă pălăria de zerouri. După 6 vine 7, deci după 600 vine 700. Simplu ca bună ziua!

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Câte unități are o sută?

Întrebare: O sută câte unități are?

Cum gândim: O sută este formată din 10 zeci. Fiecare zece are 10 unități. Punem cap la cap: 10 grupe a câte 10 bobițe. Numărăm din 10 în 10: 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100.

Răspuns: O sută are 100 de unități (și tot atunci are 10 zeci).

Exemplul 2 — Numărăm înainte din 100 în 100

Cerință: Continuă șirul: 100, 200, 300, ___, ___, ___.

Cum gândim: Săritura este de 100. La fiecare pas adăugăm încă o sută. După 300 vine 300 + 100 = 400. Apoi 400 + 100 = 500. Apoi 500 + 100 = 600.

Răspuns: 100, 200, 300, 400, 500, 600.

Exemplul 3 — Numărăm înapoi din 100 în 100

Cerință: Continuă în jos: 900, 800, 700, ___, ___, ___.

Cum gândim: Acum mergem înapoi, deci luăm câte o sută. După 700 vine 700 − 100 = 600. Apoi 600 − 100 = 500. Apoi 500 − 100 = 400.

Răspuns: 900, 800, 700, 600, 500, 400.

Exemplul 4 — De la pătrate mari la număr

Cerință: Pe masă sunt 6 pătrate mari (6 sute). Ce număr arată?

Cum gândim: Un pătrat mare valorează 100. Avem 6 pătrate, deci numărăm din 100 în 100 de șase ori: 100, 200, 300, 400, 500, 600. Sau, mai scurt: cifra 6 își pune pălăria „00" și devine 600.

Răspuns: Numărul este 600 (șase sute).

Exemplul 5 — Comparăm două sute

Cerință: Pune semnul potrivit: 400 ___ 700.

Cum gândim: La 400 avem 4 pătrate mari. La 700 avem 7 pătrate mari. 7 pătrate sunt mai multe decât 4 pătrate, deci 400 este mai mic. Gura semnului se deschide spre numărul mai mare, adică spre 700.

Răspuns: 400 < 700.

Exemplul 6 — Mica problemă cu borcane

Problemă: Bunica are 3 borcane pline cu câte 100 de prune fiecare. Apoi mai pune încă 2 borcane pline. Câte prune are acum în total?

Cum gândim: La început are 3 borcane = 3 sute = 300 de prune. Mai adaugă 2 borcane = încă 200. Numărăm din 100 în 100 mai departe de la 300: 400, 500. Sau adunăm sutele: 300 + 200 = 500.

Răspuns: Bunica are 500 de prune (5 borcane pline).

Exemplul 7 — Vecinii unei sute

Cerință: Care sunt vecinii sutei 700? Adică ce sută vine chiar înainte și ce sută vine chiar după?

Cum gândim: Vecinul mai mic îl aflăm luând o sută: 700 − 100 = 600. Vecinul mai mare îl aflăm adăugând o sută: 700 + 100 = 800. Numărul 700 stă la mijloc, între ei.

Răspuns: Vecinii lui 700 sunt 600 (mai mic) și 800 (mai mare).

Exemplul 8 — Câte sute lipsesc până la o mie?

Cerință: Ana are 600 de mărgele. De câte sute mai are nevoie ca să ajungă la 1000 de mărgele?

Cum gândim: Pornim de la 600 și numărăm înainte din 100 în 100 până la 1000: 700 (una), 800 (două), 900 (trei), 1000 (patru). Am făcut 4 sărituri. Sau, mai scurt: 1000 are 10 sute, iar Ana are deja 6 sute, deci îi mai trebuie 10 − 6 = 4 sute.

Răspuns: Anei îi mai trebuie 4 sute, adică 400 de mărgele.

Să exersăm

Ia un creion și un caiet. Rezolvă pe rând. Dacă obosești, fă o pauză și revino. Nu te grăbi!

1. Completează: O sută are ___ zeci și ___ unități.

2. Continuă șirul din 100 în 100 (înainte): 100, 200, 300, 400, ___, ___, ___.

3. Continuă șirul înapoi: 1000, 900, 800, ___, ___, ___.

4. Câte pătrate mari (sute) trebuie ca să formezi numărul 500? ___

5. Scrie numărul format din 8 pătrate mari. ___

6. Completează numărul care lipsește: 200, 300, ___, 500, 600.

7. Completează numărul care lipsește (înapoi): 700, 600, ___, 400, 300.

8. Încercuiește sutele întregi: 100 — 150 — 300 — 250 — 700 — 705 — 900.

9. Pune semnul potrivit (>, < sau =): a) 300 ___ 600 b) 800 ___ 500 c) 400 ___ 400 d) 900 ___ 1000.

10. Adevărat sau fals? a) O sută are 10 zeci. b) După 600 (numărând înainte din 100 în 100) vine 700. c) 1000 este format din 100 de sute.

11. Potrivește numărul cu cuvântul (leagă prin săgeți): 400 • • nouă sute 900 • • patru sute 100 • • o mie 1000 • • o sută

12. Numărul cel mai mare dintre: 200, 800, 500, 300 este ___.

13. Numărul cel mai mic dintre: 700, 100, 900, 400 este ___.

14. Desenează pătrate mari pentru numărul 300. Câte ai desenat? ___

15. Ordonează crescător (de la mic la mare): 500, 100, 800, 300.

16. Problemă: Într-o cutie încap 100 de creioane. Câte creioane sunt în 7 cutii pline? ___

17. Problemă: Un magazin a vândut 600 de baloane luni și încă 300 marți. Câte baloane a vândut în cele două zile? ___

18. Problemă: Maria avea o pușculiță cu 1000 de bani de jucărie. A scos pe rând câte 100. După ce a scos de 4 ori câte 100, câți bani i-au rămas în pușculiță? ___

19. Câte sute are numărul 1000? ___ Dar câte zeci? ___

20. Problemă: La o fermă sunt 200 de găini albe și 700 de găini maro. Câte găini sunt în total la fermă? ___

21. Scrie vecinii sutei 400 (suta dinainte și suta de după): ___ , 400 , ___.

22. Care sută stă la mijloc, între 700 și 900? ___

23. Problemă: Un autobuz are 100 de locuri. Câte locuri au împreună 6 autobuze la fel? ___

24. Problemă: Andrei strânge timbre. Are deja 800 de timbre. Câte sute îi mai trebuie ca să ajungă la 1000 de timbre? ___

25. Ordonează descrescător (de la mare la mic): 600, 200, 1000, 400.

26. Completează vecinii: ___ , 600 , ___. (Scrie suta dinainte și suta de după.)

27. Problemă: Într-o sală de spectacole sunt 1000 de scaune. La un concert s-au ocupat 700 de scaune. Câte scaune au rămas libere? ___

Răspunsuri și explicații

1. O sută are 10 zeci și 100 de unități. (Aceasta este regula de aur a lecției.)

2. 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700. (Adăugăm câte 100 la fiecare pas.)

3. 1000, 900, 800, 700, 600, 500. (Luăm câte 100 la fiecare pas, mergem în jos.)

4. 5 pătrate mari. (Fiecare pătrat = 100; 5 × 100 = 500.)

5. 800. (8 pătrate mari = 8 sute; cifra 8 cu pălăria „00".)

6. 200, 300, 400, 500, 600. (Lipsea sutele dintre 300 și 500.)

7. 700, 600, 500, 400, 300. (Mergem înapoi din 100 în 100.)

8. Sutele întregi sunt: 100, 300, 700, 900. (Ele se termină în „00". 150, 250 și 705 NU sunt sute întregi, pentru că au și zeci sau unități.)

9. a) 300 <** 600; b) 800 **> 500; c) 400 = 400; d) 900 < 1000. (Comparăm câte pătrate mari are fiecare; gura se deschide spre cel mai mare.)

10. a) Adevărat — o sută are exact 10 zeci. b) Adevărat — după 600 vine 700. c) Fals — 1000 este format din 10 sute, nu din 100 de sute. (1000 are 100 de zeci, dar numai 10 sute.)

11. 400 — patru sute; 900 — nouă sute; 100 — o sută; 1000 — o mie.

12. Cel mai mare este 800. (8 pătrate mari, cele mai multe.)

13. Cel mai mic este 100. (Un singur pătrat mare.)

14. Trebuie desenate 3 pătrate mari (3 sute = 300).

15. Crescător: 100, 300, 500, 800. (De la cel mai mic la cel mai mare.)

16. 700 de creioane. (7 cutii × 100 = 700; numărăm din 100 în 100 de șapte ori.)

17. 900 de baloane. (600 + 300 = 900; sau de la 600 numărăm înainte încă trei sute: 700, 800, 900.)

18. 600 de bani. (A scos de 4 ori câte 100, adică 400. Din 1000 numărăm înapoi de patru ori: 900, 800, 700, 600. Au rămas 600.)

19. Numărul 1000 are 10 sute și 100 de zeci. (Zece pătrate mari; iar fiecare pătrat mare are 10 benzi, deci 10 × 10 = 100 de zeci.)

20. 900 de găini. (200 + 700 = 900; de la 200 numărăm înainte șapte sute: 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900.)

21. Vecinii sutei 400 sunt 300 și 500. (300, 400, 500 — câte un pas de 100 în fiecare parte.)

22. La mijloc stă 800. (Între 700 și 900; 700 + 100 = 800 și 900 − 100 = 800.)

23. 600 de locuri. (6 autobuze × 100 = 600; numărăm din 100 în 100 de șase ori.)

24. Îi mai trebuie 2 sute, adică 200 de timbre. (De la 800: 900, 1000 — două sărituri. Sau 10 sute − 8 sute = 2 sute.)

25. Descrescător: 1000, 600, 400, 200. (De la cel mai mare la cel mai mic.)

26. Vecinii lui 600 sunt 500 și 700. (500, 600, 700 — un pas de 100 în fiecare parte.)

27. 300 de scaune libere. (Din 1000 numărăm înapoi șapte sute, sau 1000 − 700 = 300.)

De reținut

• O sută = 10 zeci = 100 de unități. Aceasta este cea mai importantă idee.
• Un pătrat mare (placă) valorează 100; o bandă valorează 10; un cubuleț valorează 1.
• Sutele întregi sunt: 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000 și se termină toate în „00".
• Numărăm înainte adăugând câte 100; numărăm înapoi luând câte 100.
• 1000 (o mie) este format din 10 sute și e cel mai mare număr din clasa a II-a.

Greșeli frecvente

• Confuzia „o sută are 100 de zeci". Nu! O sută are doar 10 zeci. Cele 100 sunt unitățile, nu zecile. Repetă: 10 zeci, 100 de unități.
• Uitarea zerourilor. Unii copii scriu „o sută" ca „10" sau ca „1". Greșit! O sută se scrie cu trei cifre: 100. Cei doi de zero țin locul liber la zeci și la unități.
• Săritura greșită la numărarea înapoi. Când mergem în jos, după 300 NU vine 200 sărit peste, ci tot scădem câte 100: 300 → 200 → 100 → 0. Mergi încet, treaptă cu treaptă.
• Crezi că 1000 are 100 de sute. Nu, 1000 are doar 10 sute. Numără pătratele mari: ai nevoie de exact 10 ca să faci o mie.

Joc acasă

Jocul 1 — Borcanele de bobițe (sau de fasole)

Ai nevoie de fasole, năut sau boabe de porumb. Părintele numără cu tine 100 de boabe și le pune într-o pungă mică. Aceea este „o sută". Faceți mai multe pungi la fel. Apoi întreabă copilul: „Câte boabe sunt în 3 pungi?" (răspuns: 300). Numărați împreună din 100 în 100, atingând fiecare pungă: 100, 200, 300. Câștigați un steluț pentru fiecare răspuns corect.

Jocul 2 — Scara sutelor pe trepte

Dacă aveți scări în casă sau în bloc, scrieți cu cretă (sau lipiți bilețele) pe primele 10 trepte: 100, 200, 300 ... 1000. Copilul urcă spunând cu voce tare numerele (numărare înainte) și coboară spunându-le invers (numărare înapoi). Mișcarea ajută creierul să rețină mult mai bine!

Jocul 3 — Magazinul cu prețuri rotunde

Faceți un mic magazin cu jucării. Lipiți pe ele prețuri din sute întregi: ursulețul 200 de lei, mașinuța 500 de lei, mingea 100 de lei. Copilul „plătește" numărând bani de jucărie din 100 în 100. Întrebați: „Cât costă ursulețul și mingea împreună?" (200 + 100 = 300).

Pentru părinți și învățători

Această lecție este poarta de intrare în lumea numerelor de trei cifre. Cel mai important obiectiv nu este memorarea șirului, ci înțelegerea că o sută este o grupare de 10 zeci. Folosiți cât mai mult materiale concrete: baza zece (cuburi, benzi, plăci), boabe în pungi de câte 100, sau monede. Manipularea fizică precedă întotdeauna scrierea cifrelor.

Întrebări utile pe care le puteți pune:

• „Câte zeci sunt într-o sută? Dar câte unități?"
• „Dacă pun încă un pătrat mare, ce număr obțin?"
• „Numără-mi din 100 în 100 până la 1000. Acum invers."
• „Care e mai mare, 400 sau 700? De unde știi?"

Cum sprijiniți copilul: dacă greșește, nu corectați direct, ci reveniți la pătratele mari și numărați-le împreună. Lăsați copilul să atingă și să mute piesele. Repetați șirul în momente scurte și dese (la masă, în mașină), nu într-o singură ședință lungă.

Cum verificați înțelegerea: cereți copilului să vă „predea" el lecția folosind pungile cu boabe sau desene cu pătrate. Dacă reușește să explice singur că „o sută are 10 zeci" și să numere fluent înainte și înapoi din 100 în 100, obiectivul este atins. Următorul pas natural este lecția Formarea numerelor de la 100 la 1000, unde se adaugă zecile și unitățile peste sute.

Întrebări frecvente

Cum se numără din 100 în 100 la clasa a II-a? Numărarea din 100 în 100 înseamnă să adaugi de fiecare dată câte o sută: 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000. Înapoi, faci invers și scazi câte 100: 1000, 900, 800 și tot așa până la 0. Este ca și cum ai pune sau ai lua câte un pătrat mare de o sută.

Câte zeci are o sută? O sută are exact 10 zeci. Dacă pui 10 mănunchiuri de câte 10 bețișoare unul lângă altul, obții o sută. Tot atunci, o sută are 100 de unități, fiindcă 10 zeci înseamnă 10 × 10 = 100 de bobițe.

De ce se scrie 100 cu doi de zero? Numărul 100 are 1 sută, 0 zeci și 0 unități. Cei doi de zero țin locul liber în sertarul zecilor și în cel al unităților, ca să se vadă că cifra 1 înseamnă o sută întreagă, nu o singură unitate. Fără ei, am scrie din greșeală doar „1".

Care sunt sutele întregi până la 1000? Sutele întregi sunt: 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800 și 900. La acestea se adaugă 1000, care este format din 10 sute. Toate sutele întregi se termină în „00".

Câte sute are numărul 1000? Numărul 1000 (o mie) este format din 10 sute. Adică 10 pătrate mari, sau 10 borcane de câte 100. Tot atunci, 1000 are 100 de zeci și 1000 de unități.

Cum compari două sute, de exemplu 300 și 800? Te uiți la câte pătrate mari are fiecare număr. 300 are 3 pătrate, iar 800 are 8 pătrate. Cum 8 este mai mare decât 3, înseamnă că 800 > 300. Semnul „mai mare" (>) se deschide mereu spre numărul cu mai multe sute.

Cu ce materiale pot să-i arăt copilului o sută acasă? Poți folosi boabe de fasole sau de porumb grupate câte 100 într-o pungă, monede de jucărie, sau o foaie de matematică pe care desenezi un pătrat mare împărțit în 100 de pătrățele. Important este ca cei mici să atingă și să numere, nu doar să privească.

Ce urmează după ce învăț sutele întregi? După sutele întregi vei învăța să formezi orice număr până la 1000, adăugând și zeci și unități peste sute, de exemplu 342 sau 587. Vei continua cu lecția Formarea numerelor de la 100 la 1000 și apoi cu Descompunerea numerelor în sute, zeci și unități.