La cumpărături: venituri și cheltuieli

Hai cu mine la magazin! Astăzi ne jucăm de-a cumpărăturile și învățăm trei lucruri tare folositoare: ce sunt veniturile (banii pe care îi avem), ce sunt cheltuielile (banii pe care îi dăm) și cum aflăm restul (banii care ne vin înapoi). Sună greu, dar o să vezi că e ca o joacă. Pregătește-ți punguța de bani de jucărie și să pornim!

Ce vei învăța

• Vei ști să spui ce sunt veniturile și ce sunt cheltuielile la o cumpărătură.
• Vei ști să calculezi cât plătești pentru produsele pe care le cumperi.
• Vei ști să calculezi cât rest primești când dai mai mulți bani decât costă produsul.
• Vei ști să potrivești prețul cu produsul (cât costă o pâine, un măr, un caiet).
• Vei ști să te joci de-a magazinul și să rezolvi probleme cu bani până la 100 de lei.

Hai să descoperim împreună

Doi prieteni: venitul și cheltuiala

Imaginează-ți că ai o pușculiță. În ea ai strâns niște bani: de la bunici, de ziua ta, de la mama când ai fost cuminte. Toți banii pe care îi ai se numesc venit. Venitul este ca un sac cu bani care intră la tine.

Acum mergi la magazin și cumperi o înghețată. Dai bani ca să o primești. Banii pe care îi dai se numesc cheltuială. Cheltuiala este ca un sac de bani care iese din mâna ta și ajunge la vânzător.

Hai să ținem minte ușor:

• Venit = banii pe care îi am (intră la mine). 💰➡️🙂
• Cheltuială = banii pe care îi dau (ies de la mine). 🙂➡️🛒

Ca să nu le încurci niciodată, gândește-te așa: când vine ceva la tine, e venit. Când dai ceva, e cheltuială. Venitul vine, cheltuiala pleacă.

Ce este prețul unui produs

Fiecare lucru din magazin are un preț. Prețul ne spune câți lei costă acel lucru. Pe raft sau pe etichetă scrie un număr și cuvântul „lei".

Hai să potrivim prețul cu produsul. Asta înseamnă să spunem cât costă fiecare:

• O pâine costă 4 lei.
• Un măr costă 2 lei.
• Un caiet costă 3 lei.
• Un suc costă 5 lei.
• O ciocolată costă 6 lei.

Dacă vrei să afli ce poți cumpăra, te uiți la etichetă și vezi prețul. Apoi te uiți în pușculiță și vezi cât venit ai. Dacă venitul tău este mai mare sau egal cu prețul, poți cumpăra. Dacă venitul este mai mic decât prețul, înseamnă că nu îți ajung banii.

Îți amintești de lecția despre leul și banul? Acolo am învățat că 1 leu are 100 de bani. Și îți amintești de monede și bancnote până la 100 de lei? Azi le folosim ca să cumpărăm de-adevăratelea în jocul nostru.

Cum aflăm cât plătim

Când cumperi un singur produs, plătești exact cât scrie pe etichetă. Cumperi un caiet de 3 lei? Plătești 3 lei. Simplu!

Dar de multe ori cumperi mai multe lucruri. Atunci aduni prețurile. Asta se numește cheltuiala totală.

Hai un exemplu mic. Cumperi o pâine de 4 lei și un măr de 2 lei. Cât plătești?

Aduni: 4 + 2 = 6 lei.

Vezi? Cheltuiala totală este suma prețurilor. Cu cât cumperi mai multe lucruri, cu atât aduni mai multe numere. Noi folosim numere până la 100, așa cum am exersat la adunarea numerelor de două cifre.

Ce este restul

Acum vine partea cea mai interesantă: restul.

De multe ori, când plătești, nu ai bani exacți. Ai o bancnotă mai mare. De exemplu, ciocolata costă 6 lei, dar tu dai o bancnotă de 10 lei. Vânzătorul nu poate să țină toți banii tăi — el ține doar cât costă ciocolata, iar restul ți-l dă înapoi.

Restul = banii care îți rămân după ce plătești. Sunt banii pe care îi primești înapoi de la vânzător.

Cum îl aflăm? Prin scădere! Scădem din banii pe care i-am dat prețul produsului:

Rest = banii dați − prețul produsului

La exemplul nostru: ai dat 10 lei, ciocolata costă 6 lei.

10 − 6 = 4 lei rest.

Hai să povestim încet de tot, pas cu pas, cum gândim când cumpărăm:

1. Mă uit cât costă produsul (prețul).
2. Mă uit câți bani dau (banii din mână).
3. Scad: din banii dați iau prețul.
4. Ce rămâne este restul — banii care îmi vin înapoi.

Dacă dai bani exact cât costă, restul este 0 — nu primești nimic înapoi, dar e foarte bine, ai plătit fix! De exemplu, caietul costă 3 lei și dai exact 3 lei: 3 − 3 = 0. Rest 0.

Un truc isteț: numărăm restul „în sus"

Uneori e mai ușor să afli restul numărând în sus, de la preț până la banii dați. E ca și cum ai urca niște trepte. Vânzătorii adevărați fac des așa.

Hai să încercăm. O acadea costă 3 lei, iar tu dai 5 lei. Pornim de la preț, 3, și numărăm până ajungem la 5: 3… 4 (un leu), 5 (încă un leu). Am urcat 2 trepte, deci restul este 2 lei. Verificăm și prin scădere: 5 − 3 = 2. Același răspuns!

Așa ai două căi de a afla restul: prin scădere (banii dați − preț) sau numărând în sus (de la preț până la banii dați). Amândouă dau același rezultat. Alege-o pe cea care ți se pare mai ușoară.

O poveste scurtă: Iepurașul la piață

Hai să-l urmărim pe Iepurașul Țup la piață. Țup are în pușculiță 20 de lei — acesta este venitul lui.

Țup vrea un morcov mare. Morcovul costă 8 lei. El întinde o bancnotă de 10 lei.

Vânzătoarea, doamna Veveriță, calculează restul: 10 − 8 = 2 lei. Îi dă lui Țup morcovul și 2 lei rest.

Acum Țup mai are bani? Da! Avea 20 de lei venit, a cheltuit 8 lei pe morcov. Câți îi mai rămân în total? 20 − 8 = 12 lei. Așa că Țup pleacă acasă cu un morcov gustos și cu 12 lei rămași în pușculiță. Ce zi bună!

Observă două lucruri diferite, ca să nu le confunzi:

• Restul de la bancnota dată: a dat 10 lei, morcovul 8 lei → rest 2 lei.
• Cât i-a mai rămas în total din tot venitul: 20 − 8 = 12 lei.

Sunt două calcule, dar amândouă sunt scăderi. Vezi cât de des folosim scăderea la cumpărături?

Cum verificăm dacă ne ajung banii

Înainte să cumperi, e bine să verifici dacă ai destui bani. Compari venitul (cât ai) cu cheltuiala (cât costă).

• Dacă venitul ≥ cheltuiala (ai cât costă sau mai mult), poți cumpăra. ✅
• Dacă venitul < cheltuiala (ai mai puțin decât costă), nu îți ajung banii. ❌

Exemplu: ai 5 lei și vrei o jucărie de 9 lei. Compari: 5 este mai mic decât 9. Nu îți ajung. Îți mai trebuie 9 − 5 = 4 lei. (Ne amintim cum comparam numerele din lecția compararea numerelor.)

Alegem ce bancnotă dăm

Când plătești, e isteț să alegi o bancnotă potrivită. Dacă produsul costă 7 lei, nu are rost să dai 100 de lei — vânzătorul ar trebui să-ți dea mult rest și poate nici nu are atâtea monede mărunte. E mai bine să dai o bancnotă apropiată de preț, dar puțin mai mare.

Hai să gândim împreună. Un suc costă 7 lei. Ce bancnotă dai?

• Dacă dai 10 lei, restul este 10 − 7 = 3 lei. Foarte bine!
• Dacă ai bani exacți, 7 lei, restul este 0. Și mai bine!

Așa înveți să fii grijuliu cu banii. Ne amintim de bancnotele și monedele învățate la monede și bancnote până la 100 de lei: avem monede de 1 ban, 5, 10, 50 de bani și de 1, 5 lei, plus bancnote de 1, 5, 10, 50, 100 de lei. Din ele alegem cum plătim.

Încă o poveste: Ursulețul economisește

Ursulețul Bruno primește în fiecare săptămână 5 lei de la mama (acesta este venitul lui). El vrea o carte cu povești care costă 20 de lei.

Bruno pune banii în pușculiță. După o săptămână are 5 lei. După două săptămâni are 5 + 5 = 10 lei. După trei săptămâni are 10 + 5 = 15 lei. După patru săptămâni are 15 + 5 = 20 de lei. Acum îi ajung banii!

Bruno merge la librărie, dă cei 20 de lei și primește cartea. Restul lui este 20 − 20 = 0 lei, pentru că a dat exact cât costă. Bruno a învățat un lucru frumos: dacă strângi venitul puțin câte puțin, poți cumpăra și lucruri mai scumpe. Asta se numește a economisi.

De ce e important să știm asta

Banii sunt o parte din viața de fiecare zi. Când mergi cu mama la magazin, când îți cumperi o acadea, când strângi în pușculiță — peste tot folosești venituri, cheltuieli și rest. Dacă știi să le calculezi, nu te păcălește nimeni și știi mereu câți bani ai. Ești un cumpărător isteț!

Hai acum să lucrăm împreună câteva exemple, pas cu pas.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Cât plătesc pentru două produse

Problema: La magazin cumperi un suc de 5 lei și o pâine de 4 lei. Cât plătești în total?

Cum gândim: „În total" înseamnă că adunăm prețurile. Cumpăr două lucruri, deci pun prețurile cap la cap.

Rezolvare: 5 + 4 = 9 lei.

Răspuns: Plătești 9 lei.

Exemplul 2 — Calculez restul

Problema: O înghețată costă 7 lei. Tu dai o bancnotă de 10 lei. Cât rest primești?

Cum gândim: Restul se află prin scădere: din banii dați scădem prețul. Am dat 10 lei, înghețata costă 7 lei.

Rezolvare: 10 − 7 = 3 lei.

Răspuns: Primești 3 lei rest.

Exemplul 3 — Venit, cheltuială și cât rămâne

Problema: Maria are în portofel 30 de lei. Cumpără o carte de 20 de lei. Câți lei îi mai rămân?

Cum gândim: Venitul Mariei este 30 de lei. Cheltuiala este 20 de lei. Ca să aflu cât îi rămâne, scad cheltuiala din venit.

Rezolvare: 30 − 20 = 10 lei.

Răspuns: Mariei îi mai rămân 10 lei.

Exemplul 4 — Cumpăr două lucruri și aflu restul

Problema: Andrei cumpără un caiet de 3 lei și un creion de 2 lei. Dă o bancnotă de 10 lei. Cât rest primește?

Cum gândim: Sunt doi pași.

1. Întâi aflu cât costă tot: adun prețurile. 3 + 2 = 5 lei (cheltuiala totală).
2. Apoi aflu restul: din banii dați scad cheltuiala. 10 − 5 = 5 lei.

Rezolvare: 3 + 2 = 5 lei; apoi 10 − 5 = 5 lei.

Răspuns: Andrei primește 5 lei rest.

Exemplul 5 — Îmi ajung banii?

Problema: Ai 15 lei. Vrei o minge de 18 lei. Îți ajung banii? Dacă nu, câți lei îți mai trebuie?

Cum gândim: Compar venitul cu prețul. 15 este mai mic decât 18, deci nu îmi ajung. Ca să aflu cât îmi mai trebuie, scad: 18 − 15.

Rezolvare: 15 < 18 → nu ajung; 18 − 15 = 3 lei lipsă.

Răspuns: Nu îți ajung banii. Îți mai trebuie 3 lei.

Exemplul 6 — Problemă cu sume mai mari

Problema: Bunica are 50 de lei. Cumpără fructe de 25 de lei și pâine de 4 lei. Câți lei îi rămân?

Cum gândim: Doi pași.

1. Cheltuiala totală: 25 + 4 = 29 lei.
2. Cât rămâne: din venit scad cheltuiala. 50 − 29 = 21 lei.

Rezolvare: 25 + 4 = 29; apoi 50 − 29 = 21 lei.

Răspuns: Bunicii îi rămân 21 de lei.

Exemplul 7 — Aleg bancnota și aflu restul

Problema: Vrei o jucărie de 14 lei. În pușculiță ai o bancnotă de 10 lei, una de 5 lei și una de 50 de lei. Ce bancnote dai ca să nu primești prea mult rest, și cât rest primești?

Cum gândim: Vreau să dau o sumă apropiată de 14 lei, dar nu mai mică (altfel nu îmi ajung). Cu bancnota de 10 lei singură nu pot, fiindcă 10 este mai mic decât 14. Dacă pun bancnota de 10 lei și pe cea de 5 lei, am 10 + 5 = 15 lei — exact bine, doar puțin mai mult decât prețul. Bancnota de 50 de lei ar merge, dar mi-ar da mult rest.

Rezolvare: Dau 10 + 5 = 15 lei. Restul: 15 − 14 = 1 leu.

Răspuns: Dai 10 lei și 5 lei (adică 15 lei) și primești 1 leu rest. E mai isteț decât să dai 50 de lei, care ar cere 50 − 14 = 36 de lei rest.

Să exersăm

Ia un creion și hârtie. Scrie calculul pentru fiecare cerință, apoi răspunsul. Începem ușor și creștem treptat.

1. Potrivește fiecare produs cu prețul lui. Trage o linie de la produs la prețul potrivit:

(Indiciu: mărul este cel mai ieftin, iar ciocolata este cea mai scumpă. Pâinea este la mijloc.)

2. Spune dacă este venit sau cheltuială: a) Primești 10 lei de la bunicul. b) Dai 5 lei pe o acadea. c) Pui în pușculiță 8 lei de ziua ta.

3. Cumperi un suc de 5 lei și o pâine de 3 lei. Cât plătești în total?

4. O jucărie costă 8 lei. Dai 10 lei. Cât rest primești?

5. Ai 20 de lei. Cumperi o carte de 12 lei. Câți lei îți rămân?

6. Încercuiește răspunsul corect. Un caiet costă 4 lei. Dai 5 lei. Restul este: a) 1 leu b) 9 lei c) 4 lei

7. Adevărat sau fals? a) Restul se află prin scădere. b) Venitul înseamnă banii pe care îi dau vânzătorului. c) Dacă dai bani exact cât costă, restul este 0.

8. Completează: „Restul = banii ____ − ____ produsului."

9. Cumperi o ciocolată de 6 lei și un suc de 4 lei. Dai o bancnotă de 20 de lei. Cât rest primești?

10. Ai 10 lei. Vrei un balon de 13 lei. Îți ajung banii? Câți lei îți mai trebuie?

11. Mică problemă: Dan are 40 de lei. Cumpără un tricou de 30 de lei. Câți lei îi rămân?

12. Completează tabelul (calculează restul). Banii dați minus prețul:

13. Ioana are 25 de lei. Cumpără înghețată de 8 lei și un măr de 2 lei. Câți lei cheltuiește în total? Câți lei îi rămân?

14. Desenează în pușculiță câte monede crezi că rămân. Ai 6 lei, cheltuiești 4 lei. Câți lei rămân? (Desenează tot atâtea monede.)

15. Mică problemă cu doi pași: Vlad are 50 de lei. Cumpără o minge de 22 de lei și o șapcă de 18 lei. Câți lei cheltuiește? Câți lei îi rămân?

16. Încercuiește ce poți cumpăra cu 10 lei (un singur produs): jucărie 9 lei / carte 12 lei / minge 10 lei / pix 3 lei.

17. La cofetărie, o prăjitură costă 9 lei. Cumperi 2 prăjituri și dai 20 de lei. Cât plătești pentru cele 2 prăjituri? Cât rest primești?

18. Problemă mai grea: Mama are 100 de lei. Cumpără pantofi de 60 de lei și o eșarfă de 30 de lei. Câți lei cheltuiește în total? Câți lei rest primește?

19. Bruno strânge 5 lei în fiecare săptămână. Câți lei are după 3 săptămâni? Îi ajung pentru o jucărie de 16 lei?

20. Un suc costă 7 lei. Ce este mai bine: să dai o bancnotă de 10 lei sau exact 7 lei? Cât rest primești în fiecare caz?

Răspunsuri și explicații

1. Ciocolată — 6 lei; Pâine — 4 lei; Măr — 2 lei. Explicație: potrivim citind cu atenție și comparând prețurile. Mărul este cel mai ieftin (2 lei), ciocolata este cea mai scumpă (6 lei), iar pâinea este la mijloc (4 lei). Așa unim: ciocolată → 6 lei, pâine → 4 lei, măr → 2 lei.

2. a) venit (primești bani, vin la tine); b) cheltuială (dai bani); c) venit (banii intră în pușculiță). Explicație: când banii vin la tine, e venit; când îi dai, e cheltuială.

3. 5 + 3 = 8 lei. Explicație: „în total" → adunăm prețurile.

4. 10 − 8 = 2 lei rest. Explicație: restul = banii dați − prețul.

5. 20 − 12 = 8 lei rămân. Explicație: din venit scădem cheltuiala.

6. a) 1 leu. Explicație: 5 − 4 = 1.

7. a) Adevărat; b) Fals (venitul = banii pe care îi am, nu cei pe care îi dau; banii dați sunt cheltuiala); c) Adevărat (plată exactă → rest 0).

8. „Restul = banii dați − prețul produsului."

9. Întâi cheltuiala: 6 + 4 = 10 lei. Apoi restul: 20 − 10 = 10 lei rest. Explicație: doi pași — adun prețurile, apoi scad din banii dați.

10. 10 < 13 → nu îți ajung. Îți mai trebuie 13 − 10 = 3 lei.

11. 40 − 30 = 10 lei rămân.

12. Pâine: 5 − 4 = 1 leu; Suc: 10 − 7 = 3 lei; Carte: 20 − 15 = 5 lei.

13. Cheltuiala: 8 + 2 = 10 lei. Rămân: 25 − 10 = 15 lei.

14. 6 − 4 = 2 lei rămân. Desenezi 2 monede de 1 leu.

15. Cheltuiala: 22 + 18 = 40 lei. Rămân: 50 − 40 = 10 lei.

16. Poți cumpăra: jucărie 9 lei, minge 10 lei și pix 3 lei (toate sunt 10 lei sau mai puțin). Cartea de 12 lei nu — costă mai mult de 10 lei. Explicație: compari fiecare preț cu 10. Dacă prețul ≤ 10, poți; dacă e mai mare, nu poți.

17. Două prăjituri: 9 + 9 = 18 lei. Rest: 20 − 18 = 2 lei. Explicație: 2 prăjituri identice → aduni 9 + 9 (sau dublul lui 9).

18. Cheltuiala totală: 60 + 30 = 90 lei. Rest: 100 − 90 = 10 lei. Explicație: adun cele două prețuri, apoi scad din 100.

19. După 3 săptămâni: 5 + 5 + 5 = 15 lei. Pentru jucăria de 16 lei: 15 < 16 → nu îi ajung (îi mai trebuie 16 − 15 = 1 leu). Explicație: aduni venitul săptămânal de trei ori, apoi compari cu prețul.

20. Mai bine exact 7 lei (rest 0, plată fixă). Dacă dai 10 lei, restul este 10 − 7 = 3 lei. Dacă dai 7 lei, restul este 7 − 7 = 0 lei. Explicație: plata exactă nu cere rest; ambele variante sunt corecte, dar cu bani exacți e mai simplu.

De reținut

• Venitul = banii pe care îi am (intră la mine). Cheltuiala = banii pe care îi dau (ies de la mine).
• Cheltuiala totală se află adunând prețurile produselor cumpărate.
• Restul se află prin scădere: banii dați − prețul = rest. Poți afla restul și numărând în sus, de la preț până la banii dați.
• Dacă dau bani exact cât costă, restul este 0.
• Înainte să cumpăr, compar: dacă venitul este mai mare sau egal cu prețul, îmi ajung banii; dacă e mai mic, nu îmi ajung.

Greșeli frecvente

• Confunzi venitul cu cheltuiala. Ține minte: venitul vine la tine, cheltuiala pleacă de la tine. Banii din pușculiță = venit; banii pe care îi dai = cheltuială.
• Aduni când trebuie să scazi restul. Restul nu se adună niciodată! Restul se află scăzând prețul din banii dați. Dacă vezi „cât rest", gândește scădere.
• Uiți de pasul întâi la două produse. Când cumperi mai multe lucruri, întâi aduni prețurile (cheltuiala totală), apoi scazi ca să afli restul. Nu sări peste primul pas.
• Scazi în ordine greșită. Mereu scădem prețul (numărul mai mic) din banii dați (numărul mai mare): bani dați − preț, nu invers.

Joc acasă

1. De-a magazinul (joc de rol). Adună de prin casă câteva obiecte: o cană, o lingură, o carte, o jucărie. Lipește pe fiecare o etichetă cu un preț, de la 1 la 10 lei. Folosește bani de jucărie (sau bilețele tăiate pe care scrii sumele). Un părinte este vânzător, copilul este cumpărător — apoi schimbați rolurile. Cumpărătorul alege un produs, dă o bancnotă mai mare și vânzătorul calculează restul cu voce tare. La final, numărați câți bani au rămas în pușculiță.

2. Pușculița mea. Pune în pușculiță un venit de pornire, de exemplu 20 de lei (din monede de jucărie). În fiecare „zi de joacă", copilul cheltuiește pe ceva (o acadea desenată, un sticker) și scade din ce avea. Țineți o foaie unde scrieți: aveam … − am dat … = mi-au rămas …. Așa vede cum scade venitul când cheltuiește.

3. Lista de cumpărături. Faceți împreună o listă cu 3 produse și prețurile lor (până la 100 de lei în total). Copilul adună prețurile (cheltuiala totală), apoi alege ce bancnotă să dea și calculează restul. Verificați împreună răspunsul.

Pentru părinți și învățători

Această lecție leagă matematica de viața reală, ceea ce îi place enorm copilului de 6-7 ani. Folosiți bani concreți (de jucărie sau monede reale supravegheate) cât mai mult — manipularea fizică ajută înțelegerea mult mai bine decât calculul abstract.

Cum predați pas cu pas:

• Începeți cu distincția venit/cheltuială, folosind gesturi: mâna care primește (venit), mâna care dă (cheltuială).
• Introduceți restul ca pe o scădere și verbalizați mereu: „din banii dați scădem prețul".
• Treceți gradual de la un produs la două produse (adunare + scădere, problemă cu doi pași).

Întrebări utile de pus:

• „Ce ai cumpărat și cât a costat?" (preț)
• „Câți bani ai dat?" și „Câți ți-au venit înapoi?" (rest)
• „Câți bani ți-au mai rămas în pușculiță?" (venit − cheltuială)
• „Îți ajung banii pentru asta? De unde știi?" (comparare)

Cum sprijiniți copilul: dacă greșește, nu corectați direct — întrebați „banii dați sunt mai mulți sau mai puțini decât prețul?" și lăsați-l să descopere că restul e o scădere. Lăudați raționamentul, nu doar răspunsul.

Dacă se încurcă la rest, arătați-i metoda numărării „în sus": pornește de la prețul produsului și numără până la banii dați, văzând câți lei a urcat. De exemplu, pentru o acadea de 3 lei plătită cu 5 lei: pornește de la 3, numără 4 și 5, deci a urcat 2 lei — restul este 2 lei. Apoi verificați împreună prin scădere: 5 − 3 = 2. Când ambele metode dau același număr, copilul capătă încredere că a calculat corect și înțelege că restul este mereu o scădere.

Cum verificați înțelegerea: dați-i rolul de vânzător. Dacă poate calcula corect restul pentru voi, de mai multe ori, la sume diferite, a înțeles. Pentru aprofundare, continuați cu lecția Probleme cu bani (extindere).

Întrebări frecvente

Ce sunt veniturile și cheltuielile la clasa 1? Veniturile sunt banii pe care îi avem sau îi primim (de exemplu din pușculiță sau de la bunici). Cheltuielile sunt banii pe care îi dăm când cumpărăm ceva. Pe scurt: venitul vine la noi, cheltuiala pleacă de la noi.

Cum calculez restul la cumpărături la clasa 1? Restul se află prin scădere: din banii pe care i-ai dat scazi prețul produsului. De exemplu, dacă dai 10 lei pentru o jucărie de 7 lei, restul este 10 − 7 = 3 lei. Ține minte formula: rest = bani dați − preț.

Ce facem când cumpărăm mai multe produse? Întâi aduni prețurile tuturor produselor ca să afli cheltuiala totală. Apoi, dacă vrei restul, scazi cheltuiala totală din banii pe care i-ai dat. Sunt doi pași: mai întâi o adunare, apoi o scădere.

Restul se află prin adunare sau prin scădere? Restul se află întotdeauna prin scădere. Scazi prețul din banii dați. Nu aduni niciodată ca să afli restul, pentru că restul înseamnă banii care îți rămân după ce plătești.

Ce înseamnă rest 0 la o cumpărătură? Rest 0 înseamnă că ai dat exact câți bani costă produsul, deci nu primești nimic înapoi. De exemplu, dacă o pâine costă 4 lei și dai exact 4 lei, restul este 4 − 4 = 0. Este o plată exactă și e foarte bine.

Cum știu dacă îmi ajung banii pentru ceva? Compari venitul (câți bani ai) cu prețul produsului. Dacă ai cât costă sau mai mult, îți ajung banii și poți cumpăra. Dacă ai mai puțin decât prețul, nu îți ajung și poți afla câți lei lipsesc scăzând: preț − bani avuți.

De ce este bun jocul de-a magazinul pentru clasa 1? Jocul de rol de-a magazinul transformă matematica într-o joacă plăcută și ajută copilul să exerseze adunarea, scăderea și calculul restului cu situații reale. Copilul învață să folosească banii, să compare prețuri și să rezolve probleme practice, fără să se plictisească.

Cu ce numere lucrăm la cumpărături în clasa 1? La clasa I lucrăm cu sume până la 100 de lei. Folosim adunarea și scăderea numerelor până la 100, exact ca în problemele de tip venituri și cheltuieli, ca să calculăm cât plătim și cât rest primim.