Recapitulare: numerele până la 1000

Bun venit în clasa a III-a! Înainte să pornim spre numerele mari, de patru cifre, hai să ne uităm încă o dată, calm și cu drag, la numerele pe care le cunoști deja: numerele până la 1000. Le-ai învățat anul trecut, în clasa a II-a, iar acum le vom reaminti repede, ca un sportiv care își încălzește mușchii înainte de cursă. Această recapitulare a numerelor pentru clasa a 3-a este temelia pe care vom construi tot ce urmează. Hai să începem!

Ce vei învăța

• Vei ști să citești și să scrii corect orice număr până la 1000.
• Vei ști să recunoști cifra sutelor, a zecilor și a unităților dintr-un număr.
• Vei ști să descompui un număr, de exemplu 347 = 300 + 40 + 7.
• Vei ști să compari și să ordonezi numerele până la 1000.
• Vei ști să numeri cu pas dat (din 2 în 2, din 5 în 5, din 100 în 100), ca să fii pregătit pentru numerele de patru cifre.

Hai să descoperim împreună

Ce este un număr până la 1000?

Gândește-te la o cofetărie uriașă cu bomboane. Bomboanele nu stau aruncate la grămadă, ci sunt împachetate frumos, ca să fie ușor de numărat. Așa facem și cu numerele: le împărțim în grupe.

• O bomboană singură este o unitate (U).
• Zece bomboane puse într-un săculeț formează o zece (Z).
• Zece săculeți puși într-o cutie mare formează o sută (S).

Deci, ca să formăm numerele, folosim trei „camere": camera sutelor, camera zecilor și camera unităților. Fiecare cameră ține cel mult 9. Dacă într-o cameră se adună 10, se face un pachet și pleacă în camera din stânga.

Cele trei camere ale numărului

Hai să luăm numărul 347. Acest număr are trei cifre, deci are trei camere:

• Cifra 3 stă în camera sutelor → înseamnă 3 sute = 300.
• Cifra 4 stă în camera zecilor → înseamnă 4 zeci = 40.
• Cifra 7 stă în camera unităților → înseamnă 7 unități = 7.

Citim numărul așa: „trei sute patruzeci și șapte". Vezi? Spunem mai întâi sutele, apoi zecile, apoi unitățile, exact de la stânga la dreapta.

Un lucru foarte important: locul cifrei contează! Aceeași cifră înseamnă altceva în funcție de cameră. În numărul 347, cifra 4 valorează 40. Dar în numărul 423, cifra 4 stă în camera sutelor și valorează 400. Cifra e aceeași, dar valoarea ei e diferită, pentru că stă în altă cameră. Așa cum un copil în clasa lui e elev, dar acasă e fiu — aceeași persoană, dar rol diferit, după locul unde se află.

Cum citim numerele până la 1000

Hai să exersăm citirea pas cu pas. Iei numărul, te uiți în cele trei camere și spui cu voce tare ce vezi:

• 205 → 2 sute, 0 zeci, 5 unități → „două sute cinci". (Când în camera zecilor e 0, sărim peste ea și nu spunem nimic despre zeci.)
• 560 → 5 sute, 6 zeci, 0 unități → „cinci sute șaizeci".
• 999 → 9 sute, 9 zeci, 9 unități → „nouă sute nouăzeci și nouă". Acesta e cel mai mare număr de trei cifre!
• 100 → 1 sută, 0 zeci, 0 unități → „o sută". Acesta e cel mai mic număr de trei cifre.

Cum scriem numerele când le auzim

Acum invers: cineva îți spune un număr, iar tu îl scrii. Asculți cu atenție și pui fiecare cifră în camera ei.

Auzi „șapte sute treizeci și doi". Gândești:

1. „șapte sute" → în camera sutelor pun 7.
2. „treizeci" → în camera zecilor pun 3.
3. „și doi" → în camera unităților pun 2.

Scrii: 732. Gata!

Atenție la numerele cu zero. Auzi „patru sute opt". Sunt 4 sute, dar nu se aud zeci! Înseamnă 0 zeci. Camera zecilor nu rămâne goală, ci punem un 0 ca să țină locul. Scriem 408, nu „48". Zeroul e ca un scaun gol păstrat la masă: nimeni nu stă pe el, dar locul rămâne al lui.

Descompunerea numerelor

A descompune un număr înseamnă să-l desfaci în bucățile lui, ca atunci când desfaci o jucărie din piese de construit. Fiecare cameră devine o piesă.

Luăm din nou 347:

$$347=300+40+7$$

Citim: trei sute, plus patru zeci (40), plus șapte unități (7). Asta e descompunerea în sute, zeci și unități.

Mai multe exemple, ca să prinzi bine:

• $608=600+0+8=600+8$ (zecile sunt 0, deci nu le mai scriem).
• $90=90$, adică $0$ sute $+9$ zeci $+0$ unități $=90$.
• $750=700+50$ (unitățile sunt 0).
• $111=100+10+1$.

Și invers, putem compune numărul la loc, adunând piesele: $$500+60+3=563$$

E ca atunci când strângi piesele de Lego înapoi și obții jucăria întreagă.

Compararea numerelor: care e mai mare?

A compara înseamnă să te uiți la două numere și să spui care e mai mare, care e mai mic sau dacă sunt egale. Folosim trei semne magice:

• semnul > înseamnă „mai mare decât" (gurița lacomă a crocodilului se deschide spre numărul mai mare);
• semnul < înseamnă „mai mic decât";
• semnul = înseamnă „egal cu" (sunt la fel).

Cum comparăm? Începem mereu de la camera din stânga, de la sute. E ca atunci când compari doi copii: te uiți întâi cine e mai înalt la cap, nu la picioare.

Comparăm 427 și 391:

1. Ne uităm la sute: 4 sute față de 3 sute. Cum 4 > 3, gata — 427 > 391. Nu mai contează ce e mai departe, sutele au decis.

Comparăm 538 și 561:

1. Sute: 5 și 5 — egale. Mergem mai departe.
2. Zeci: 3 și 6. Cum 3 < 6, atunci 538 < 561.

Comparăm 284 și 287:

1. Sute: 2 = 2. Mergem mai departe.
2. Zeci: 8 = 8. Mergem mai departe.
3. Unități: 4 și 7. Cum 4 < 7, atunci 284 < 287.

Regula de aur: comparăm cameră cu cameră, de la stânga la dreapta, până găsim prima diferență. Acolo unde apare prima diferență, acolo se decide totul.

Ordonarea numerelor: punem în șir

A ordona înseamnă să aranjezi mai multe numere într-un șir frumos, fie de la cel mai mic la cel mai mare (ordine crescătoare, ca un urcuș pe scări), fie invers (ordine descrescătoare, ca o coborâre).

Avem numerele: 480, 256, 905, 102, 731. Le punem în ordine crescătoare (de la mic la mare):

102, 256, 480, 731, 905.

Cum am făcut? Am căutat de fiecare dată cel mai mic număr rămas și l-am pus în șir. Cel mai mic dintre toate e 102 (are doar 1 sută). Apoi 256, apoi 480, apoi 731 și la urmă 905.

O poveste scurtă: biblioteca lui Andrei

Andrei a primit de la bunicul lui o bibliotecă mare și o grămadă de cărticele. Bunicul i-a spus: „Andrei, ca să găsești ușor orice carte, hai să le aranjăm frumos." Așa că au pus câte 10 cărți într-un teanc, iar câte 10 teancuri într-un raft.

La sfârșit, Andrei avea 2 rafturi pline, 3 teancuri rămase pe masă și 5 cărți singuratice. Bunicul l-a întrebat: „Câte cărți ai în total?"

Andrei a gândit ca un matematician:

• 2 rafturi = 2 sute = 200 de cărți,
• 3 teancuri = 3 zeci = 30 de cărți,
• 5 cărți singure = 5 unități.

A adunat: $200+30+5=235$. „Am 235 de cărți, bunicule!" Vezi? Andrei a folosit fără să știe cele trei camere: rafturile sunt sutele, teancurile sunt zecile, iar cărțile singure sunt unitățile. Exact așa funcționează orice număr până la 1000.

Vecinii unui număr: succesorul și predecesorul

Fiecare număr are doi vecini, ca o casă care are o casă în stânga și una în dreapta. Vecinul din dreapta, mai mare cu 1, se numește succesor. Vecinul din stânga, mai mic cu 1, se numește predecesor.

• Vecinii lui 347 sunt: predecesorul 346 ($347-1$) și succesorul 348 ($347+1$).
• Atenție când numărul se termină în 9! Succesorul lui 199 este 200, nu „1910". Când adăugăm 1 la 199, cele 9 unități plus 1 fac o zece nouă, cele 9 zeci plus aceasta fac o sută nouă, iar numărul devine 200. Este ca un kilometraj de mașină care trece de la 199 direct la 200.

Numărarea cu pas dat

A număra cu pas dat înseamnă să sari din număr în număr cu un anumit pas, ca atunci când urci scările câte două trepte odată. Pasul îți spune cât adaugi de fiecare dată.

• Din 2 în 2, de la 200: 200, 202, 204, 206, 208, 210…
• Din 5 în 5, de la 500: 500, 505, 510, 515, 520…
• Din 10 în 10, de la 730: 730, 740, 750, 760, 770…
• Din 100 în 100, de la 100: 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000!

Vezi ce s-a întâmplat? Când am numărat din 100 în 100 și am ajuns la 900, următorul salt ne-a dus la 1000! Numărul 1000 are patru cifre și se numește „o mie". El este ușa spre numerele mari pe care le vom învăța în lecția despre mii. Așa, numărarea cu pas dat ne pregătește pentru tot ce urmează în clasa a III-a.

Numărarea în ordine inversă

Până acum am numărat înainte, adăugând de fiecare dată. Dar putem număra și înapoi, adică în ordine descrescătoare, scăzând pasul de fiecare dată. E ca atunci când o rachetă pornește: „zece, nouă, opt… start!". Numărarea înapoi te ajută să înțelegi mai bine scăderea și predecesorul unui număr.

• Din 1 în 1, înapoi de la 405: 405, 404, 403, 402, 401, 400…
• Din 10 în 10, înapoi de la 350: 350, 340, 330, 320, 310, 300…
• Din 100 în 100, înapoi de la 1000: 1000, 900, 800, 700, 600, 500, 400, 300, 200, 100.

Fii atent la trecerile peste sute! Când numeri înapoi din 10 în 10 și ajungi la 300, pasul următor te duce la 290, nu la „200": scazi o zece, iar cele 3 sute devin 2 sute și 9 zeci. La fel, când numeri înapoi din 1 în 1 de la 500, predecesorul este 499, fiindcă „împrumutăm" o sută și o transformăm în zeci și unități.

Numerele pe axa numerelor

O axă a numerelor este o linie dreaptă pe care așezăm numerele în ordine, de la mic la mare, de la stânga la dreapta. Este ca un riglă uriașă sau ca traseul unui joc de societate, unde fiecare căsuță are numărul ei.

Pe axă, cu cât un număr este mai la dreapta, cu atât este mai mare. Așa vezi dintr-o privire care număr e mai mare: cel care stă mai la dreapta. De aceea, 350 stă între 300 și 400 — este mai mare decât 300, dar mai mic decât 400. Axa numerelor te ajută să „vezi" compararea și ordonarea, nu doar să le calculezi. Când nu ești sigur unde se află un număr, gândește-te întâi între care două sute „rotunde" se găsește: 472 stă între 400 și 500, mai aproape de 500.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Citim un număr

Cerință: Citește numărul 614.

Rezolvare: Mă uit în cele trei camere: 6 în camera sutelor, 1 în camera zecilor, 4 în camera unităților. Spun de la stânga la dreapta: 6 sute, 1 zece, 4 unități → „șase sute paisprezece". (Atenție: „14" se citește „paisprezece".)

Exemplul 2 — Scriem un număr după dictare

Cerință: Scrie cu cifre numărul „nouă sute cinci".

Rezolvare: Aud „nouă sute" → pun 9 la sute. Apoi… nu se aud zeci! Deci am 0 zeci → pun 0. Aud „cinci" → pun 5 la unități. Scriu: 905. Nu uit zeroul din mijloc, altfel aș scrie greșit 95.

Exemplul 3 — Descompunem un număr

Cerință: Descompune numărul 826 în sute, zeci și unități.

Rezolvare: Mă uit la fiecare cameră:

• 8 sute = 800
• 2 zeci = 20
• 6 unități = 6

Scriu: $826=800+20+6$. Verific adunând la loc: $800+20+6=826$. Corect!

Exemplul 4 — Comparăm două numere

Cerință: Pune semnul potrivit (<, > sau =) între 473 și 479.

Rezolvare: Compar cameră cu cameră, de la stânga:

• Sute: 4 = 4 (la fel, merg mai departe).
• Zeci: 7 = 7 (la fel, merg mai departe).
• Unități: 3 și 9. Cum 3 < 9, numărul 473 e mai mic.

Răspuns: 473 < 479.

Exemplul 5 — Ordonăm numere

Cerință: Scrie în ordine descrescătoare (de la mare la mic): 350, 530, 305, 503.

Rezolvare: Caut de fiecare dată cel mai mare rămas.

• Cel mai mare e 530 (5 sute, 3 zeci).
• Apoi 503 (tot 5 sute, dar 0 zeci, deci mai mic decât 530).
• Apoi 350 (3 sute, 5 zeci).
• La urmă 305 (3 sute, 0 zeci).

Răspuns: 530, 503, 350, 305.

Exemplul 6 — Numărăm cu pas dat

Cerință: Completează șirul numărând din 50 în 50: 600, 650, ___, ___, ___.

Rezolvare: Pasul este 50, deci adaug 50 de fiecare dată.

• $650+50=700$
• $700+50=750$
• $750+50=800$

Răspuns: 600, 650, 700, 750, 800.

Exemplul 7 — Găsim vecinii unui număr

Cerință: Scrie predecesorul și succesorul numărului 600.

Rezolvare: Predecesorul este vecinul mai mic cu 1: $600-1=599$. Atenție, nu e „6000" sau „500"! Când scad 1 din 600, împrumut o sută: cele 6 sute devin 5 sute, 9 zeci și 9 unități, adică 599. Succesorul este vecinul mai mare cu 1: $600+1=601$.

Răspuns: predecesorul este 599, succesorul este 601.

Exemplul 8 — Numărăm în ordine inversă

Cerință: Numără înapoi din 10 în 10, pornind de la 420. Scrie următoarele patru numere.

Rezolvare: Pasul este 10, dar acum scad 10 de fiecare dată.

• $420-10=410$
• $410-10=400$
• $400-10=390$ (atenție: din 400 scad o zece, sutele scad la 3 și apar 9 zeci)
• $390-10=380$

Răspuns: 420, 410, 400, 390, 380.

Să exersăm

1. Scrie cu litere numerele: a) 248; b) 700; c) 519.

2. Scrie cu cifre: a) trei sute doisprezece; b) opt sute zece; c) șase sute patru.

3. Câte sute, câte zeci și câte unități are numărul 573? Completează: ___ sute, ___ zeci, ___ unități.

4. Descompune în sute, zeci și unități: a) 462; b) 209; c) 880.

5. Compune numărul: a) $300+50+7$; b) $600+4$; c) $900+90+9$.

6. Pune semnul potrivit (<, >, =): a) 327 ___ 372; b) 540 ___ 504; c) 618 ___ 618.

7. Încercuiește cel mai mare număr: 419, 491, 409, 490.

8. Încercuiește cel mai mic număr: 730, 307, 703, 370.

9. Scrie în ordine crescătoare: 615, 156, 561, 165.

10. Scrie în ordine descrescătoare: 280, 802, 208, 820.

11. Completează șirul numărând din 2 în 2: 340, 342, ___, ___, ___.

12. Completează șirul numărând din 100 în 100: 300, 400, ___, ___, ___.

13. Adevărat sau fals? a) Numărul 100 este cel mai mic număr de trei cifre. b) În numărul 506 sunt 0 zeci. c) 999 < 1000.

14. Care este vecinul mai mare (succesorul) al numărului 499? Dar vecinul mai mic (predecesorul)?

15. Potrivește fiecare număr cu descompunerea lui:

• A) 405 — 1) $700+30$
• B) 730 — 2) $400+5$
• C) 357 — 3) $300+50+7$

16. Mică problemă: Maria are 3 cutii cu câte 100 de mărgele, 4 săculeți cu câte 10 mărgele și încă 6 mărgele răzlețe. Câte mărgele are Maria în total?

17. Scrie toate numerele de trei cifre care au cifra sutelor 2, cifra zecilor 0 și cifra unităților un număr par mai mare ca 0. (Indiciu: cifrele pare sunt 0, 2, 4, 6, 8.)

18. Desenează în trei camere (S, Z, U) numărul 364, folosind pătrate pentru sute, liniuțe pentru zeci și puncte pentru unități. (Desenezi 3 pătrate, 6 liniuțe, 4 puncte.)

19. Completează șirul numărând în ordine inversă din 100 în 100: 800, 700, ___, ___, ___.

20. Între care două numere „rotunde" de sute se află fiecare număr? a) 472; b) 819; c) 350.

21. Scrie predecesorul și succesorul fiecărui număr: a) 410; b) 700; c) 199.

22. Mică problemă: Un magazin a primit 4 lăzi cu câte 100 de mere, 2 saci cu câte 10 mere și 7 mere puse separat. Câte mere a primit magazinul în total?

23. Completează șirul numărând din 5 în 5: 285, 290, ___, ___, ___.

24. Scrie cel mai mare și cel mai mic număr de trei cifre care se pot forma cu cifrele 7, 0 și 4 (fiecare cifră o folosești o singură dată).

Răspunsuri și explicații

1. a) două sute patruzeci și opt; b) șapte sute; c) cinci sute nouăsprezece. (La 519: 5 sute, 1 zece, 9 unități → „nouăsprezece" pentru 19.)

2. a) 312; b) 810; c) 604. (La „șase sute patru" nu se aud zeci, deci punem 0 la zeci: 604.)

3. 5 sute, 7 zeci, 3 unități. (573: cifra din stânga e la sute.)

4. a) $462=400+60+2$; b) $209=200+9$ (0 zeci); c) $880=800+80$ (0 unități).

5. a) 357; b) 604; c) 999. (Adunăm piesele înapoi: $600+4=604$.)

6. a) 327 < 372 (sute egale, la zeci 2 < 7); b) 540 > 504 (sute egale, la zeci 4 > 0); c) 618 = 618 (toate camerele la fel).

7. Cel mai mare este 491. (Toate au 4 sute. La zeci: 419 și 409 au mai puține zeci, iar 491 și 490 au amândouă câte 9 zeci — la fel. Atunci ne uităm la unități: 491 are 1 unitate, iar 490 are 0 unități, deci 491 > 490 și 491 este cel mai mare.)

8. Cel mai mic este 307. (307 are 3 sute și 0 zeci; 370 are 3 sute dar 7 zeci, deci e mai mare.)

9. Crescător: 156, 165, 561, 615. (Întâi cele cu 1 sută: 156 și 165; 156 < 165 fiindcă la zeci 5 < 6. Apoi 561, apoi 615.)

10. Descrescător: 820, 802, 280, 208. (Întâi cele cu 8 sute: 820 > 802; apoi cele cu 2 sute: 280 > 208.)

11. 340, 342, 344, 346, 348. (Adunăm 2 de fiecare dată.)

12. 300, 400, 500, 600, 700. (Adunăm 100 de fiecare dată.)

13. a) Adevărat (100 e cel mai mic număr de trei cifre); b) Adevărat (în 506 camera zecilor are 0); c) Adevărat (999 are trei cifre, 1000 are patru cifre, deci 999 < 1000).

14. Succesorul (vecinul mai mare) este 500 ($499+1=500$). Predecesorul (vecinul mai mic) este 498 ($499-1=498$).

15. A) 405 — 2) $400+5$; B) 730 — 1) $700+30$; C) 357 — 3) $300+50+7$.

16. 346 mărgele. (3 cutii × 100 = 300; 4 săculeți × 10 = 40; plus 6 răzlețe; $300+40+6=346$.)

17. Numerele sunt: 202, 204, 206, 208. (Cifra sutelor 2, cifra zecilor 0, iar la unități cifrele pare mai mari ca 0 sunt 2, 4, 6, 8.)

18. Desen corect: 3 pătrate (sutele), 6 liniuțe (zecile) și 4 puncte (unitățile). Asta reprezintă numărul 364.

19. 800, 700, 600, 500, 400. (Scădem 100 de fiecare dată, numărând înapoi.)

20. a) 472 este între 400 și 500; b) 819 este între 800 și 900; c) 350 este între 300 și 400. (Ne uităm la cifra sutelor și la cea care urmează.)

21. a) predecesorul lui 410 este 409, succesorul este 411; b) predecesorul lui 700 este 699, succesorul este 701; c) predecesorul lui 199 este 198, succesorul este 200. (La 199, succesorul trece peste sute: $199+1=200$.)

22. 427 mere. (4 lăzi × 100 = 400; 2 saci × 10 = 20; plus 7 răzlețe; $400+20+7=427$.)

23. 285, 290, 295, 300, 305. (Adunăm 5 de fiecare dată; după 295 urmează 300, deci trecem la o sută nouă.)

24. Cel mai mare este 740 (așezăm cifrele de la mare la mic: 7, 4, 0). Cel mai mic este 407 (nu putem începe cu 0, deci punem cea mai mică cifră diferită de 0, adică 4, apoi 0 și 7).

De reținut

• Un număr până la 1000 are trei camere: sutele, zecile și unitățile. Locul cifrei îi dă valoarea.
• Citim și scriem de la stânga la dreapta: întâi sutele, apoi zecile, apoi unitățile. Zeroul ține locul gol și nu se sare niciodată în scriere.
• Descompunem un număr în sute + zeci + unități: $347=300+40+7$.
• Comparăm cameră cu cameră, de la sute spre unități, până la prima diferență.
• Numărarea cu pas dat ne duce până la 1000 și ne pregătește pentru numerele de patru cifre.
• Putem număra și în ordine inversă (descrescătoare), scăzând pasul; pe axa numerelor, cu cât un număr e mai la dreapta, cu atât e mai mare.

Greșeli frecvente

• Uiți zeroul din mijloc. „Patru sute opt" se scrie 408, nu 48. Zeroul ține locul zecilor lipsă. Verifică mereu dacă numărul tău are tot atâtea cifre câte camere ai auzit.
• Compari de la dreapta la stânga. Nu te uita întâi la unități! Începe mereu de la sute, camera din stânga, fiindcă ele decid primele.
• Confunzi valoarea cifrei cu cifra. În 423, cifra 4 nu valorează 4, ci 400, pentru că stă în camera sutelor. Întreabă-te mereu: „În ce cameră stă cifra?".
• Greșești succesorul când apare 9. Succesorul lui 499 nu e „4910", ci 500: când unitățile pline (9) se adună cu 1, se face o zece nouă, care la rândul ei umple zecile și formează o sută nouă.

Joc acasă

1. Cutiile cu bani de hârtie. Decupați împreună bilețele și scrieți pe ele 100, 10 și 1 (sau folosiți monede de 1 leu și hârtii de 100). Spune un număr, de exemplu 253, iar copilul „plătește" suma punând 2 hârtii de 100, 5 de 10 și 3 de 1. Astfel descompunerea devine concretă, din bani adevărați.

2. Crocodilul flămând. Scrieți pe două cartonașe câte un număr de trei cifre. Copilul desenează între ele gura crocodilului (< sau >) care „mănâncă" numărul mai mare. Schimbați numerele de mai multe ori și faceți o întrecere: cine pune semnul corect mai repede.

3. Săritura pe pietre. Desenați cu cretă pe asfalt sau cu bandă pe podea niște „pietre" și numerotați-le numărând din 50 în 50 (de exemplu 200, 250, 300…). Copilul sare din piatră în piatră spunând cu voce tare numărul. Apoi încercați din 100 în 100 până ajungeți la 1000.

Pentru părinți și învățători

Această lecție de recapitulare a numerelor pentru clasa a 3-a are rolul de a reactiva, rapid și fără presiune, cunoștințele din clasa a II-a, înainte de extinderea la numerele de patru cifre. Nu este o lecție nouă, ci o „încălzire": dacă observați că lucrurile merg ușor, treceți repede mai departe; dacă apar ezitări, insistați cu materiale concrete (bețișoare, monede, bile).

Cum predați pas cu pas: Începeți cu obiecte grupate câte 10 și câte 100, astfel încât ideea de sută, zece și unitate să fie palpabilă. Folosiți tabelul cu cele trei camere (S, Z, U) de fiecare dată — este instrumentul-cheie pentru poziționarea cifrelor.

Întrebări bune de pus: „Câte sute are numărul acesta?", „Ce valorează cifra 4 aici?", „De ce am pus un zero la mijloc?", „Care e mai mare și de unde știi?". Cereți copilului să explice cu voce tare raționamentul, nu doar să dea răspunsul — explicarea consolidează înțelegerea.

Cum verificați că a înțeles: Dictați 5 numere (incluzând unul cu zero la mijloc, ca 308, și unul cu zero la coadă, ca 470) și cereți scrierea lor; apoi cereți descompunerea a două dintre ele și compararea altor două. Dacă rezolvă corect aceste tipuri, copilul este pregătit pentru lecțiile următoare: recapitularea adunării și scăderii și apoi miile și numerele de patru cifre.

Întrebări frecvente

Ce numere învață copilul la recapitularea din clasa a 3-a? La început de clasă a III-a se recapitulează numerele naturale până la 1000: formarea, citirea, scrierea, compararea, ordonarea și descompunerea lor. Este temelia peste care se construiesc apoi numerele de patru cifre, până la 10 000.

Cum îi explic copilului sutele, zecile și unitățile? Cel mai simplu este cu obiecte grupate: o unitate este un obiect, o zece este un pachet de 10 obiecte, iar o sută este o cutie cu 10 pachete. Apoi arătați că fiecare cifră a numărului stă într-o „cameră" (sute, zeci, unități), iar locul ei îi dă valoarea.

Cum se descompune un număr de trei cifre? Se desface numărul în sutele, zecile și unitățile lui. De exemplu, $347=300+40+7$. Dacă o cameră are 0, acea bucată nu se mai scrie, de exemplu $209=200+9$.

Cum compar corect două numere până la 1000? Se compară cameră cu cameră, începând de la sute (cifra din stânga) și mergând spre unități, până la prima diferență. Numărul cu cifra mai mare în prima cameră diferită este cel mai mare.

De ce nu trebuie să uit zeroul din mijlocul numărului? Zeroul ține locul unei camere goale. „Patru sute opt" are 0 zeci, deci se scrie 408, nu 48. Fără zero, numărul ar avea altă valoare și ar fi greșit.

Ce înseamnă să numeri cu pas dat? Înseamnă să adaugi mereu aceeași cantitate, de exemplu din 2 în 2, din 5 în 5 sau din 100 în 100. Este o pregătire excelentă pentru numerele mari, deoarece numărând din 100 în 100 ajungem de la 100 până la 1000.

Care este cel mai mare și cel mai mic număr de trei cifre? Cel mai mic număr de trei cifre este 100 (o sută), iar cel mai mare este 999 (nouă sute nouăzeci și nouă). Numărul imediat următor lui 999 este 1000, care are deja patru cifre.

Ce urmează după numerele până la 1000? După această recapitulare, copilul învață miile și formarea numerelor de patru cifre, până la 10 000. Tot ce a consolidat aici — camerele cifrelor, compararea și descompunerea — se folosește din nou, doar că se adaugă o cameră nouă: a miilor.

Ce înseamnă succesorul și predecesorul unui număr? Succesorul este vecinul mai mare cu 1 (de exemplu, succesorul lui 347 este 348), iar predecesorul este vecinul mai mic cu 1 (predecesorul lui 347 este 346). Atenție la numerele care se termină în 9: succesorul lui 199 este 200, iar predecesorul lui 200 este 199, pentru că trecem peste o „cameră" plină.

Cum îl ajut pe copil să așeze numerele pe axa numerelor? Desenați o linie dreaptă și marcați reperele din 100 în 100 (0, 100, 200… 1000). Apoi cereți copilului să arate, de exemplu, unde se află 350: trebuie să fie între 300 și 400, cam la jumătate. Axa numerelor face compararea vizibilă — numărul aflat mai la dreapta este întotdeauna mai mare.