Miile: numărăm din 1000 în 1000

Bine ai venit într-o lecție mare, cu numere mari! Până acum ai lucrat cu numere până la 1000. Acum facem un pas uriaș înainte: pornim spre 10 000. Vom învăța ce este o mie, cum se nasc miile întregi și cum numărăm voinicește din 1000 în 1000. Pregătește-ți creionul, caietul și buna dispoziție. O să fie ca un urcuș pe o scară cu trepte mari, dar o vom urca pas cu pas, împreună.

Ce vei învăța

• Vei ști să formezi miile întregi: 1000, 2000, 3000, până la 10 000.
• Vei ști să numeri din 1000 în 1000, înainte și înapoi.
• Vei ști că o mie are 10 sute și că o mie are 1000 de unități.
• Vei ști să recunoști și să citești numerele rotunde de mii până la 10 000.
• Vei ști să rezolvi mici probleme cu mii, folosind bani, cuburi și obiecte din viața de zi cu zi.

Hai să descoperim împreună

Ne amintim treptele: unitate, zece, sută

Înainte să urcăm sus, la mii, să ne aducem aminte treptele pe care le știm deja. Ele sunt ca niște prieteni vechi.

• O unitate este un singur lucru. Un bob de fasole, un nasture, un creion. Unu.
• O zece este o grămăjoară de 10 unități legate la un loc. Ca un baton de 10 bomboane.
• O sută este o grămadă de 10 zeci, adică 100 de unități. Ca o pungă cu 100 de bomboane.

Acum vine treapta cea nouă, cea mai mare de până acum: mia.

Ce este o mie?

Imaginează-ți că aduni la un loc 10 sute. Le pui una peste alta și obții ceva foarte mare. Aceea este o mie.

Scriem o mie cu cifre așa: 1000. Are cifra 1 și apoi trei zerouri. Cele trei zerouri sunt ca trei locuri goale: locul sutelor, locul zecilor și locul unităților. La numărul 1000, aceste trei locuri sunt goale, iar cifra 1 stă pe un loc nou, locul miilor.

Hai să o spunem în mai multe feluri, ca să intre bine în minte. Toate înseamnă același lucru:

• O mie = 10 sute. (Iei 10 plăcuțe de câte o sută și le strângi: 100, 200, 300, ... 1000.)
• O mie = 100 de zeci. (Dacă numeri din 10 în 10, faci 100 de pași până ajungi la 1000.)
• O mie = 1000 de unități. (Dacă numeri din 1 în 1, faci 1000 de pași. Ar dura mult, nu-i așa?)

Toate sunt aceeași mie, doar privită din ochelari diferiți. Ca o prăjitură mare: o poți tăia în 10 felii mari (sutele), în 100 de feliuțe (zecile) sau în 1000 de firimituri (unitățile). Prăjitura rămâne aceeași.

Cubul mare ne ajută să vedem mia

La matematică folosim niște cuburi speciale, ca să atingem numerele cu mâna. Iată trupa lor:

• Cubul mic = 1 unitate.
• Bara (10 cuburi mici lipite) = 1 zece.
• Plăcuța (10 bare alăturate, adică un pătrat de 100) = 1 sută.
• Cubul mare (10 plăcuțe stivuite) = 1 mie.

Vezi tu cum fiecare treaptă este de 10 ori mai mare decât cea de dinainte? Zece cuburi mici fac o bară. Zece bare fac o plăcuță. Zece plăcuțe fac un cub mare. Mereu câte 10. Așa crește numărarea noastră, din 10 în 10, treaptă cu treaptă.

Cum se nasc miile întregi

Acum că avem cubul mare de o mie, putem face un lucru minunat: putem aduna cuburi mari și să formăm miile întregi.

• Iau 1 cub mare. Am o mie. Scriu 1000. Citesc: „o mie".
• Iau 2 cuburi mari. Am două mii. Scriu 2000. Citesc: „două mii".
• Iau 3 cuburi mari. Am trei mii. Scriu 3000.
• ... și tot așa, adăugând câte un cub mare de fiecare dată.

Iată toate miile întregi, treaptă cu treaptă. Scrie-le și tu cu voce tare:

Observă un secret frumos: fiecare mie întreagă se scrie cu cifra miilor și apoi cu trei zerouri. La 4000, cifra 4 ne spune câte mii avem, iar cele trei zerouri ne spun că nu mai avem nicio sută, nicio zece și nicio unitate în plus. Numai mii rotunde și frumoase.

Numărul cel mai mare al lecției: 10 000

După 9000 vine un număr deosebit: 10 000, adică zece mii. El are cifra 1, apoi un 0, apoi încă trei zerouri — în total patru zerouri. De aceea îl scriem cu un mic spațiu, ca să-l citim ușor: 10 000.

10 000 este capătul drumului nostru din această unitate. Este ca vârful muntelui. Toate numerele pe care le vom învăța în lecțiile următoare se vor afla între 0 și 10 000.

Numărăm din 1000 în 1000, înainte

A număra din 1000 în 1000 înseamnă a face pași mari, mari de tot. La fiecare pas adaugi încă o mie. Este ca și cum ai sări pe scară câte 1000 de trepte deodată.

Pornim de la 1000 și mergem înainte:

1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 7000, 8000, 9000, 10 000.

Ai văzut? Doar cifra din față crește: 1, 2, 3, 4, ... iar cele trei zerouri rămân pe loc, cuminți. Mia se adaugă, dar sutele, zecile și unitățile stau neclintite la zero.

Hai să o facem ca pe o numărătoare de bani. Bunica îți pune în pușculiță câte o bancnotă de 1000 de lei în fiecare săptămână (e doar o poveste, ca să exersăm!).

• Săptămâna 1: 1000 de lei.
• Săptămâna 2: încă 1000 → 2000 de lei.
• Săptămâna 3: încă 1000 → 3000 de lei.
• Săptămâna 4: încă 1000 → 4000 de lei.

Cu fiecare bancnotă nouă, faci un pas din 1000 în 1000. Așa simplu este!

Numărăm din 1000 în 1000, înapoi

A număra înapoi înseamnă a merge invers, scăzând câte o mie la fiecare pas. Este ca și cum ai cobora muntele.

Pornim de la 10 000 și mergem înapoi:

10 000, 9000, 8000, 7000, 6000, 5000, 4000, 3000, 2000, 1000, 0.

La fiecare pas iei câte un cub mare din grămadă. Aveai 10 cuburi (10 000). Iei unul → rămân 9000. Mai iei unul → 8000. Și tot așa, până rămâi cu zero cuburi.

Numărarea înapoi este foarte folositoare. Imaginează-ți un lift într-un bloc-zgârie-nori imaginar, cu etajele numerotate din mie în mie. Apeși butonul de coborâre și liftul anunță: „Etajul 9000... etajul 8000... etajul 7000...". Tu numeri înapoi din 1000 în 1000.

O scurtă poveste cu furnicuța harnică

Furnicuța Mia a găsit o grămadă de firimituri de pâine: exact o mie de firimituri. Ce mult! Cum să le care acasă?

Întâi a încercat să le ducă una câte una (din 1 în 1). După mult, mult timp, abia dusese vreo sută. „Mult prea greu!" a oftat ea.

Apoi a chemat 10 prietene. Fiecare a luat câte o sută (10 sute fac o mie) și gata — au cărat tot dintr-o singură tură. „Iată", a spus Mia, „o mie de firimituri = 10 sute de firimituri = 1000 de firimituri. Același număr, dar e mult mai ușor când le grupezi!"

Așa și noi: numărăm din 1000 în 1000 ca să mergem repede, nu din 1 în 1, ca să nu obosim. Gruparea ne ajută mereu.

Recunoaștem mia în mai multe haine

O mie poartă multe „haine", dar e mereu aceeași. Privește:

• 1000 de unități = o mie.
• 100 de zeci = o mie.
• 10 sute = o mie.
• 1 cub mare = o mie.
• 1 bancnotă de 1000 = o mie de lei.

Când vezi oricare dintre acestea, gândește-te: „A, e mia mea prietenă!". La fel, 4000 poate fi: 4 cuburi mari, sau 40 de plăcuțe de o sută, sau 4 bancnote de 1000. Toate fac patru mii.

Locul miilor în număr — o casă cu camere

Hai să ne gândim la un număr ca la o casă cu camere, fiecare cameră având numele ei. De la dreapta spre stânga, camerele se cheamă: unități, zeci, sute și — camera nouă, cea mai mare — mii.

La numărul 3000, în camera miilor stă cifra 3, iar în camerele sutelor, zecilor și unităților nu stă nimeni — de aceea punem 0 acolo. Zeroul este ca o cameră goală: arată că locul există, dar e gol. Tocmai de asta miile întregi au mereu trei zerouri: cele trei camere din dreapta sunt goale.

Acum înțelegi de ce nu putem șterge zerourile. Dacă din 3000 ai șterge zerourile și ai lăsa doar 3, ai muta cifra 3 din camera miilor în camera unităților — și 3 nu mai înseamnă trei mii, ci doar trei! Zerourile țin cifra 3 la locul ei, sus, în camera miilor. Sunt mici, dar foarte importante.

Comparăm treptele: cât de mare e o mie?

Ca să simți cât de mare este o mie, hai să le punem una lângă alta:

• 10 unități fac o zece. (Câte degete la două mâini.)
• 10 zeci fac o sută. (Cam câte zile sunt în trei luni.)
• 10 sute fac o mie. (Cam câte zile sunt în aproape trei ani!)

Vezi? De fiecare dată numărul devine de 10 ori mai mare. O mie este uriașă față de o unitate: ar trebui să numeri din 1 în 1 foarte, foarte mult timp ca să ajungi la ea. De aceea ne place să grupăm: grupând în mii, urcăm muntele cu pași mari.

Care mie este mai mare?

Acum că știm să formăm miile, hai să le și comparăm între ele. Întrebarea „care este mai mare?" devine foarte ușoară când lucrăm cu mii rotunde, fiindcă nu trebuie să ne uităm decât la cifra din față, cifra miilor.

Gândește-te din nou la cuburile mari. Cine are mai multe cuburi mari are numărul mai mare. Cine are 5 cuburi (5000) are mai mult decât cine are 3 cuburi (3000). Așa de simplu!

• 5000 sau 3000? Comparăm câte mii: 5 mii și 3 mii. Cum 5 este mai mare decât 3, înseamnă că 5000 > 3000. (Semnul > are gura deschisă spre numărul mai mare, ca un crocodil lacom care vrea să mănânce porția cea mai mare.)
• 2000 sau 8000? 2 mii și 8 mii. Cum 2 este mai mic decât 8, scriem 2000 < 8000.
• 6000 sau 6000? Tot atâtea cuburi mari de fiecare parte. Sunt egale: 6000 = 6000.

Și când vrem să așezăm în ordine mai multe mii, tot cifra miilor ne ajută. Să le punem de la cea mai mică la cea mai mare (crescător): luăm numerele 3000, 7000, 1000, 5000 și ne uităm doar la cifrele miilor — 3, 7, 1, 5. Le ordonăm: 1, 3, 5, 7. Deci șirul crescător este: 1000, 3000, 5000, 7000. Dacă vrem invers, de la cea mai mare la cea mai mică (descrescător), citim șirul de la coadă la cap: 7000, 5000, 3000, 1000.

Ține minte regula de aur a miilor rotunde: mia cu cifra din față mai mare este numărul mai mare. Pentru asta nici nu mai trebuie să numeri — doar te uiți la prima cifră.

Unde întâlnim miile în viața de zi cu zi

Miile nu trăiesc doar în caiet — sunt peste tot în jurul nostru. Hai să descoperim câteva locuri unde se ascund, ca să le recunoști când le întâlnești:

• La magazin și la bancă. Există bancnote de 1000 de lei. Cinci astfel de bancnote fac 5000 de lei. Prețul unei biciclete sau al unei mobile poate fi de câteva mii de lei.
• La numărat oameni. Un stadion mic poate avea 5000 de locuri. O școală mare are câteva mii de elevi în tot orașul.
• La distanțe. De la un oraș la altul pot fi câteva mii de pași sau câteva mii de metri (1000 de metri fac un kilometru).
• În natură. Un fagure de albine poate avea câteva mii de căsuțe. Un copac bătrân poate avea câteva mii de frunze.

Când auzi cuvântul „mii", gândește-te la grupuri mari, dar pe care le putem număra ușor din 1000 în 1000. Așa, chiar și numerele mari devin prietenoase și ușor de citit.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Câte sute are o mie?

Cerință: Câte sute sunt într-o mie?

Rezolvare: Numărăm din sută în sută până ajungem la 1000: 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000. Am numărat 10 trepte de câte o sută.

Răspuns: O mie are 10 sute. (1000 = 10 × 100)

Exemplul 2 — Formăm 6000 din cuburi mari

Cerință: Maria pune pe masă 6 cuburi mari de o mie. Ce număr a format?

Rezolvare: Fiecare cub mare valorează 1000. Numărăm din 1000 în 1000: 1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000. Am pus 6 cuburi → cifra miilor este 6, iar restul sunt zerouri.

Răspuns: Maria a format numărul 6000 (șase mii).

Exemplul 3 — Numărăm înainte din 1000 în 1000

Cerință: Continuă șirul: 2000, 3000, 4000, ___, ___, ___.

Rezolvare: Adaug câte 1000 la fiecare pas. 4000 + 1000 = 5000. 5000 + 1000 = 6000. 6000 + 1000 = 7000.

Răspuns: 5000, 6000, 7000.

Exemplul 4 — Numărăm înapoi din 1000 în 1000

Cerință: Coboară în șir: 9000, 8000, 7000, ___, ___, ___.

Rezolvare: Scad câte 1000 la fiecare pas. 7000 − 1000 = 6000. 6000 − 1000 = 5000. 5000 − 1000 = 4000.

Răspuns: 6000, 5000, 4000.

Exemplul 5 — Câte unități are o mie?

Cerință: O mie are câte unități?

Rezolvare: Mia este formată din 10 sute. O sută are 100 de unități. Dacă numeri din 1 în 1, faci exact 1000 de pași ca să ajungi la o mie.

Răspuns: O mie are 1000 de unități. (Mereu, o mie = 1000 de unități.)

Exemplul 6 — O mică problemă cu bancnote

Cerință: Tata are 3 bancnote de câte 1000 de lei, iar bunicul îi mai dă 2 bancnote de câte 1000 de lei. Câți lei au împreună?

Rezolvare: Numărăm bancnotele de o mie: tata are 3 mii (1000, 2000, 3000), bunicul aduce încă 2 mii. Punem toate bancnotele la un loc: 3 + 2 = 5 bancnote de o mie. 1000, 2000, 3000, 4000, 5000.

Răspuns: Împreună au 5000 de lei (cinci mii de lei).

Exemplul 7 — Care număr este mai mare?

Cerință: Pune semnul potrivit (<, > sau =) între 7000 și 4000.

Rezolvare: Sunt amândouă mii rotunde, așa că ne uităm doar la cifra miilor: 7 mii și 4 mii. Cum 7 este mai mare decât 4, primul număr este mai mare. Gura semnului se deschide spre numărul mai mare.

Răspuns: 7000 > 4000 (șapte mii este mai mare decât patru mii).

Exemplul 8 — Așezăm miile în ordine crescătoare

Cerință: Așază în ordine, de la cel mai mic la cel mai mare: 6000, 2000, 9000, 4000.

Rezolvare: Ne uităm la cifrele miilor: 6, 2, 9, 4. Le ordonăm de la mic la mare: 2, 4, 6, 9. Apoi scriem miile în aceeași ordine.

Răspuns: 2000, 4000, 6000, 9000. (Dacă le-am cere descrescător, am citi invers: 9000, 6000, 4000, 2000.)

Să exersăm

Ia creionul și caietul. Rezolvă pe rând. Răspunsurile sunt mai jos, dar încearcă mai întâi singur(ă)!

1. Scrie cu cifre numerele: două mii, cinci mii, opt mii, zece mii.

2. Citește cu litere numerele: 3000, 6000, 9000, 7000.

3. Completează șirul, înainte: 1000, 2000, 3000, ___, ___, ___.

4. Completează șirul, înapoi: 8000, 7000, 6000, ___, ___, ___.

5. Câte sute are o mie? Câte unități are o mie?

6. Adevărat sau Fals? a) O mie = 10 sute. b) O mie = 100 de unități. c) După 9000 vine 10 000. d) 4000 are 4 zerouri.

7. Încercuiește numerele care sunt mii întregi (rotunde): 2000, 2500, 7000, 1000, 3300, 9000.

8. Câte cuburi mari de o mie trebuie să pui ca să formezi 7000?

9. Potrivește fiecare număr cu citirea lui: 5000 • | • patru mii 4000 • | • opt mii 8000 • | • cinci mii

10. Numără din 1000 în 1000, înainte, de la 0 până la 5000. Scrie tot șirul.

11. Numără înapoi din 1000 în 1000, de la 10 000 până la 6000. Scrie tot șirul.

12. Completează ce lipsește: 6 cuburi mari de o mie formează numărul ___.

13. Problemă: O fabrică face 1000 de jucării pe lună. Câte jucării face în 4 luni? (Numără din 1000 în 1000.)

14. Care număr este mai mare: 3000 sau 8000? Dar mai mic: 2000 sau 9000?

15. Completează cu numărul care lipsește din mijloc: a) 4000, ___, 6000 b) 7000, ___, 9000 c) 1000, ___, 3000

16. Desenează (sau imaginează-ți): câte plăcuțe de o sută îți trebuie ca să faci 1 cub mare de o mie?

17. Problemă: Bunica pune în pușculiță câte 1000 de lei în fiecare săptămână. După câte săptămâni va avea 9000 de lei?

18. Provocare: Continuă șirul cu încă trei numere și spune regula: 1000, 3000, 5000, ___, ___, ___.

19. Pune semnul potrivit (<, > sau =): a) 5000 ___ 9000 b) 7000 ___ 7000 c) 8000 ___ 3000

20. Așază în ordine crescătoare (de la cel mai mic la cel mai mare): 4000, 1000, 8000, 2000.

21. Așază în ordine descrescătoare (de la cel mai mare la cel mai mic): 3000, 9000, 6000, 5000.

22. Problemă: Andrei a strâns 6000 de lei, iar sora lui, Ioana, a strâns 8000 de lei. Cine are mai mulți bani și cu câte mii mai mult?

Răspunsuri și explicații

1. 2000, 5000, 8000, 10 000. (Cifra miilor + trei zerouri; la zece mii avem patru zerouri.)

2. trei mii, șase mii, nouă mii, șapte mii. (Cifra din față ne spune câte mii.)

3. 4000, 5000, 6000. (Adaug câte 1000 la fiecare pas.)

4. 5000, 4000, 3000. (Scad câte 1000 la fiecare pas, mergând înapoi.)

5. O mie are 10 sute și 1000 de unități. (1000 = 10 × 100 = 1000 × 1.)

6. a) Adevărat. b) Fals (o mie = 1000 de unități, nu 100). c) Adevărat. d) Fals (4000 are 3 zerouri; patru zerouri are doar 10 000).

7. Se încercuiesc: 2000, 7000, 1000, 9000. (2500 și 3300 nu sunt mii rotunde, fiindcă au și sute.)

8. 7 cuburi mari. (7 × 1000 = 7000.)

9. 5000 – cinci mii; 4000 – patru mii; 8000 – opt mii.

10. 0, 1000, 2000, 3000, 4000, 5000. (Pornim de la 0 și adăugăm câte 1000.)

11. 10 000, 9000, 8000, 7000, 6000. (Scădem câte 1000 mergând înapoi.)

12. 6000. (6 cuburi mari = șase mii.)

13. 4000 de jucării. (1000, 2000, 3000, 4000 — câte o mie pentru fiecare lună, 4 luni.)

14. Mai mare: 8000 (8 mii > 3 mii). Mai mic: 2000 (2 mii < 9 mii).

15. a) 5000 b) 8000 c) 2000. (La fiecare pas se adaugă 1000.)

16. 10 plăcuțe de o sută. (10 sute fac o mie.)

17. După 9 săptămâni. (1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 7000, 8000, 9000 — nouă pași de câte o mie.)

18. 7000, 9000, 11 000? Atenție: în lecția noastră mergem doar până la 10 000! Regula este „+2000 la fiecare pas" (din 2000 în 2000). Deci după 5000 vine 7000, apoi 9000. Următorul ar fi 11 000, dar acela trece de 10 000, deci ne oprim la 9000 în această clasă. (Răspuns acceptat: 7000, 9000, iar al treilea iese din concentrul nostru.)

19. a) 5000 < 9000 b) 7000 = 7000 c) 8000 > 3000. (Comparăm cifrele miilor: 5 < 9, 7 = 7, 8 > 3.)

20. 1000, 2000, 4000, 8000. (Cifrele miilor în ordine crescătoare: 1, 2, 4, 8.)

21. 9000, 6000, 5000, 3000. (Cifrele miilor în ordine descrescătoare: 9, 6, 5, 3.)

22. Ioana are mai mulți bani, cu 2 mii (2000 de lei) mai mult. (8000 > 6000, iar 8 − 6 = 2 mii.)

De reținut

• O mie se scrie 1000 (cifra 1 și trei zerouri) și este o treaptă nouă, mai mare decât suta.
• O mie = 10 sute = 100 de zeci = 1000 de unități. Toate sunt aceeași mie.
• Miile întregi sunt: 1000, 2000, 3000, ..., 9000, 10 000. Au cifra miilor și apoi trei zerouri.
• A număra din 1000 în 1000 înseamnă a adăuga (înainte) sau a scădea (înapoi) câte o mie la fiecare pas.
• Cel mai mare număr al unității noastre este 10 000 (zece mii), scris cu patru zerouri.
• Ca să compari două mii rotunde, te uiți la cifra miilor: mia cu prima cifră mai mare este numărul mai mare (de exemplu 8000 > 3000).

Greșeli frecvente

• „O mie are 100 de unități." Nu! O mie are 1000 de unități. Suta are 100, mia are 1000. Ține minte: cu cât numărul e mai mare, cu atât are mai multe unități.
• Confundăm câte zerouri are 10 000. Numerele 2000, 3000, ..., 9000 au trei zerouri. Doar 10 000 are patru zerouri. Numără-le cu degetul când scrii.
• Numărăm înapoi greșit. Când cobori din 1000 în 1000, scazi câte o mie: 5000, 4000, 3000... Nu sări peste trepte și nu adăuga din greșeală.
• Credem că 2500 e o mie întreagă. Miile întregi sunt rotunde, doar cu zerouri după cifra miilor. 2500 are și sute (un 5 acolo), deci nu este o mie întreagă.

Joc acasă

1. Scara miilor cu bilețele. Scrie pe 11 bilețele numerele 0, 1000, 2000, ..., 10 000. Amestecă-le, apoi așază-le în ordine pe podea, ca pe niște trepte. Pășește pe ele numărând cu voce tare, înainte și apoi înapoi. Cine greșește o treaptă, o ia de la capăt — e mai distractiv așa!

2. Bancnotele de o mie. Decupați din hârtie 10 „bancnote" și scrieți pe fiecare 1000. Părintele cere: „Dă-mi 4000 de lei!" — tu numeri 4 bancnote: 1000, 2000, 3000, 4000. Schimbați rolurile. Apoi încercați invers: „Aveai 7000 și ai cheltuit 1000 — câți îți rămân?" (Numărați înapoi.)

3. Liftul fermecat. Imaginați-vă un bloc cu etaje din mie în mie. Părintele spune un etaj (de exemplu 6000), iar tu numeri cu voce tare până sus la 10 000 (înainte) sau jos la 0 (înapoi), din 1000 în 1000. Folosiți mâna ca un buton de lift care urcă și coboară.

Pentru părinți și învățători

Această lecție introduce noțiunea de mie și extinde concentrul numeric până la 10 000, conform competenței 2.1. Scopul nu este memorarea mecanică, ci înțelegerea structurii: o mie ca grupare de 10 sute, deci continuarea firească a logicii „din 10 în 10" pe care copilul o cunoaște de la zeci și sute.

Cum predați pas cu pas:

• Începeți de la concret. Dacă aveți baza zecimală (cuburi), arătați fizic trecerea: 10 plăcuțe de o sută = 1 cub mare. Dacă nu, folosiți bancnote de hârtie de 1000 sau grupuri de obiecte.
• Insistați pe echivalențe rostite cu voce tare: „o mie = 10 sute = 1000 de unități". Repetarea în formulări diferite consolidează.
• Exersați numărarea înainte și înapoi zilnic, câte 2 minute. Numărarea înapoi este adesea mai grea — acordați-i timp.

Întrebări utile de pus copilului:

• „Câte sute trebuie să strâng ca să fac o mie?" (10)
• „Ce număr vine după 6000 dacă merg din 1000 în 1000?" (7000)
• „Ce număr vine înainte de 4000?" (3000)
• „Câte zerouri are 8000? Dar 10 000?" (3 și 4)

Cum verificați înțelegerea: cereți copilului să formeze un număr (ex. 5000) cu obiecte și apoi să-l citească; cereți să continue și să coboare un șir; puneți o întrebare-capcană („2500 e o mie întreagă?" — răspunsul corect: nu). Dacă greșește echivalența „o mie = 1000 de unități", reluați cu obiecte numărate efectiv în grupuri.

Lecția pregătește terenul pentru următoarea, Formarea numerelor de patru cifre, unde miile se vor combina cu sute, zeci și unități pentru a forma orice număr până la 10 000.

Întrebări frecvente

Câte sute are o mie? O mie are exact 10 sute. Dacă numeri din sută în sută (100, 200, 300...), faci 10 pași până la 1000. Tot așa, 10 plăcuțe de o sută formează un cub mare de o mie.

Câte unități are o mie? O mie are 1000 de unități. Aceasta înseamnă că, dacă ai număra din 1 în 1, ai face o mie de pași până ajungi la 1000. Tot o mie are și 100 de zeci.

Cum scriu numărul o mie cu cifre? Se scrie 1000: cifra 1 urmată de trei zerouri. Cifra 1 stă pe locul miilor, iar cele trei zerouri arată că nu mai sunt sute, zeci sau unități în plus.

Cum numărăm din 1000 în 1000? Pornim de la o mie și adăugăm câte o mie la fiecare pas: 1000, 2000, 3000, 4000, până la 10 000. Doar cifra miilor crește, iar cele trei zerouri rămân pe loc. Înapoi, scădem câte o mie: 10 000, 9000, 8000...

Care sunt miile întregi până la 10 000? Ele sunt: 1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 7000, 8000, 9000 și 10 000. Toate au cifra miilor urmată de trei zerouri (iar 10 000 are patru zerouri).

Câte zerouri are numărul 10 000? Numărul 10 000 (zece mii) are patru zerouri. Spre deosebire de el, numerele 1000, 2000, ..., 9000 au doar trei zerouri. De aceea îl scriem cu un mic spațiu, ca să-l citim mai ușor.

Ce vine după 9000? După 9000, dacă numărăm din 1000 în 1000, vine 10 000 (zece mii). Acesta este cel mai mare număr din unitatea „Numerele naturale de la 0 la 10 000".

Cum compar două numere de mii rotunde? Te uiți la cifra miilor, adică la cifra din față. Mia cu prima cifră mai mare este numărul mai mare: de exemplu, 7000 este mai mare decât 4000, fiindcă 7 este mai mare decât 4. Dacă cifrele miilor sunt egale, numerele sunt egale (6000 = 6000).

De ce numărăm din 1000 în 1000 și nu din 1 în 1? Pentru că este mult mai rapid. Gruparea în mii ne ajută să mergem cu pași mari, fără să obosim numărând fiecare unitate. La fel face și furnicuța Mia: cară o sută deodată, nu firimitură cu firimitură.