Scăderea numerelor mari, cu trecere peste ordin

Salut, micule matematician! Astăzi învățăm un truc foarte util: scăderea cu trecere peste ordin la numerele mari, până la un milion. Vei descoperi ce facem atunci când, la o scădere, „nu ne ajung” unitățile de un anumit fel și trebuie să împrumutăm de la vecinul din stânga. Pare greu, dar e ca atunci când n-ai destui bănuți de 1 leu și schimbi o bancnotă de 10 lei în zece monede. Hai să vedem cum!

Ce vei învăța

Vei ști să scazi numere mari cu trecere peste ordin (cu împrumut).
Vei ști să desfaci o zece, o sută, o mie sau o zece de mii când nu ajung unitățile de același fel.
Vei ști să scazi din numere cu multe zerouri, cum ar fi 500 000 − 247 368.
Vei ști să faci proba scăderii ca să fii sigur că rezultatul e corect.
Vei ști să rezolvi mici probleme din viața de zi cu zi folosind scăderea cu împrumut.

Hai să descoperim împreună

Ne amintim cum stau numerele în coloane

La scădere așezăm numerele unul sub altul, frumos aliniate: unitățile sub unități, zecile sub zeci, sutele sub sute și așa mai departe. Numărul de sus, din care scădem, se numește descăzut. Numărul de dedesubt, pe care îl luăm, se numește scăzător. Ce rămâne se numește diferență (sau rest).

Reține ordinele, de la dreapta spre stânga:

U = unități
Z = zeci (o zece = 10 unități)
S = sute (o sută = 10 zeci)
UM = unități de mii (o mie = 10 sute)
ZM = zeci de mii (o zece de mii = 10 mii)
SM = sute de mii (o sută de mii = 10 zeci de mii)

Vezi tiparul? Fiecare ordin este de 10 ori mai mare decât vecinul lui din dreapta. Tocmai de aici vine secretul împrumutului. La scăderea fără trecere peste ordin (lecția dinainte, Scăderea numerelor mari, fără trecere peste ordin) cifra de sus era mereu mai mare sau egală cu cea de jos. Astăzi învățăm ce facem când cifra de sus este mai mică decât cea de jos.

Ce înseamnă „trecere peste ordin” la scădere

Imaginează-ți că vrei să dai unui prieten 7 bomboane, dar în mână ai doar 3. Nu-ți ajung! Atunci mergi la borcanul cu bomboane (vecinul din stânga) și iei o pungă întreagă, pe care o desfaci în 10 bomboane. Acum ai 13 bomboane și poți da liniștit 7.

La scădere e exact la fel. Când cifra de sus e prea mică, împrumutăm 1 de la ordinul din stânga. Dar atenție: acel „1” pe care îl împrumutăm valorează 10 la noi! O zece desfăcută înseamnă 10 unități. O sută desfăcută înseamnă 10 zeci. O mie desfăcută înseamnă 10 sute. Și tot așa.

Acest schimb se numește desfacerea unui ordin. Mai poartă și nume mai vechi: „cu împrumut” sau „cu trecere peste ordin”. Toate înseamnă același lucru.

Regula de aur a scăderii cu împrumut

Lucrăm mereu de la dreapta la stânga, ordin cu ordin. La fiecare coloană ne punem o singură întrebare:

„Cifra de sus este destul de mare ca să scad cifra de jos?”

Dacă DA → scădem direct, ca în lecția trecută.
Dacă NU → împrumutăm 1 de la vecinul din stânga. Vecinul scade cu 1, iar la noi cifra de sus crește cu 10. Apoi scădem.

Hai să vedem totul pas cu pas, încet și răbdător.

Pas cu pas: 6 000 − 2 487

Așezăm numerele în coloană:

  6 0 0 0
- 2 4 8 7
---------

Pasul 1 — unitățile (U). Sus avem 0, jos avem 7. Putem scădea 7 din 0? Nu! Trebuie să împrumutăm. Dar vecinul din stânga (zecile) este și el 0… și sutele sunt 0. Mergem până găsim un vecin care are de unde da: miile, unde sus stă 6.

Aici facem o desfacere în lanț. Luăm 1 mie. O mie = 10 sute. Deci sutele devin 10. Apoi din cele 10 sute împrumutăm 1 sută pentru zeci: zecile devin 10. Din cele 10 zeci împrumutăm 1 zece pentru unități: unitățile devin 10. La final:

miile: din 6 a rămas 5;
sutele: au devenit 9 (au primit 10, dar au dat 1 mai departe);
zecile: au devenit 9 (la fel);
unitățile: au devenit 10.

Pasul 2 — scădem acum, coloană cu coloană:

U: 10 − 7 = 3
Z: 9 − 8 = 1
S: 9 − 4 = 5
UM: 5 − 2 = 3

Rezultatul este 3 513.

  6 0 0 0
- 2 4 8 7
---------
  3 5 1 3

Proba. Adunăm diferența cu scăzătorul: 3 513 + 2 487 = 6 000. Iese descăzutul! Deci scăderea e corectă. Vezi mai multe despre verificare în lecția Proba adunării și a scăderii numerelor mari.

De ce vecinii „cu 0” se transformă în 9

Ai observat la exemplul de sus că zerourile din mijloc s-au transformat în 9? Asta se întâmplă mereu când împrumutul „trece” printr-un zero. Gândește-te așa: zeroul primește 10 de la stânga lui, dar trebuie să dea imediat 1 mai departe, spre dreapta. 10 − 1 = 9. De aceea rămâne 9.

Reține mica regulă magică: când împrumutul trece printr-un șir de zerouri, fiecare zero devine 9, iar ultima cifră (cea care a dat cu adevărat) scade cu 1. Asta ne ajută enorm la numerele cu multe zerouri.

Pas cu pas dintr-un număr cu multe zerouri: 500 000 − 247 368

Acesta este exemplul-vedetă al lecției de azi. Așezăm:

  5 0 0 0 0 0
- 2 4 7 3 6 8
-------------

Sus avem o mulțime de zerouri. Singura cifră care are „de unde da” este 5 (sutele de mii). Aplicăm regula magică: împrumutul pleacă de la 5 și trece prin toate zerourile spre dreapta.

SM: 5 → 4 (a dat 1)
ZM: 0 → 9
UM: 0 → 9
S: 0 → 9
Z: 0 → 9
U: 0 → 10 (aici se oprește împrumutul, în coloana cea mai din dreapta)

Acum scădem liniștit:

U: 10 − 8 = 2
Z: 9 − 6 = 3
S: 9 − 3 = 6
UM: 9 − 7 = 2
ZM: 9 − 4 = 5
SM: 4 − 2 = 2

Rezultatul este 252 632.

  5 0 0 0 0 0
- 2 4 7 3 6 8
-------------
  2 5 2 6 3 2

Proba: 252 632 + 247 368 = 500 000. Corect! Ai văzut cât de ușor devine, dacă știi că zerourile se transformă în 9?

Truc rapid pentru numere rotunde cu zerouri

Există și o scurtătură frumoasă pentru numere ca 500 000, 300 000 sau 1 000 000. Poți să scazi mai întâi 1 din numărul rotund, ca să scapi de zerouri, apoi să adaugi acel 1 la final. De exemplu:

500 000 − 247 368. Scriem 500 000 ca 499 999 + 1. Mai întâi: 499 999 − 247 368 = 252 631 (aici nu mai e niciun împrumut, fiindcă toate cifrele de sus sunt 9!). Apoi adăugăm 1 înapoi: 252 631 + 1 = 252 632. Același rezultat! E doar o cale mai rapidă pentru cei cărora le plac scurtăturile.

Verifică repede cu aproximarea

Pe lângă probă, mai există un truc isteț ca să vezi dacă rezultatul tău pare corect: aproximarea. Înainte de a scădea exact, rotunjește numerele și fă în minte o scădere ușoară. Dacă rezultatul exact e aproape de cel aproximat, ești pe drumul bun. Dacă e mult diferit, oprește-te și caută greșeala.

De exemplu, la 500 000 − 247 368 rotunjim scăzătorul la 250 000. Atunci 500 000 − 250 000 = 250 000. Rezultatul nostru exact, 252 632, este foarte aproape de 250 000 — perfect! Dacă ai fi obținut, să zicem, 750 000 sau 25 000, ți-ai da seama imediat că e o greșeală, fără să mai faci proba.

Aproximarea nu îți dă răspunsul exact, dar îți spune ordinul de mărime la care trebuie să ajungi. E ca atunci când, înainte să plătești la magazin, îți dai seama „cam cât” trebuie să-ți rămână rest. Folosește-o de fiecare dată ca pe un paznic care prinde greșelile mari.

Pas cu pas: 84 215 − 36 758 (împrumut la mai multe ordine)

Aici împrumutăm de mai multe ori, dar de fiecare dată de la vecinul de alături.

  8 4 2 1 5
- 3 6 7 5 8
-----------

U: 5 − 8? Nu se poate. Împrumutăm de la zeci. Z (1) devine 0, U devine 15. 15 − 8 = 7.
Z: acum sus avem 0. 0 − 5? Nu se poate. Împrumutăm de la sute. S (2) devine 1, Z devine 10. 10 − 5 = 5.
S: acum sus avem 1. 1 − 7? Nu se poate. Împrumutăm de la mii. UM (4) devine 3, S devine 11. 11 − 7 = 4.
UM: acum sus avem 3. 3 − 6? Nu se poate. Împrumutăm de la zecile de mii. ZM (8) devine 7, UM devine 13. 13 − 6 = 7.
ZM: acum sus avem 7. 7 − 3 = 4.

Rezultatul este 47 457.

  8 4 2 1 5
- 3 6 7 5 8
-----------
  4 7 4 5 7

Proba: 47 457 + 36 758 = 84 215. Corect!

O poveste scurtă ca să ții minte

Era odată un Rege Mie care avea în vistierie 6 mii de galbeni, toți în cufere mari. Vine un negustor și cere 2 mii, 4 sute, 8 zeci și 7 galbeni mărunți. Regele n-avea niciun galben mărunt în mână! Atunci a chemat vistiernicul: „Desfă-mi un cufăr de o mie!”. Cuferele s-au desfăcut: 1 mie a devenit 10 sute, o sută a devenit 10 zeci, o zece a devenit 10 galbeni. Așa Regele a putut plăti exact, ban cu ban, și i-au rămas 3 mii, 5 sute, 1 zece și 3 galbeni: 3 513. De atunci, ori de câte ori „nu-ți ajung”, îți amintești de Regele Mie care desface un ordin ca să poată plăti.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: 7 003 − 1 856

  7 0 0 3
- 1 8 5 6
---------

U: 3 − 6? Nu. Împrumutăm, dar zecile și sutele sunt 0, deci desfacem de la mii. Mii: 7 → 6; sute: 0 → 9; zeci: 0 → 9; unități: 3 → 13.
U: 13 − 6 = 7
Z: 9 − 5 = 4
S: 9 − 8 = 1
UM: 6 − 1 = 5

Rezultat: 5 147. Proba: 5 147 + 1 856 = 7 003. ✔

Exemplul 2: 45 600 − 28 745

  4 5 6 0 0
- 2 8 7 4 5
-----------

U: 0 − 5? Nu. Împrumutăm de la zeci, dar zecile sunt 0, deci de la sute. Sute: 6 → 5; zeci: 0 → 9; unități: 0 → 10.
U: 10 − 5 = 5
Z: 9 − 4 = 5
S: 5 − 7? Nu. Împrumutăm de la mii: UM 5 → 4; sute: 5 → 15. 15 − 7 = 8
UM: 4 − 8? Nu. Împrumutăm de la zeci de mii: ZM 4 → 3; mii: 4 → 14. 14 − 8 = 6
ZM: 3 − 2 = 1

Rezultat: 16 855. Proba: 16 855 + 28 745 = 45 600. ✔

Exemplul 3: 720 304 − 458 967

  7 2 0 3 0 4
- 4 5 8 9 6 7
-------------

U: 4 − 7? Nu. Împrumutăm de la zeci, dar zecile sunt 0, deci de la sute: S 3 → 2; zeci: 0 → 9; unități: 4 → 14. 14 − 7 = 7
Z: 9 − 6 = 3
S: 2 − 9? Nu. Împrumutăm de la mii, dar miile sunt 0, deci de la zeci de mii: ZM 2 → 1; mii: 0 → 9; sute: 2 → 12. 12 − 9 = 3
UM: 9 − 8 = 1
ZM: 1 − 5? Nu. Împrumutăm de la sute de mii: SM 7 → 6; zeci de mii: 1 → 11. 11 − 5 = 6
SM: 6 − 4 = 2

Rezultat: 261 337. Proba: 261 337 + 458 967 = 720 304. ✔

Exemplul 4: 1 000 000 − 638 459

Numărul cel mare, milionul! Aici toate cele 6 zerouri se transformă în 9, iar 1-ul din față rămâne 0 (și nu îl mai scriem).

  1 0 0 0 0 0 0
-   6 3 8 4 5 9
---------------

Folosim regula magică a zerourilor. 1 000 000 = 999 999 + 1. Mai întâi 999 999 − 638 459 = 361 540, apoi + 1 = 361 541.

Verificăm și pe coloane: 1 000 000 devine sus 0 (la milioane) 9 9 9 9 9 10.

U: 10 − 9 = 1
Z: 9 − 5 = 4
S: 9 − 4 = 5
UM: 9 − 8 = 1
ZM: 9 − 3 = 6
SM: 9 − 6 = 3

Rezultat: 361 541. Proba: 361 541 + 638 459 = 1 000 000. ✔

Exemplul 5 (problemă): Câți locuitori mai sunt?

Într-un oraș locuiau 312 000 de oameni. Într-un an s-au mutat în alte orașe 89 475 de locuitori. Câți locuitori au rămas?

Scădem: 312 000 − 89 475.

  3 1 2 0 0 0
-   8 9 4 7 5
-------------

Atenție la cifre: 312 000 are la sute, la zeci și la unități câte un 0 (cifra 2 este la mii, nu la sute!).

U: 0 − 5? Nu. Împrumut în lanț prin zerouri până la mii: UM 2 → 1; sute 0 → 9; zeci 0 → 9; unități 0 → 10. 10 − 5 = 5
Z: 9 − 7 = 2
S: 9 − 4 = 5
UM: 1 − 9? Nu. Împrumut de la zeci de mii: ZM 1 → 0; mii 1 → 11. 11 − 9 = 2
ZM: 0 − 8? Nu. Împrumut de la sute de mii: SM 3 → 2; zeci de mii 0 → 10. 10 − 8 = 2
SM: 2 − 0 = 2

Rezultat: 222 525 de locuitori. Proba: 222 525 + 89 475 = 312 000. ✔

Exemplul 6 (problemă cu mers invers scurt): Cât a costat tableta?

Mama avea 5 000 de lei economisiți. După ce a cumpărat o tabletă, i-au rămas 1 348 de lei. Cât a costat tableta?

Scădem ce a rămas din ce avea: 5 000 − 1 348.

  5 0 0 0
- 1 3 4 8
---------

U: 0 − 8? Nu. Desfacem din mii: mii 5 → 4; sute 0 → 9; zeci 0 → 9; unități 0 → 10. 10 − 8 = 2
Z: 9 − 4 = 5
S: 9 − 3 = 6
UM: 4 − 1 = 3

Tableta a costat 3 652 de lei. Proba: 3 652 + 1 348 = 5 000. ✔

Să exersăm

Ia un creion și un caiet! Așază numerele în coloană și scade cu grijă, de la dreapta la stânga.

1. Calculează: 8 000 − 3 546.

2. Calculează: 6 105 − 2 879.

3. Calculează: 40 000 − 17 658.

4. Calculează: 52 314 − 28 657.

5. Calculează: 300 000 − 145 872.

6. Calculează: 700 506 − 358 749.

7. Calculează: 1 000 000 − 456 789.

8. Completează cifra care lipsește: la scăderea unităților, 0 − 4 nu se poate, așa că împrumutăm și unitatea de sus devine ____.

9. Adevărat sau fals? Când împrumutul trece printr-un 0, acel 0 se transformă în 9.

10. Adevărat sau fals? La scădere, descăzutul este numărul de jos, cel pe care îl luăm.

11. Încercuiește scăderea care are trecere peste ordin (cu împrumut): a) 87 − 54 b) 83 − 47.

12. Potrivește fiecare scădere cu rezultatul ei:

A) 1 000 − 1
B) 1 000 − 100
C) 1 000 − 10
Rezultate: 990 ; 999 ; 900

13. Fă proba la scăderea 9 000 − 4 376 = 4 624. Este corectă?

14. Problemă: O bibliotecă are 125 000 de cărți. S-au împrumutat 47 380. Câte cărți au rămas pe rafturi?

15. Problemă: Un stadion are 60 000 de locuri. La un meci s-au ocupat 43 925 de locuri. Câte locuri au rămas libere?

16. Problemă: Bunicul avea în cont 250 000 de lei. A donat 168 500 de lei pentru o școală. Câți lei i-au mai rămas?

17. Desenează o bancnotă de 100 lei și arată cu o săgeată în câte monede de 10 lei se desface. (Indiciu: o sută = 10 zeci.)

18. Provocare: Găsește numărul necunoscut. 800 000 − ____ = 512 643. (Indiciu: scade rezultatul din descăzut.)

Răspunsuri și explicații

1. 8 000 − 3 546 = 4 454. Desfacem din mii (8→7, sute 0→9, zeci 0→9, unități 0→10): 10−6=4, 9−4=5, 9−5=4, 7−3=4. Proba: 4 454 + 3 546 = 8 000. ✔

2. 6 105 − 2 879 = 3 226. U: 5−9 nu, împrumut în lanț prin zeci (sute 1→0, zeci 0→9, unități 5→15): 15−9=6. Z: 9−7=2. S: 0−8 nu, împrumut din mii (6→5, sute 0→10): 10−8=2. UM: 5−2=3. Proba: 3 226 + 2 879 = 6 105. ✔

3. 40 000 − 17 658 = 22 342. 40 000 = 39 999 + 1: 39 999 − 17 658 = 22 341, +1 = 22 342. Proba: 22 342 + 17 658 = 40 000. ✔

4. 52 314 − 28 657 = 23 657. U: 4−7 nu (zeci 1→0, unități 14): 14−7=7. Z: 0−5 nu (sute 3→2, zeci 10): 10−5=5. S: 2−6 nu (mii 2→1, sute 12): 12−6=6. UM: 1−8 nu (zeci de mii 5→4, mii 11): 11−8=3. ZM: 4−2=2. Proba: 23 657 + 28 657 = 52 314. ✔

5. 300 000 − 145 872 = 154 128. 300 000 = 299 999 + 1: 299 999 − 145 872 = 154 127, +1 = 154 128. Proba: 154 128 + 145 872 = 300 000. ✔

6. 700 506 − 358 749 = 341 757. U: 6−9 nu (zeci 0→9 prin împrumut din sute 5→4, unități 16): 16−9=7. Z: 9−4=5. S: 4−7 nu (mii 0→9 prin împrumut din zeci de mii 0→9 prin sute de mii 7→6, sute 14): 14−7=7. UM: 9−8=1. ZM: 9−5=4. SM: 6−3=3. Rezultat 341 757. Proba: 341 757 + 358 749 = 700 506. ✔

7. 1 000 000 − 456 789 = 543 211. 1 000 000 = 999 999 + 1: 999 999 − 456 789 = 543 210, +1 = 543 211. Proba: 543 211 + 456 789 = 1 000 000. ✔

8. Unitatea de sus devine 10. Am împrumutat 1 (care valorează 10) de la vecinul din stânga.

9. Adevărat. Zeroul primește 10 și dă imediat 1 mai departe: 10 − 1 = 9.

10. Fals. Descăzutul este numărul de sus, din care scădem. Cel de jos se numește scăzător.

11. Răspuns: b) 83 − 47. La unități 3 − 7 nu se poate, deci împrumutăm (trecere peste ordin). La a), 7 − 4 se poate direct, fără împrumut.

12. A → 999; B → 900; C → 990.

13. Da, e corectă. 4 624 + 4 376 = 9 000, adică exact descăzutul. Proba reușește.

14. 125 000 − 47 380 = 77 620 de cărți. Proba: 77 620 + 47 380 = 125 000. ✔

15. 60 000 − 43 925 = 16 075 locuri libere. Proba: 16 075 + 43 925 = 60 000. ✔

16. 250 000 − 168 500 = 81 500 lei. Proba: 81 500 + 168 500 = 250 000. ✔

17. O bancnotă de 100 lei = 10 monede de 10 lei. Desenul tău trebuie să arate o săgeată de la bancnota de 100 spre 10 monede de câte 10.

18. Numărul necunoscut = 800 000 − 512 643 = 287 357. Verificare: 800 000 − 287 357 = 512 643. ✔ (Mai multe despre aflarea necunoscutei în lecția Aflarea numărului necunoscut: mersul invers.)

De reținut

La scădere lucrăm de la dreapta la stânga, ordin cu ordin: U, Z, S, UM, ZM, SM.
Când cifra de sus e mai mică decât cea de jos, împrumutăm 1 de la vecinul din stânga; la noi acel 1 valorează 10.
A împrumuta înseamnă a desface un ordin: o zece = 10 unități, o sută = 10 zeci, o mie = 10 sute, și tot așa.
Când împrumutul trece printr-un șir de zerouri, fiecare zero devine 9.
Fă mereu proba: diferența + scăzătorul = descăzutul.

Greșeli frecvente

Uiți că vecinul scade cu 1. După ce împrumuți, cifra din stânga trebuie micșorată cu 1. Dacă o lași neschimbată, rezultatul iese prea mare. Taie cifra veche și scrie deasupra cea nouă.
Scrii zeroul ca 10 în loc de 9 când împrumutul doar trece prin el. Doar coloana din capăt (cea care chiar primește) devine 10. Zerourile din mijloc, prin care doar trece împrumutul, devin 9.
Scazi cifra mică din cea mare „pe dos”. Dacă sus e 3 și jos e 8, NU se face 8 − 3. Trebuie să împrumuți și să faci 13 − 8. Întreabă-te mereu: „Îmi ajunge cifra de sus?”.
Nu aliniezi cifrele. Dacă unitățile nu stau sub unități, totul se strică. Scrie numerele cu grijă, în coloane drepte, eventual pe foaie cu pătrățele.

Joc acasă

1. Banca de acasă (cu monede și bancnote de jucărie). Pregătește bilețele care reprezintă 1, 10, 100 și 1000 de lei. Cere copilului să „plătească” o sumă mai mică decât are în mărunt. Când nu ajung banii mici, schimbați o bancnotă mare în 10 mai mici — exact desfacerea unui ordin. Repetați cu sume diferite.

2. Cursa cu împrumut. Scrieți pe foi 6 scăderi cu trecere peste ordin. Cronometrați. Copilul rezolvă, apoi face proba la fiecare. Pentru fiecare probă reușită, un punct. Cine adună 6 puncte câștigă o mică recompensă.

3. Vânătoarea de zerouri. Scrieți numere rotunde mari (500 000, 1 000 000, 700 000) din care scădeți numere de 6 cifre. Provocarea: să spună din timp câte zerouri se vor transforma în 9. Apoi verificați rezolvând.

Pentru părinți și învățători

Această lecție extinde mecanismul împrumutului, deja cunoscut de la numere mici, la concentrul 0 – 1 000 000. Cel mai important obstacol pentru copii nu este împrumutul simplu, ci împrumutul în lanț prin zerouri (de tipul 500 000 − 247 368). Recomandăm să porniți concret, cu bani de jucărie sau cu un abac, înainte de algoritmul scris.

Pași de predare sugerați:

Reactivați ordinele (U, Z, S, UM, ZM, SM) și ideea că fiecare ordin valorează 10 din cel din dreapta.
Lucrați întâi o scădere cu un singur împrumut (ex. 6 105 − 2 879), apoi una cu împrumut în lanț.
Introduceți „regula magică a zerourilor” (zeroul devine 9) doar după ce copilul a înțeles de ce se întâmplă, nu ca pe o vrajă memorată.
Cereți proba la fiecare exercițiu; o transformați în obișnuință.

Întrebări utile pe care să le puneți: „Îți ajunge cifra de sus?”, „De la cine împrumuți?”, „Cât valorează 1-ul împrumutat?”, „De ce a devenit zeroul acela 9?”. Verificați înțelegerea cerând copilului să explice cu voce tare un pas, nu doar să dea rezultatul. Dacă greșește, întrebați unde s-a oprit împrumutul — de obicei acolo e confuzia. Legați lecția de proba scăderii (Proba adunării și a scăderii numerelor mari) și de mersul invers (Aflarea numărului necunoscut: mersul invers).

Întrebări frecvente

Ce înseamnă scădere cu trecere peste ordin la clasa a IV-a? Înseamnă o scădere în care, la o coloană, cifra de sus este mai mică decât cea de jos, așa că trebuie să împrumutăm 1 de la ordinul din stânga. Acel 1 valorează 10 la coloana unde l-am adus. Se mai numește scădere cu împrumut.

Cum scad dintr-un număr cu multe zerouri, ca 500 000? Împrumuți de la prima cifră care nu e zero (la 500 000, cifra 5). Împrumutul trece prin toate zerourile spre dreapta, iar fiecare zero devine 9, în afară de ultima coloană, care devine 10. Apoi scazi normal.

De ce zeroul se transformă în 9 la scădere? Pentru că zeroul primește 10 de la vecinul din stânga, dar trebuie imediat să dea 1 mai departe, spre dreapta. 10 − 1 = 9, deci rămâne 9. Doar coloana din capătul drept păstrează valoarea 10.

Ce este descăzutul și ce este scăzătorul? Descăzutul este numărul de sus, din care scădem. Scăzătorul este numărul de jos, pe care îl luăm. Rezultatul se numește diferență sau rest. Reține: din descăzut scădem scăzătorul.

Cum fac proba la o scădere cu împrumut? Aduni diferența (rezultatul) cu scăzătorul. Dacă obții descăzutul (numărul de sus), scăderea este corectă. De exemplu, dacă 9 000 − 4 376 = 4 624, atunci 4 624 + 4 376 trebuie să dea 9 000.

Cât face 1 000 000 minus un număr de 6 cifre? Toate cele șase zerouri devin 9, iar 1-ul din față devine 0 (nu se mai scrie). Practic, calculezi 999 999 minus numărul tău, apoi adaugi 1 la rezultat. De exemplu, 1 000 000 − 456 789 = 543 211.

De câte ori pot împrumuta într-o singură scădere? De câte ori e nevoie — la fiecare coloană unde cifra de sus nu ajunge. Poți avea împrumut la una, două sau chiar la toate coloanele. Important este să micșorezi mereu cu 1 vecinul de la care iei.

Ce greșeală fac cel mai des copiii la scăderea cu trecere? Cea mai frecventă este să uite să scadă 1 din cifra vecinului după ce au împrumutat, ceea ce dă un rezultat prea mare. A doua este să scrie 10 în loc de 9 la zerourile prin care împrumutul doar trece. Proba prinde imediat aceste greșeli.

Cum verific repede dacă rezultatul scăderii e cam corect? Folosește aproximarea: rotunjește numerele la mii sau la zeci de mii și fă scăderea ușoară în minte. Dacă rezultatul exact e aproape de cel aproximat, ești pe drumul bun. De pildă, la 312 000 − 89 475 gândești „aproximativ 312 000 − 90 000 = 222 000”, iar rezultatul exact, 222 525, este chiar pe-aproape.

Poate fi scăzătorul mai mare decât descăzutul? La clasa a IV-a, nu. Lucrăm doar cu numere naturale, așa că scădem mereu un număr mai mic dintr-un număr mai mare (sau egal). Dacă vezi că numărul de jos este mai mare decât cel de sus pe tot numărul, înseamnă că le-ai așezat invers — verifică ordinea înainte de a începe.