Transformări ale unităților de lungime

Imaginează-ți că ai măsurat înălțimea ușii și ai scris „2 metri”. Prietenul tău a măsurat aceeași ușă, dar a scris „200 de centimetri”. Cine are dreptate? Amândoi! Aceeași lungime poate fi scrisă în mai multe feluri. În această lecție vei învăța să treci dintr-o unitate de măsură în alta, fără să te încurci. E ca și cum ai ști să spui același lucru în două limbi. Hai să descoperim secretul!

Ce vei învăța

• Vei ști să transformi o lungime dintr-o unitate mai mare în una mai mică, prin înmulțire cu 10, 100 sau 1000.
• Vei ști să transformi o lungime dintr-o unitate mai mică în una mai mare, prin împărțire cu 10, 100 sau 1000.
• Vei ști să treci ușor din metri în centimetri și din kilometri în metri.
• Vei ști să scrii aceeași lungime în mai multe forme echivalente (de exemplu 1 m 25 cm = 125 cm = 1,25 m).
• Vei ști să verifici dacă transformarea ta este corectă.

Hai să descoperim împreună

În lecția trecută ai cunoscut scara unităților de lungime. Hai s-o așezăm din nou în fața ochilor, de la cea mai mare la cea mai mică:

Reține un lucru foarte important: între două trepte vecine este de fiecare dată de 10 ori. Adică un metru are 10 decimetri, un decimetru are 10 centimetri, un centimetru are 10 milimetri și tot așa. Pe scară, fiecare pas în jos înseamnă „de 10 ori mai mărunt”.

O poveste scurtă: furnicile constructoare

Într-o grădină, o familie de furnici a hotărât să construiască un drum de la mușuroi până la tufa de căpșuni. Furnica-șef a măsurat drumul și a strigat: „Avem de făcut 3 metri de drum!”. Furnicile mici s-au speriat: „Doar 3? E prea puțin de lucru pentru noi atâtea!”. Atunci furnica-șef a zâmbit și a spus: „Pentru noi, cele mărunte, 3 metri înseamnă 300 de centimetri sau chiar 3000 de milimetri de muncă. Aceeași distanță, dar numărată cu pașii noștri mici, pare mult mai mare!”.

Și au înțeles furnicile marele secret al măsurării: când măsori cu o unitate mai mică, numărul crește, deși lungimea rămâne exact aceeași. 3 m, 300 cm și 3000 mm sunt același drum — doar îmbrăcat în haine diferite. Hai să învățăm și noi acest secret.

Regula de aur: coborâm sau urcăm pe scară?

Totul se rezumă la o singură întrebare simplă: transform într-o unitate mai mare sau mai mică?

Când trec dintr-o unitate MARE într-una MICĂ, ÎNMULȚESC.

De ce? Gândește-te la bani. Un leu mare se schimbă în mulți bănuți mici. Tot așa, un metru (mare) se schimbă în mulți centimetri (mici). Dacă unitatea devine mai mică, numărul crește, pentru că îți trebuie mai multe bucățele ca să umpli aceeași lungime.

Când trec dintr-o unitate MICĂ într-una MARE, ÎMPART.

E drumul invers. Mulți bănuți mici se adună într-un leu mare. Mulți centimetri se adună într-un metru. Dacă unitatea devine mai mare, numărul scade, pentru că o unitate mare „înghite” mai multe unități mici.

Hai să ținem minte așa, ca pe o poezioară:

De la mare la mic — înmulțesc. De la mic la mare — împart.

Cu cât înmulțesc sau împart? Numărăm treptele!

Acum vine partea inteligentă. Numărul de zerouri (10, 100, 1000) ne arată câte trepte coborâm sau urcăm pe scară.

• Dacă sar o treaptă → folosesc 10 (un zero).
• Dacă sar două trepte → folosesc 100 (două zerouri).
• Dacă sar trei trepte → folosesc 1000 (trei zerouri).

Hai să privim cele mai folosite drumuri de la metru:

• De la metru la decimetru este o treaptă → × 10. (1 m = 10 dm)
• De la metru la centimetru sunt două trepte → × 100. (1 m = 100 cm)
• De la metru la milimetru sunt trei trepte → × 1000. (1 m = 1000 mm)

Și în sus, către unitățile mari:

• De la metru la decametru este o treaptă în sus → ÷ 10.
• De la metru la hectometru sunt două trepte în sus → ÷ 100.
• De la metru la kilometru sunt trei trepte în sus → ÷ 1000. (1000 m = 1 km)

Îți amintești că la lecția despre înmulțirea cu 10, 100 și 1000 ai învățat un truc grozav? Ca să înmulțești cu 10, adaugi un zero; cu 100, adaugi două zerouri; cu 1000, adaugi trei zerouri. Iar la împărțirea cu 10, 100 și 1000 tai zerouri sau muți virgula. Exact aceleași trucuri ne ajută aici! Transformările de lungime sunt înmulțiri și împărțiri cu 10, 100, 1000 puse la treabă.

Pas cu pas: de la metri la centimetri

Hai să transformăm 5 m în centimetri.

1. Mă întreb: trec de la mare (m) la mic (cm)? Da. Deci înmulțesc.
2. Câte trepte cobor de la m la cm? Două (m → dm → cm). Deci folosesc 100.
3. Calculez: 5 × 100 = 500.
4. Răspuns: 5 m = 500 cm.

Vezi? Am pus pur și simplu două zerouri după 5. Ușor ca o joacă.

Pas cu pas: de la kilometri la metri

Acum transformăm 3 km în metri.

1. Trec de la mare (km) la mic (m)? Da. Deci înmulțesc.
2. Câte trepte cobor de la km la m? Trei (km → hm → dam → m). Deci folosesc 1000.
3. Calculez: 3 × 1000 = 3000.
4. Răspuns: 3 km = 3000 m.

Un kilometru este cam cât 10 terenuri de fotbal puse cap la cap. Acum înțelegi de ce 3 km înseamnă atâția metri!

Pas cu pas: de la centimetri la metri (drumul invers)

Hai acum invers. Transformăm 700 cm în metri.

1. Trec de la mic (cm) la mare (m)? Da. Deci împart.
2. Câte trepte urc de la cm la m? Două (cm → dm → m). Deci folosesc 100.
3. Calculez: 700 : 100 = 7.
4. Răspuns: 700 cm = 7 m.

Am tăiat două zerouri. Numărul a devenit mai mic, fiindcă metrul este o unitate mai mare. Totul se potrivește!

Forme echivalente: aceeași lungime, mai multe haine

Acum vine partea cea mai frumoasă. O lungime ca 1 m și 25 cm poate fi îmbrăcată în trei haine diferite, dar rămâne aceeași lungime. Hai s-o privim.

Forma 1 — amestecată: 1 m 25 cm. Spunem „un metru și încă 25 de centimetri”. Așa vorbim de obicei.

Forma 2 — totul în centimetri: 125 cm. Transform metrul în centimetri: 1 m = 100 cm. Apoi adun cei 25 cm care rămăseseră: 100 + 25 = 125 cm.

Forma 3 — cu virgulă, în metri: 1,25 m. Aici metrul întreg stă în fața virgulei, iar centimetrii stau în spatele virgulei. 25 cm înseamnă 25 de sutimi dintr-un metru, fiindcă 1 m are 100 cm. Deci scriem 1,25 m.

Îți amintești de la lecția cu numerele cu virgulă, banii și măsurile? Centimetrul este față de metru exact ca bănuțul față de leu: 1 metru = 100 de centimetri, la fel cum 1 leu = 100 de bani. De aceea 1 m 25 cm se scrie 1,25 m, exact cum 1 leu și 25 de bani se scrie 1,25 lei. Ce potrivire frumoasă!

Hai să mai facem un exemplu de forme echivalente cu un caz mai năzdrăvan: 2 m 5 cm.

• În centimetri: 2 m = 200 cm, plus 5 cm = 205 cm.
• Cu virgulă: 2 metri întregi, iar 5 cm înseamnă 5 sutimi de metru. Atenție! Trebuie două cifre după virgulă, deci scriem 2,05 m, nu 2,5 m. Punem un zero ca să „țină locul” zecilor.

Aceasta este o capcană în care mulți copii cad. Reține: după virgulă, la metri, vrem două cifre, pentru că un metru are 100 (adică două zerouri) de centimetri. Dacă ai un singur centimetru sau câțiva, pui un zero în față.

Cum despart o lungime mare în formă amestecată

Și invers? Dacă cineva îți spune 340 cm, cum scrii sub forma metri și centimetri? Te uiți cum sunt grupați centimetrii: 100 cm fac un metru.

• 340 cm = 300 cm + 40 cm = 3 m + 40 cm = 3 m 40 cm.
• Cu virgulă: 3,40 m, adică 3,4 m (zeroul de la coadă nu schimbă nimic, putem să nu-l mai scriem).

Truc rapid: la un număr de centimetri, ultimele două cifre sunt centimetrii „mărunți”, iar ce rămâne în față sunt metrii. La 340: ultimele două cifre (40) sunt centimetri, iar 3 din față sunt metri. Gata: 3 m 40 cm.

Hai să mai facem unul, cu un număr mai mare: 506 cm. Ultimele două cifre sunt 06, adică 6 centimetri. În față rămâne 5, adică 5 metri. Deci 506 cm = 5 m 6 cm. Iar cu virgulă, scriem 5,06 m (cu zeroul care ține locul). Vezi cât de frumos se leagă totul?

Drumul lung de pe scară: de la kilometru la centimetru

Uneori trebuie să sărim peste mai multe trepte deodată. Hai să transformăm 2 km în centimetri. E un drum lung, dar îl facem cu calm, treaptă cu treaptă, sau dintr-o singură săritură.

Pe scara noastră, de la km la cm sunt cinci trepte (km → hm → dam → m → dm → cm). Cinci trepte în jos înseamnă cinci zerouri, adică înmulțim cu 100 000.

2 × 100 000 = 200 000 cm.

Dacă ți se pare mult, fă drumul în doi pași mai ușori: mai întâi din km în m (2 km = 2000 m), apoi din m în cm (2000 × 100 = 200 000 cm). Ajungi la același răspuns! Truc bun de ținut minte: poți sparge un drum lung în doi pași scurți.

Să nu uităm: verifică mereu cu o întrebare simplă

După fiecare transformare, oprește-te o clipă și întreabă-te: „Numărul a crescut sau a scăzut? E logic?”

• Dacă ai trecut spre o unitate mai mică (m → cm), numărul trebuie să crească. 5 m → 500 cm. Da, a crescut. Bravo.
• Dacă ai trecut spre o unitate mai mare (cm → m), numărul trebuie să scadă. 700 cm → 7 m. Da, a scăzut. Perfect.

Dacă observi că ai trecut la o unitate mai mică, dar numărul tău a scăzut, înseamnă că ai greșit operația. Întoarce-te și verifică. Această întrebare simplă te salvează de multe greșeli!

Un mic tabel-prieten pe care să-l ții la îndemână

Ca să nu cauți de fiecare dată câte trepte sunt, ține aproape acest tabel cu cele mai folosite transformări. După ce le faci de câteva ori, le vei ști pe de rost, ca pe tabla înmulțirii.

Observă ceva frumos: drumul în jos și drumul în sus sunt oglindă. Dacă din m în cm înmulțesc cu 100, atunci din cm în m împart tot cu 100. Înmulțirea și împărțirea sunt operații surori, una desface ce face cealaltă. Dacă ai învățat un drum, l-ai învățat și pe cel întors!

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Din metri în centimetri

Transformă 8 m în centimetri.

Gândesc cu voce tare: trec de la metru (mare) la centimetru (mic), deci înmulțesc. De la m la cm sunt două trepte, deci cu 100.

8 × 100 = 800

Răspuns: 8 m = 800 cm. Verific: am trecut la o unitate mai mică, numărul a crescut. Corect!

Exemplul 2 — Din kilometri în metri

Transformă 6 km în metri.

De la kilometru (mare) la metru (mic) → înmulțesc. Sunt trei trepte, deci cu 1000.

6 × 1000 = 6000

Răspuns: 6 km = 6000 m. Verific: unitate mai mică, număr mai mare. Corect!

Exemplul 3 — Din milimetri în centimetri (drumul invers)

Transformă 90 mm în centimetri.

Trec de la milimetru (mic) la centimetru (mare) → împart. De la mm la cm este o treaptă, deci cu 10.

90 : 10 = 9

Răspuns: 90 mm = 9 cm. Verific: unitate mai mare, număr mai mic. Corect!

Exemplul 4 — Din metri în kilometri

Transformă 5000 m în kilometri.

De la metru (mic) la kilometru (mare) → împart. Sunt trei trepte, deci cu 1000.

5000 : 1000 = 5

Răspuns: 5000 m = 5 km. Am tăiat trei zerouri. Verific: unitate mai mare, număr mai mic. Corect!

Exemplul 5 — Forme echivalente

Scrie lungimea 1 m 25 cm în alte două feluri.

Pasul 1 — totul în centimetri: transform metrul, 1 m = 100 cm, apoi adun centimetrii rămași: 100 + 25 = 125 cm.

Pasul 2 — cu virgulă, în metri: 1 metru întreg, iar 25 cm = 25 de sutimi de metru, deci 1,25 m.

Răspuns: 1 m 25 cm = 125 cm = 1,25 m. Trei haine, aceeași lungime!

Exemplul 6 — O mică problemă

Maria are o panglică de 2 m 50 cm, iar Andrei are una de 180 cm. A cui panglică este mai lungă?

Ca să le comparăm, trebuie să fie îmbrăcate în aceeași unitate. Le aducem pe amândouă în centimetri.

• Panglica Mariei: 2 m 50 cm. Transform: 2 m = 200 cm, plus 50 cm = 250 cm.
• Panglica lui Andrei: 180 cm (este deja în centimetri).

Acum compar: 250 cm > 180 cm.

Răspuns: panglica Mariei (250 cm) este mai lungă decât a lui Andrei (180 cm), cu 250 − 180 = 70 cm.

Reține lecția de aur a problemelor: înainte să compari sau să aduni lungimi, adu-le în aceeași unitate!

Exemplul 7 — Din decimetri în milimetri

Transformă 4 dm în milimetri.

De la decimetru (mai mare) la milimetru (mai mic) → înmulțesc. De la dm la mm sunt două trepte (dm → cm → mm), deci cu 100.

4 × 100 = 400

Răspuns: 4 dm = 400 mm. Verific: unitate mai mică, număr mai mare. Corect!

Exemplul 8 — O problemă cu adunare de lungimi

Pe un raft sunt trei cărți puse una lângă alta: una groasă de 5 cm, una de 30 mm și una de 4 cm. Ce lungime ocupă cele trei cărți pe raft, în centimetri?

Mai întâi aduc totul în aceeași unitate. Cartea din mijloc este dată în milimetri: 30 mm = 30 : 10 = 3 cm. Acum toate sunt în centimetri.

Adun: 5 cm + 3 cm + 4 cm = 12 cm.

Răspuns: cele trei cărți ocupă 12 cm pe raft. Vezi cât de important a fost să aduc milimetrii în centimetri înainte de adunare!

Să exersăm

Ia un creion și un caiet. Rezolvă pe rând, gândind de fiecare dată: „mare la mic sau mic la mare?”

1. Completează: 4 m = ____ cm.

2. Completează: 7 m = ____ dm.

3. Completează: 2 km = ____ m.

4. Completează: 3 m = ____ mm.

5. Completează (drumul invers): 600 cm = ____ m.

6. Completează: 80 dm = ____ m.

7. Completează: 4000 m = ____ km.

8. Completează: 50 mm = ____ cm.

9. Scrie în trei feluri lungimea 3 m 60 cm: 3 m 60 cm = ____ cm = ____ m (cu virgulă).

10. Scrie 2 m 8 cm în centimetri și cu virgulă (atenție la zero!): 2 m 8 cm = ____ cm = ____ m.

11. Transformă 425 cm în forma metri și centimetri: 425 cm = ____ m ____ cm.

12. Adevărat sau fals? 1 km = 100 m.

13. Adevărat sau fals? 250 cm = 2 m 50 cm.

14. Încercuiește lungimea mai mare: 3 m sau 250 cm?

15. Potrivește fiecare lungime cu forma ei echivalentă: a) 1 m 5 cm b) 1 m 50 cm c) 5 m A) 500 cm B) 105 cm C) 150 cm

16. Pune în ordine, de la cea mai scurtă la cea mai lungă: 1 m, 90 cm, 1 m 20 cm, 75 cm.

17. Problemă: Un gard are 3 m. Un alt gard are 280 cm. Cu câți centimetri este primul gard mai lung?

18. Problemă: Mama cumpără o sfoară de 5 m și taie din ea 2 m 30 cm. Câți centimetri de sfoară mai rămân?

19. Completează: 9 dm = ____ mm.

20. Adevărat sau fals? 3 m = 3000 mm.

21. Problemă: Un melc urcă pe un perete. Luni urcă 40 cm, marți încă 3 dm, iar miercuri încă 50 cm. Câți metri și centimetri a urcat în total?

22. Scrie sub formă de metri cu virgulă: 705 cm = ____ m.

Răspunsuri și explicații

1. 4 m = 400 cm. De la m la cm înmulțesc cu 100: 4 × 100 = 400.

2. 7 m = 70 dm. De la m la dm înmulțesc cu 10: 7 × 10 = 70.

3. 2 km = 2000 m. De la km la m înmulțesc cu 1000: 2 × 1000 = 2000.

4. 3 m = 3000 mm. De la m la mm înmulțesc cu 1000: 3 × 1000 = 3000.

5. 600 cm = 6 m. De la cm la m împart la 100: 600 : 100 = 6.

6. 80 dm = 8 m. De la dm la m împart la 10: 80 : 10 = 8.

7. 4000 m = 4 km. De la m la km împart la 1000: 4000 : 1000 = 4.

8. 50 mm = 5 cm. De la mm la cm împart la 10: 50 : 10 = 5.

9. 3 m 60 cm = 360 cm = 3,60 m (adică 3,6 m). 3 m = 300 cm, plus 60 = 360 cm. Cu virgulă: 3 metri întregi și 60 de sutimi.

10. 2 m 8 cm = 208 cm = 2,08 m. 2 m = 200 cm, plus 8 = 208 cm. La forma cu virgulă punem zero înaintea lui 8, ca să fie două cifre: 2,08 m. (Nu 2,8 m!)

11. 425 cm = 4 m 25 cm. Ultimele două cifre (25) sunt centimetrii, iar 4 din față sunt metrii. Verificare: 4 × 100 + 25 = 425.

12. Fals. 1 km = 1000 m, nu 100 m. (De la km la m sunt trei trepte, deci 1000.)

13. Adevărat. 250 cm = 200 cm + 50 cm = 2 m + 50 cm = 2 m 50 cm.

14. 3 m este mai mare. Aduc totul în centimetri: 3 m = 300 cm, iar 300 cm > 250 cm.

15. a–B (1 m 5 cm = 105 cm), b–C (1 m 50 cm = 150 cm), c–A (5 m = 500 cm).

16. Le aduc pe toate în centimetri: 1 m = 100 cm; 90 cm; 1 m 20 cm = 120 cm; 75 cm. Ordinea de la scurt la lung: 75 cm, 90 cm, 1 m, 1 m 20 cm.

17. Aduc în centimetri: 3 m = 300 cm. Apoi 300 − 280 = 20 cm. Primul gard este mai lung cu 20 cm.

18. Aduc tot în centimetri: 5 m = 500 cm; 2 m 30 cm = 230 cm. Scad: 500 − 230 = 270 cm (adică 2 m 70 cm) de sfoară rămasă.

19. 9 dm = 900 mm. De la dm la mm înmulțesc cu 100 (două trepte): 9 × 100 = 900.

20. Adevărat. De la m la mm sunt trei trepte, deci înmulțesc cu 1000: 3 × 1000 = 3000 mm.

21. Aduc tot în centimetri: luni 40 cm, marți 3 dm = 30 cm, miercuri 50 cm. Adun: 40 + 30 + 50 = 120 cm = 1 m 20 cm. Melcul a urcat în total 1 m și 20 cm.

22. 705 cm = 7,05 m. Ultimele două cifre (05) sunt centimetrii, deci 7 m și 5 cm; cu virgulă, cu zeroul care ține locul: 7,05 m.

De reținut

• De la mare la mic — înmulțesc. De la mic la mare — împart. Aceasta este regula de aur.
• Numărul de trepte arată cu cât: o treaptă → 10, două trepte → 100, trei trepte → 1000.
• Cele mai folosite: 1 m = 100 cm, 1 m = 10 dm, 1 m = 1000 mm, 1 km = 1000 m.
• Aceeași lungime are forme echivalente: 1 m 25 cm = 125 cm = 1,25 m.
• Înainte de a compara sau aduna lungimi, adu-le în aceeași unitate.

Greșeli frecvente

• Înmulțești când ar trebui să împarți (sau invers). Întreabă-te mereu: „trec spre o unitate mai mică sau mai mare?” Spre mică = înmulțesc, spre mare = împart. Apoi verifică: numărul a crescut sau a scăzut cum trebuie?
• Greșești numărul de zerouri. Mulți scriu 5 m = 50 cm (cu un zero), dar corect este 5 m = 500 cm (cu două zerouri), fiindcă de la metru la centimetru sunt două trepte. Numără treptele pe scară!
• Uiți zeroul la forma cu virgulă. 2 m 5 cm NU este 2,5 m, ci 2,05 m. După virgulă, la metri, vrem două cifre. Dacă ai puțini centimetri, pune un zero în față.
• Compari lungimi în unități diferite. „3 m sau 250 cm?” nu se compară direct. Întâi le aduci în aceeași unitate (3 m = 300 cm), apoi compari liniștit.

Joc acasă

1. Vânătoarea de lungimi. Ia o riglă sau un metru de croitorie. Măsoară 5 obiecte din casă (cartea, masa, telecomanda, ușa, patul). Scrie fiecare lungime în două feluri: o dată în centimetri, o dată în metri cu virgulă. De exemplu: masa are 90 cm = 0,90 m. Cine găsește mai multe forme echivalente câștigă o steluță!

2. Cursa de transformări. Părintele spune o lungime (de exemplu „4 metri”), iar copilul o transformă repede în centimetri. Apoi se schimbă: copilul spune o lungime în centimetri, părintele o aduce în metri. Cronometrați-vă: cine transformă corect 10 lungimi mai repede?

3. Panglica misterioasă. Taie o sfoară lungă. Roagă pe cineva să ghicească lungimea ei mai întâi în metri și centimetri (de exemplu „1 m 40 cm”), apoi măsurați împreună cu rigla. Cel care ghicește cel mai aproape câștigă. Bonus: scrieți lungimea adevărată în toate cele trei forme.

Pentru părinți și învățători

Această lecție pune în practică, pe un context concret, înmulțirea și împărțirea cu 10, 100 și 1000 învățate anterior. Înainte de a începe, recapitulați împreună scara unităților (km, hm, dam, m, dm, cm, mm) și ideea că între două trepte vecine raportul este mereu 10.

Cheia înțelegerii nu este memorarea unor reguli, ci raționamentul „mare → mic = înmulțesc, mic → mare = împart”. Cereți copilului să justifice cu voce tare fiecare pas: „De ce ai înmulțit? Cu cât? De câte trepte ai coborât?” Dacă răspunde mecanic, reveniți la analogia cu banii (1 leu = 100 de bani, exact ca 1 m = 100 cm) — este cea mai puternică punte spre forma cu virgulă.

Întrebări utile de pus: „Numărul tău a crescut sau a scăzut? E logic?”, „Cum ai scrie aceeași lungime altfel?”, „Care e mai lungă și cum poți fi sigur?”. Insistați pe pasul de verificare prin întrebarea de logică — îi va prinde majoritatea greșelilor singur.

Capcana cea mai des întâlnită este zeroul lipsă la forma cu virgulă (2 m 5 cm scris greșit ca 2,5 m). Lucrați separat câteva cazuri cu mai puțin de 10 centimetri, subliniind că la metri vrem două cifre după virgulă. Verificați înțelegerea cerând copilului să transforme în ambele sensuri și să compare două lungimi date în unități diferite (de exemplu 2 m și 180 cm). Dacă reușește acestea fără ezitare, lecția este stăpânită. Mai departe veți folosi aceste transformări la lecția despre operații și probleme cu lungimi.

Întrebări frecvente

Cum transform metri în centimetri la clasa a 4-a? Înmulțești cu 100, pentru că un metru are 100 de centimetri. De exemplu, 7 m = 7 × 100 = 700 cm. Treci de la o unitate mai mare la una mai mică, deci numărul crește.

Cum transform centimetri în metri? Împarți la 100, fiindcă o sută de centimetri fac un metru. De exemplu, 500 cm = 500 : 100 = 5 m. Treci de la o unitate mai mică la una mai mare, deci numărul scade.

Câți metri are un kilometru? Un kilometru are 1000 de metri. Ca să treci din km în m înmulțești cu 1000 (de exemplu 3 km = 3000 m), iar ca să treci din m în km împarți la 1000 (de exemplu 4000 m = 4 km).

Cum scriu 1 m 25 cm în alte feluri? 1 m 25 cm se poate scrie 125 cm (transformi metrul în 100 cm și adaugi 25) sau 1,25 m (cu virgulă, ca la bani). Sunt forme echivalente: aceeași lungime scrisă în trei feluri.

De ce 2 m 5 cm se scrie 2,05 m și nu 2,5 m? Pentru că un metru are 100 de centimetri, iar la forma cu virgulă vrem două cifre după virgulă. Cei 5 centimetri umplu doar locul sutimilor, așa că punem un zero în față: 2,05 m. Dacă scriai 2,5 m, ar fi însemnat 2 m 50 cm, mult mai mult.

Când înmulțesc și când împart la transformări de lungime? Înmulțești când treci de la o unitate mai mare la una mai mică (de la metru la centimetru). Împarți când treci de la o unitate mai mică la una mai mare (de la centimetru la metru). Pe scurt: de la mare la mic înmulțesc, de la mic la mare împart.

Cum compar două lungimi cu unități diferite, ca 3 m și 250 cm? Le aduci pe amândouă în aceeași unitate, apoi compari. 3 m = 300 cm, iar 300 cm este mai mare decât 250 cm, deci 3 m este mai lung. Niciodată nu compara direct numerele dacă unitățile sunt diferite.

Cu cât înmulțesc dacă sar mai multe trepte pe scară? Numărul de trepte îți spune cu cât: o treaptă înseamnă 10, două trepte înseamnă 100, trei trepte înseamnă 1000. De exemplu, de la metru la milimetru sunt trei trepte, deci înmulțești cu 1000.