Metrul, multiplii și submultiplii

Cât de lungă e banca ta? Cât de înalt ești tu? Cât de departe e școala de casă? Ca să răspundem la întrebări de felul acesta, avem nevoie de unități de lungime. În această lecție de matematică pentru clasa a IV-a vei face cunoștință cu metrul, unitatea principală de lungime, dar și cu „rudele" lui mai mici și mai mari: de la milimetru până la kilometru. La final vei ști să alegi singur instrumentul potrivit pentru orice măsurare. Hai să pornim la drum!

Ce vei învăța

Vei ști care este unitatea principală de lungime: metrul.
Vei ști toți submultiplii metrului (decimetrul, centimetrul, milimetrul) și toți multiplii lui (decametrul, hectometrul, kilometrul).
Vei ști să așezi unitățile în ordine, de la cea mai mică la cea mai mare: mm, cm, dm, m, dam, hm, km.
Vei ști câte unități mici intră într-o unitate mare (de exemplu, câți centimetri are un metru).
Vei ști să alegi instrumentul de măsură potrivit: rigla, metrul de tâmplărie, metrul de croitorie sau ruleta.

Hai să descoperim împreună

De ce avem nevoie de unități la fel pentru toți

Imaginează-ți că vrei să-i spui unui prieten cât de lung e creionul tău. Dacă spui „creionul meu e cât trei degete", prietenul nu va ști exact, pentru că degetele lui pot fi mai mari sau mai mici decât ale tale. De aceea oamenii s-au înțeles, de mult timp, să folosească aceleași unități pentru toată lumea. Aceste unități se numesc unități standard (standardizate), adică unități la fel pentru oricine, oriunde.

Unitatea principală pentru lungime se numește metrul. Pe scurt, metrul se scrie cu litera m. Un metru este cam cât lățimea unei uși sau cât un pas mare al unui om adult. Probabil ai văzut metrul desenat pe o riglă lungă sau pe banda croitorului.

Metrul are rude mai mici: submultiplii

Metrul este uneori prea mare. Cum măsori grosimea unei monede sau lungimea unei gărgărițe? Nu cu metrul, ci cu unități mai mici. Acestea se numesc submultiplii metrului („sub" înseamnă „mai jos", deci unități mai mici decât metrul).

Avem trei submultipli, de la cel mai mare la cel mai mic:

Decimetrul (dm) – este metrul împărțit în 10 părți egale. Așadar, 1 metru = 10 decimetri. Un decimetru e cam cât lățimea palmei tale deschise sau cât latura unui caiet mic.
Centimetrul (cm) – este decimetrul împărțit în 10 părți. Deci 1 decimetru = 10 centimetri, iar 1 metru = 100 centimetri. Un centimetru e cam cât lățimea unghiei de la degetul mare.
Milimetrul (mm) – este centimetrul împărțit în 10 părți. Deci 1 centimetru = 10 milimetri. Milimetrul este cel mai mic dintre toți; e cam cât grosimea unei monede subțiri sau a unei agrafe.

Ține minte cuvântul-cheie: de fiecare dată când cobori la o unitate mai mică, înmulțești cu 10; de fiecare dată când urci la o unitate mai mare, împarți la 10. Asta înseamnă că între două unități vecine este mereu un salt de 10.

Hai să le punem una sub alta, ca să vedem clar:

1 dm = 10 cm
1 cm = 10 mm
1 m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm

Observă cum, de la metru până la milimetru, am sărit de trei ori câte 10: 10, apoi 100, apoi 1000. Așa au apărut numerele rotunde 10, 100 și 1000.

Metrul are rude mai mari: multiplii

Uneori metrul este prea mic. Cum măsori lungimea unui teren de fotbal sau distanța de la casa ta până la bunici? Nu cu metrul de unul singur, ci cu unități mai mari. Acestea se numesc multiplii metrului („multi" ne duce cu gândul la „mai mult", deci unități mai mari decât metrul).

Avem și aici trei multipli, de la cel mai mic la cel mai mare:

Decametrul (dam) – este cât 10 metri. Deci 1 decametru = 10 metri. Un decametru e cam cât lungimea unui autobuz.
Hectometrul (hm) – este cât 100 de metri. Deci 1 hectometru = 100 metri = 10 decametri. Un hectometru e cam cât lungimea unui teren mare de fotbal.
Kilometrul (km) – este cât 1000 de metri. Deci 1 kilometru = 1000 metri = 100 decametri = 10 hectometri. Kilometrul îl folosim pentru drumuri lungi: de la un oraș la altul, sau cât alergi la sport.

Și aici regula este aceeași: când urci de la o unitate la următoarea mai mare, faci un salt de 10.

1 dam = 10 m
1 hm = 10 dam = 100 m
1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m

Scara unităților de lungime: o povestire

Hai să-ți spun o poveste ca să nu mai uiți niciodată ordinea. Imaginează-ți o scară cu șapte trepte. Pe fiecare treaptă stă câte o unitate. Metrul stă chiar la mijloc, ca un împărat. În stânga lui, urcând spre vârf, stau rudele mari (multiplii); în dreapta lui, coborând spre subsol, stau rudele mici (submultiplii).

De la cea mai mare la cea mai mică, scara arată așa:

km → hm → dam → m → dm → cm → mm

Ca să le ții minte în ordine, poți folosi o propoziție-ajutor, în care prima literă a fiecărui cuvânt îți amintește unitatea:

Kramei Harnici Duc Mere Dulci Copiilor Mici.

(km, hm, dam, m, dm, cm, mm)

Cel mai important lucru de pe această scară: între două trepte vecine este mereu un pas de 10. Dacă cobori o treaptă (spre o unitate mai mică), numărul de unități se face de 10 ori mai mare, deci înmulțești cu 10. Dacă urci o treaptă (spre o unitate mai mare), numărul devine de 10 ori mai mic, deci împarți la 10.

De ce înmulțim când coborâm? Pentru că unitățile mici sunt... mici! Ca să umpli aceeași distanță, ai nevoie de mai multe unități mici. Gândește-te: într-un metru încap multe milimetri, dar într-un milimetru nu încape nici măcar un metru întreg. Cu cât unitatea e mai mică, cu atât îți trebuie mai multe bucăți ca să acoperi aceeași lungime.

În lecția următoare, Transformări ale unităților de lungime (Transformări ale unităților de lungime), vei învăța să folosești această scară pentru a transforma orice unitate în alta. Acum este de ajuns să o cunoști bine.

Câte unități mici intră într-o unitate mare

Hai să facem un tabel mic, doar cu cele mai folosite legături. Le vei întâlni des:

1 cm = 10 mm
1 dm = 10 cm = 100 mm
1 m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm
1 dam = 10 m
1 hm = 100 m
1 km = 1000 m

Observă frumusețea: numerele 10, 100 și 1000 apar peste tot. Asta pentru că sistemul nostru de măsură merge din zece în zece, exact ca numerele pe care le-ai învățat la Înmulțirea cu 10, 100 și 1000 (Înmulțirea cu 10, 100 și 1000). Tot ce ai învățat acolo te va ajuta aici.

Instrumentele de măsură: cu ce măsurăm

Nu măsurăm orice cu același obiect. Avem mai multe instrumente de măsură, fiecare bun pentru altceva. Hai să le cunoaștem:

1. Rigla. Este instrumentul cel mai cunoscut, pe care îl ai în penar. Rigla obișnuită are 20 sau 30 de centimetri. Pe ea vezi liniuțele mari ale centimetrilor și liniuțele mici ale milimetrilor. Rigla e bună pentru lucruri mici și drepte: lungimea unui creion, latura unui pătrat desenat în caiet, lățimea unei gume.

2. Metrul de tâmplărie (sau metrul pliant). Este o riglă lungă, din lemn sau metal, care se pliază (se îndoaie) în mai multe bucăți, ca un evantai. Tâmplarii îl folosesc ca să măsoare scânduri, mese, dulapuri. Întins, are de obicei 1 sau 2 metri.

3. Metrul de croitorie (panglica de croitor). Este o panglică moale și flexibilă, care se poate îndoi cum vrei. Croitorii îl folosesc ca să măsoare în jurul corpului: talia, mâneca, lungimea unei rochii. E potrivit pentru lucruri care nu sunt drepte, ci rotunde sau curbate.

4. Ruleta. Este o panglică metalică ascunsă într-o cutiuță, care iese când o tragi și se strânge singură la loc când apeși un buton. Ruleta poate fi de câțiva metri. E bună pentru distanțe mai mari: lungimea unei camere, înălțimea unui perete, lățimea unei uși.

Cum alegi instrumentul potrivit? Întreabă-te: „Ce măsor și cât de mare este?"

Pentru ceva mic și drept (un creion, o gumă) → rigla.
Pentru o scândură sau o masă → metrul de tâmplărie.
Pentru ceva moale și curbat (talia, brațul) → metrul de croitorie.
Pentru o cameră, un perete, o ușă → ruleta.

Iar pentru distanțe foarte mari, ca de la un oraș la altul, nu mai măsurăm noi cu mâna, ci ne uităm pe indicatoarele de pe drum sau pe hartă, unde scrie câți kilometri sunt. Despre citirea distanțelor pe hartă ai aflat deja câte ceva la Localizare: coordonate într-o rețea și hărți (Localizare: coordonate într-o rețea și hărți).

Cum citim corect o riglă

Când măsori cu rigla, ai grijă la un lucru important: pune capătul obiectului fix la liniuța care arată 0 (zero), nu la marginea riglei. Apoi vezi la ce cifră ajunge celălalt capăt. Dacă creionul ajunge la cifra 14, înseamnă că are 14 cm. Dacă ajunge între 14 și 15, numeri liniuțele mici (milimetrii): 14 cm și încă 3 liniuțe mici înseamnă 14 cm și 3 mm.

Acum că știm toate unitățile și toate instrumentele, hai să le folosim în câteva exemple lucrate împreună.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: Ordonăm unitățile

Cerință: Așază unitățile următoare în ordine, de la cea mai mică la cea mai mare: m, mm, km, cm.

Rezolvare pas cu pas: Ne gândim la scara noastră: mm, cm, dm, m, dam, hm, km. Mergem pe scară de jos în sus și le alegem doar pe cele cerute.

Cea mai mică dintre ele este milimetrul (mm).
Urmează centimetrul (cm).
Apoi metrul (m).
Cea mai mare este kilometrul (km).

Răspuns: mm < cm < m < km.

Exemplul 2: Ce instrument alegem

Cerință: Maria vrea să afle cât de lat este pervazul ferestrei din camera ei. Ce instrument este cel mai potrivit?

Rezolvare pas cu pas: Pervazul ferestrei este mai lung decât o riglă obișnuită de 20 cm, dar este drept și nu foarte mare. O panglică moale de croitorie s-ar îndoi și ar fi greu de citit pe ceva drept. Cel mai potrivit este ruleta, pentru că e dreaptă, lungă cât trebuie și ușor de întins de-a lungul pervazului. Ar merge și un metru de tâmplărie, dacă pervazul nu e prea lat.

Răspuns: Ruleta (sau metrul de tâmplărie).

Exemplul 3: Câți centimetri are un metru și jumătate

Cerință: Tatăl lui Andrei a tăiat o scândură de 1 m și 50 cm. Câți centimetri are scândura în total?

Rezolvare pas cu pas: Știm că 1 m = 100 cm. Deci transformăm metrul în centimetri ca să putem aduna.

1 m = 100 cm
La cei 100 cm adăugăm cei 50 cm: 100 + 50 = 150 cm.

Răspuns: Scândura are 150 cm.

Exemplul 4: Câți milimetri are un centimetru și jumătate

Cerință: O gărgăriță are lungimea de 1 cm și 5 mm. Câți milimetri are în total?

Rezolvare pas cu pas: Știm că 1 cm = 10 mm.

1 cm = 10 mm
Adăugăm cei 5 mm: 10 + 5 = 15 mm.

Răspuns: Gărgărița are 15 mm.

Exemplul 5: Comparăm două lungimi

Cerință: Cine este mai lung: un șnur de 2 m sau un șnur de 250 cm?

Rezolvare pas cu pas: Ca să comparăm corect, trebuie să avem aceeași unitate. Transformăm metrii în centimetri.

2 m = 2 × 100 cm = 200 cm.
Acum comparăm: 200 cm și 250 cm.
250 > 200, deci șnurul de 250 cm este mai lung.

Răspuns: Șnurul de 250 cm este mai lung (cu 50 cm).

Exemplul 6: De câte ori e mai lung kilometrul decât metrul

Cerință: Bunicul spune că drumul până la pădure are 3 km. Câți metri sunt 3 km?

Rezolvare pas cu pas: Știm că 1 km = 1000 m.

3 km înseamnă de 3 ori câte 1000 de metri.
3 × 1000 = 3000 m.

Răspuns: Drumul are 3000 m (3000 de metri).

Să exersăm

Ia un creion și încearcă singur. Dacă te încurci, scara unităților mm, cm, dm, m, dam, hm, km îți este mereu de ajutor.

1. Scrie ce înseamnă fiecare prescurtare: m, cm, mm, km, dm, dam, hm.

2. Așază în ordine, de la cea mai mică la cea mai mare: dm, km, cm, m, mm.

3. Completează: a) 1 m = ___ dm b) 1 m = ___ cm c) 1 cm = ___ mm d) 1 km = ___ m

4. Adevărat (A) sau Fals (F)? a) Metrul este mai mic decât centimetrul. b) 1 dm = 10 cm. c) Milimetrul este cea mai mare unitate de lungime. d) 1 km = 1000 m.

5. Încercuiește unitatea potrivită pentru fiecare obiect: a) lungimea unui creion → (mm / cm / km) b) distanța dintre două orașe → (cm / m / km) c) grosimea unei monede → (mm / dm / hm) d) înălțimea unei uși → (mm / m / km)

6. Potrivește instrumentul cu ce măsoară: a) rigla — b) metrul de croitorie — c) ruleta — d) metrul de tâmplărie

( ) lungimea unei camere
( ) talia unui copil
( ) o scândură de lemn
( ) lungimea unei gume

7. Completează cu unitatea care lipsește (mm, cm, dm, m, dam, hm, km), mergând pe scară în sus: mm, ___, dm, ___, dam, ___, ___.

8. Câți centimetri au? a) 2 m b) 5 dm c) 1 m și 30 cm

9. Câți milimetri au? a) 3 cm b) 1 cm și 7 mm c) 5 cm

10. Câți metri au? a) 2 km b) 4 dam c) 1 hm

11. Compară (pune <, > sau =): a) 1 m ___ 90 cm b) 1 km ___ 1000 m c) 50 cm ___ 6 dm d) 20 mm ___ 2 cm

12. Încercuiește unitatea cea mai potrivită cu care ai măsura înălțimea ta: mm, cm, m, km. Apoi spune de ce.

13. Ana măsoară cu rigla un fluture. Vârful aripii ajunge la liniuța 6, după cifra 6 mai sunt 4 liniuțe mici. Cât de lat este fluturele? (Scrie în cm și mm.)

14. Mică problemă: O panglică are 1 m. Croitoreasa taie din ea o bucată de 40 cm. Câți centimetri de panglică au mai rămas?

15. Mică problemă: Pe un drum sunt trei indicatoare. Primul arată 1 km, al doilea 1 hm, al treilea 1 dam, până la sat. Pune-le în ordine, de la cea mai scurtă distanță la cea mai lungă.

16. Desenează în caiet un segment de 8 cm. Apoi, lângă el, unul de 8 cm și 5 mm. Care este mai lung și cu cât?

17. Adevărat sau Fals? a) Ca să măsori câmpul de la școală, e mai bine să folosești metrul sau ruleta decât rigla. b) 1 dam este mai mic decât 1 m. c) Pe scara unităților, când cobori o treaptă, înmulțești cu 10. d) 3 m = 30 cm.

18. Problemă mai grea (gândește bine): Un melc urcă pe un gard. Într-o zi urcă 9 cm. A doua zi mai urcă 11 cm. La ce înălțime a ajuns melcul în total? Scrie răspunsul în centimetri și apoi în decimetri.

Răspunsuri și explicații

1. m = metru; cm = centimetru; mm = milimetru; km = kilometru; dm = decimetru; dam = decametru; hm = hectometru.

2. mm < cm < dm < m < km. (Urmăm scara de la cea mai mică la cea mai mare.)

3. a) 1 m = 10 dm b) 1 m = 100 cm c) 1 cm = 10 mm d) 1 km = 1000 m (De fiecare dată, numerele rotunde 10, 100, 1000 ne arată câte unități mici intră în cea mare.)

4. a) F – metrul este mai mare decât centimetrul. b) A – într-un decimetru intră 10 centimetri. c) F – milimetrul este cea mai mică unitate, nu cea mai mare. d) A – un kilometru are 1000 de metri.

5. a) cm (creionul e mic, dar nu cât un milimetru). b) km (orașele sunt departe). c) mm (moneda e foarte subțire). d) m (ușa e înaltă cam doi metri).

(c) lungimea unei camere → ruleta
(b) talia unui copil → metrul de croitorie
(d) o scândură de lemn → metrul de tâmplărie
(a) lungimea unei gume → rigla

7. mm, cm, dm, m, dam, hm, km. (Trecem pe rând prin toate treptele scării.)

8. a) 2 m = 2 × 100 = 200 cm b) 5 dm = 5 × 10 = 50 cm (1 dm = 10 cm) c) 1 m și 30 cm = 100 + 30 = 130 cm

9. a) 3 cm = 3 × 10 = 30 mm b) 1 cm și 7 mm = 10 + 7 = 17 mm c) 5 cm = 5 × 10 = 50 mm

10. a) 2 km = 2 × 1000 = 2000 m b) 4 dam = 4 × 10 = 40 m (1 dam = 10 m) c) 1 hm = 100 m

11. a) 1 m > 90 cm (1 m = 100 cm, iar 100 > 90) b) 1 km = 1000 m c) 50 cm < 6 dm (6 dm = 60 cm, iar 50 < 60) d) 20 mm = 2 cm (2 cm = 20 mm)

12. Cea mai potrivită este m (metrul). Înălțimea unui copil este în jur de 1 m și ceva (de exemplu 1 m și 35 cm). Milimetrul și centimetrul sunt prea mici, iar kilometrul mult prea mare.

13. Fluturele are 6 cm și 4 mm. (Cifra 6 arată 6 cm, iar cele 4 liniuțe mici de după ea arată 4 mm.)

14. 1 m = 100 cm. Au mai rămas: 100 − 40 = 60 cm.

15. De la cea mai scurtă la cea mai lungă: 1 dam (10 m), 1 hm (100 m), 1 km (1000 m). (Transformăm tot în metri și comparăm: 10 < 100 < 1000.)

16. Mai lung este segmentul de 8 cm și 5 mm, cu 5 mm mai mult decât cel de 8 cm. (8 cm = 80 mm; 8 cm și 5 mm = 85 mm; 85 − 80 = 5 mm.)

17. a) A – pentru distanțe mari nu folosim rigla mică. b) F – 1 dam = 10 m, deci este mai mare decât 1 m. c) A – coborând spre o unitate mai mică, înmulțim cu 10. d) F – 3 m = 300 cm, nu 30 cm.

18. Melcul a urcat 9 cm + 11 cm = 20 cm. În decimetri: 20 cm = 2 dm (pentru că 10 cm = 1 dm, deci 20 cm = 2 dm).

De reținut

Metrul (m) este unitatea principală de lungime.
Submultiplii (mai mici decât metrul): decimetrul (dm), centimetrul (cm), milimetrul (mm). Multiplii (mai mari decât metrul): decametrul (dam), hectometrul (hm), kilometrul (km).
Scara, de la mare la mic: km, hm, dam, m, dm, cm, mm. Între două trepte vecine este mereu un pas de 10: coborând la o unitate mai mică înmulțești cu 10, urcând la una mai mare împarți la 10.
Legături utile: 1 m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm; 1 km = 1000 m; 1 cm = 10 mm.
Instrumente: rigla (lucruri mici), metrul de tâmplărie (scânduri, mobilă), metrul de croitorie (corpul, lucruri curbate), ruleta (camere, pereți).

Greșeli frecvente

Confunzi „mai mic" cu „mai mare". Mulți copii cred că, pentru că milimetrul are cuvântul mai lung sau pentru că numărul de milimetri e mai mare, milimetrul ar fi unitatea mare. De fapt este invers: cu cât unitatea e mai mică, cu atât îți trebuie mai multe bucăți. Ține minte: mm este cel mai mic, km este cel mai mare.
Înmulțești când ar trebui să împarți (sau invers). Reține regula simplă: cobor pe scară spre unitate mică → înmulțesc cu 10; urc spre unitate mare → împart la 10. Privește mereu scara desenată înainte să calculezi.
Compari lungimi fără să le aduci la aceeași unitate. Nu poți spune dintr-o privire dacă 1 m e mai mult decât 90 cm. Mai întâi transformi (1 m = 100 cm), apoi compari (100 > 90).
Pui creionul la marginea riglei, nu la zero. Capătul obiectului trebuie așezat fix la liniuța 0, altfel rezultatul iese greșit cu câțiva milimetri.

Joc acasă

Jocul 1 – Vânătoarea de lungimi. Ia o riglă și plimbă-te prin casă. Alege 5 obiecte mici (o lingură, o gumă, un telefon, o cheie, o carte) și măsoară-le pe rând. Scrie pe o foaie lungimea fiecăruia în centimetri și milimetri. Apoi așază obiectele în ordine, de la cel mai scurt la cel mai lung. Câștigi dacă ghicești corect, înainte de a măsura, care e cel mai lung!

Jocul 2 – Ghicitorul de instrumente. Un jucător spune un obiect („masa din bucătărie", „talia mea", „creionul"), iar celălalt trebuie să spună repede ce instrument ar folosi: riglă, metru de tâmplărie, metru de croitorie sau ruletă. Pentru fiecare răspuns corect, un punct. Cine ajunge primul la 5 puncte câștigă.

Jocul 3 – Pași de un metru. Cu o ruletă sau cu un metru, măsoară pe podea exact 1 metru și lipește două bucățele de bandă la capete. Apoi încearcă să faci un singur pas mare, cât un metru. După câteva încercări, măsoară lungimea camerei numărând câți „pași de un metru" încap. Așa vei simți cât de mare este metrul cu adevărat.

Pentru părinți și învățători

Această lecție introduce sistemul metric al lungimii și instrumentele de măsură, conform competenței 4.1 din programa de clasa a IV-a. Scopul nu este memorarea mecanică, ci înțelegerea că unitățile cresc și scad „din zece în zece".

Cum să predați lecția:

Începeți concret, cu obiecte reale: dați copilului o riglă și o ruletă și lăsați-l să le exploreze. Manipularea fizică fixează noțiunea mai bine decât orice tabel.
Desenați împreună „scara unităților" (km, hm, dam, m, dm, cm, mm) pe o foaie mare și lipiți-o la vedere. Reveniți la ea de fiecare dată când apare o nelămurire.
Insistați pe ideea-cheie: un pas pe scară = un factor de 10. Aceasta pregătește direct lecția următoare, despre transformări.

Întrebări utile de pus copilului:

„Care unitate este mai mare, decimetrul sau centimetrul? De câte ori?"
„Cu ce ai măsura înălțimea ușii? Dar grosimea unei monede?"
„Câți centimetri are un metru? Dar câți milimetri are un centimetru?"
„Dacă scara coboară spre o unitate mai mică, înmulțim sau împărțim?"

Cum verificați înțelegerea: Dacă copilul poate alege corect instrumentul pentru 4 obiecte diferite și poate transforma fără ezitare 1 m în cm și 1 cm în mm, a prins esența. O ezitare frecventă la „mai mic / mai mare" se rezolvă revenind la imaginea cu „mai multe piese mici pentru aceeași lungime".

Sprijin pentru copilul care se blochează: Reduceți temporar la doar trei unități vecine (m, cm, mm) și extindeți treptat. Evitați să corectați graba calculului înainte ca noțiunea de ordine a unităților să fie solidă.

Întrebări frecvente

Care este unitatea principală de lungime? Unitatea principală de lungime este metrul, prescurtat m. Toate celelalte unități (mai mici sau mai mari) se raportează la metru. Un metru este cam cât lățimea unei uși sau cât un pas mare al unui adult.

Care sunt multiplii și submultiplii metrului? Submultiplii (mai mici decât metrul) sunt: decimetrul (dm), centimetrul (cm) și milimetrul (mm). Multiplii (mai mari decât metrul) sunt: decametrul (dam), hectometrul (hm) și kilometrul (km). În ordine, de la mic la mare: mm, cm, dm, m, dam, hm, km.

Câți centimetri are un metru? Un metru are 100 de centimetri (1 m = 100 cm). De asemenea, un metru are 10 decimetri și 1000 de milimetri. Aceste numere rotunde apar pentru că sistemul de măsură crește din zece în zece.

Câți milimetri are un centimetru? Un centimetru are 10 milimetri (1 cm = 10 mm). Milimetrul este cea mai mică unitate de lungime pe care o folosim de obicei, cam cât grosimea unei monede subțiri.

Câți metri are un kilometru? Un kilometru are 1000 de metri (1 km = 1000 m). Kilometrul se folosește pentru distanțe mari, de exemplu de la un oraș la altul sau cât alergi la sport.

Cu ce instrument măsor lungimea unei camere? Pentru o cameră este cel mai potrivit ruleta, pentru că este lungă, dreaptă și se întinde ușor. Rigla, de doar 20 sau 30 cm, ar fi mult prea scurtă. Pentru obiecte moi și curbate, cum este talia, se folosește metrul de croitorie.

Care este cea mai mică și cea mai mare unitate de lungime din lecție? Cea mai mică este milimetrul (mm), iar cea mai mare este kilometrul (km). Între ele se află, în ordine, centimetrul, decimetrul, metrul, decametrul și hectometrul.

De ce înmulțim cu 10 când trecem la o unitate mai mică? Pentru că unitățile mici sunt mici, iar ca să acoperi aceeași lungime ai nevoie de mai multe bucăți. De exemplu, într-un metru încap 10 decimetri; trecând de la metru la decimetru, numărul de unități se mărește de 10 ori, deci înmulțim cu 10.