Graficele cu bare

Ai numărat vreodată câte mașini de o anumită culoare trec prin fața casei? Sau câte cărți ai citit în fiecare lună? Toate aceste numere pot fi desenate frumos, cu niște dreptunghiuri colorate, ca să le vezi dintr-o singură privire. Acesta este graficul cu bare — un fel de „poză" a numerelor. În această lecție de matematică pentru clasa a III-a vei învăța să citești un grafic cu bare, să afli informații din el și chiar să construiești singur unul, pornind de la datele dintr-un tabel. Hai să descoperim cât de simplu și de distractiv este!

Ce vei învăța

• Vei ști să citești un grafic cu bare și să spui ce arată fiecare bară.
• Vei ști să extragi informații dintr-un grafic: cine are mai mult, cine are mai puțin, cât în total.
• Vei ști să construiești un grafic cu bare pornind de la datele dintr-un tabel.
• Vei ști să compari valorile reprezentate prin bare, ca să găsești cea mai mare și cea mai mică.
• Vei ști să răspunzi la întrebări despre datele dintr-un grafic, fără să te încurci.

Hai să descoperim împreună

Ce este un grafic cu bare?

Un grafic cu bare este un desen care arată niște numere folosind dreptunghiuri (bare). Cu cât numărul este mai mare, cu atât bara este mai înaltă. Cu cât numărul este mai mic, cu atât bara este mai scundă.

Gândește-te la niște turnuri de cuburi. Dacă pui 5 cuburi unul peste altul, turnul este mai înalt. Dacă pui doar 2 cuburi, turnul este mai scund. Dintr-o privire știi care turn are mai multe cuburi — nici nu trebuie să le numeri pe toate! La fel funcționează și graficul cu bare: bara mai înaltă înseamnă mai mult.

Din ce este făcut un grafic cu bare?

Orice grafic cu bare are câteva părți pe care e bine să le cunoști. Hai să le luăm pe rând, încet.

1. Linia de jos (axa orizontală). Este linia care stă culcată, de la stânga la dreapta. Pe ea scriem ce numărăm: zilele săptămânii, culorile, fructele, numele copiilor și așa mai departe.

2. Linia din stânga (axa verticală). Este linia care stă în picioare, de jos în sus. Pe ea scriem cât — adică numerele: 0, 1, 2, 3, 4, 5 și mai departe. Cu cât urci mai sus pe această linie, cu atât numărul este mai mare.

3. Barele. Sunt dreptunghiurile colorate. Fiecare bară se ridică de pe linia de jos până în dreptul unui număr de pe linia din stânga. Înălțimea barei ne spune valoarea.

4. Titlul. Este un mic text scris deasupra graficului. El ne spune despre ce este vorba, de exemplu: „Câte fructe a mâncat fiecare copil".

Povestea Mariei și a borcanului cu nasturi

Maria a primit de la bunica un borcan plin cu nasturi colorați. Într-o după-amiază ploioasă, s-a hotărât să-i sorteze pe culori. A făcut grămăjoare: nasturii roșii separat, cei albaștri separat, cei verzi separat și cei galbeni separat.

Apoi a numărat fiecare grămadă și a scris totul într-un tabel (despre tabele ai învățat în lecția Tabelul: rând, coloană și celulă):

Tabelul este foarte bun, dar Maria voia să vadă dintr-o privire care culoare are cei mai mulți nasturi. Așa că a luat o foaie cu pătrățele și a desenat câte o bară pentru fiecare culoare. Bara verde a ieșit cea mai înaltă (8 nasturi), iar bara albastră cea mai scundă (3 nasturi). Acum Maria putea spune fără să numere: „Am cei mai mulți nasturi verzi!"

Pasul 1 — Cum citim un grafic cu bare

A citi un grafic înseamnă a afla ce număr arată fiecare bară. Facem așa, încet și cu răbdare:

1. Citește titlul. Afli imediat despre ce este graficul.
2. Alege o bară. Uită-te ce scrie sub ea, pe linia de jos (de exemplu, „Verde").
3. Urcă cu degetul pe vârful barei.
4. Mergi spre stânga, în linie dreaptă, până ajungi pe linia cu numere.
5. Citește numărul. Acela este răspunsul!

Hai să încercăm pe graficul Mariei. Vreau să aflu câți nasturi roșii are. Pun degetul pe bara roșie, urc până în vârful ei și apoi merg spre stânga. Ajung în dreptul lui 6. Deci Maria are 6 nasturi roșii. Vezi ce ușor?

Pasul 2 — Cum comparăm barele

Când vrem să știm cine are mai mult și cine are mai puțin, nu trebuie să citim toate numerele. Ne uităm doar la înălțimea barelor:

• Bara cea mai înaltă arată valoarea cea mai mare.
• Bara cea mai scundă arată valoarea cea mai mică.
• Dacă două bare sunt la fel de înalte, atunci valorile sunt egale.

La graficul Mariei, bara verde este cea mai înaltă, deci verdele câștigă. Bara albastră este cea mai scundă, deci albastrul este pe ultimul loc. Putem chiar să ordonăm culorile de la cele mai multe la cele mai puține: verde (8), roșu (6), galben (4), albastru (3). Despre ordonarea datelor ai mai vorbit în lecția Sortarea, extragerea și ordonarea datelor.

Pasul 3 — Cum construim un grafic cu bare din tabel

Acum partea cea mai frumoasă: să desenăm noi un grafic! Pornim de la un tabel cu date. Urmărim acești pași:

Pasul A — Desenează cele două linii. O linie culcată jos și o linie în picioare în stânga, ca litera „L".

Pasul B — Scrie numerele pe linia din stânga. Începe de jos cu 0, apoi 1, 2, 3, 4... până ajungi la un număr mai mare decât cel mai mare număr din tabel. Lasă distanțe egale între ele (cel mai bine pe foaie cu pătrățele: un pătrățel = un număr).

Pasul C — Scrie pe linia de jos ce numeri. Lasă loc egal pentru fiecare bară și scrie sub fiecare loc numele potrivit.

Pasul D — Desenează barele. Pentru fiecare lucru, ridică o bară până la numărul din tabel. Fă toate barele la fel de late, doar înălțimea diferă.

Pasul E — Colorează și pune titlul. Colorează barele și scrie deasupra titlul. Gata graficul!

Un sfat de aur: toate barele trebuie să fie la fel de late și să pornească toate de jos, de pe aceeași linie. Doar atunci comparația este corectă. Dacă o bară ar fi mai lată sau ar porni de mai sus, ne-ar păcăli ochii.

Când numerele sunt mai mari: scara graficului

Până acum am numărat din 1 în 1: 0, 1, 2, 3, 4... Dar ce ne facem dacă avem numere mari, de exemplu 10, 20, 30? Ar fi prea multe linii și foaia nu ar mai ajunge! De aceea, uneori, pe linia din stânga numărăm din 2 în 2 (0, 2, 4, 6, 8...) sau din 5 în 5 (0, 5, 10, 15...) sau din 10 în 10 (0, 10, 20, 30...). Despre numărarea cu pas dat ai învățat în lecția Numărarea cu pas dat și generarea numerelor după condiții.

Atenție! Când numărăm din 5 în 5, fiecare „treaptă" de pe linia din stânga valorează 5. Dacă o bară ajunge la a doua treaptă, ea arată numărul 10, nu 2. Așa că la graficele mai mari trebuie să citești cu grijă ce scrie pe linia din stânga, nu doar câte trepte are bara.

Hai să vedem un exemplu. La un magazin s-au vândut într-o zi: 15 înghețate de vanilie, 25 de ciocolată și 20 de căpșuni. Numerele sunt mari, așa că pe linia din stânga numărăm din 5 în 5: 0, 5, 10, 15, 20, 25. Bara de ciocolată ajunge cel mai sus, la 25. Tot „bara mai înaltă = număr mai mare" rămâne adevărat, doar că acum fiecare pas este de 5.

Și mai e ceva de știut: ce facem dacă o bară se oprește între două trepte? De pildă, pe o linie care merge din 5 în 5, o bară se oprește exact la jumătatea drumului dintre 10 și 15. Atunci numărul este 12 sau 13 — adică între cele două trepte. La clasa a III-a, ca să nu ne încurcăm, alegem datele și scara astfel încât barele să se oprească fix pe o treaptă. Dacă numerele sunt din 5 în 5, folosim numere ca 5, 10, 15, 20. Dacă sunt din 2 în 2, folosim 2, 4, 6, 8. Așa fiecare bară ajunge curat la o liniuță și citirea este ușoară.

Cum alegem scara potrivită

Înainte de a desena, ne uităm la cel mai mare număr din tabel. El ne spune până unde trebuie să urce linia din stânga. Iată un mic ghid:

• Dacă cel mai mare număr este până la 10, numărăm din 1 în 1 (0, 1, 2, 3...).
• Dacă cel mai mare număr este până la 20–30, numărăm din 2 în 2 sau din 5 în 5.
• Dacă cel mai mare număr este până la 50–100, numărăm din 10 în 10.

Regula de aur: alege o scară în care toate barele încap pe foaie, dar nu atât de mare încât barele să iasă niște liniuțe minuscule. Vrem ca diferențele dintre bare să se vadă bine.

De ce sunt utile graficele cu bare?

Pentru că ne arată numerele repede și clar. Imaginează-ți că ai un tabel cu zece numere. Ca să găsești cel mai mare, ar trebui să le citești pe toate și să le compari în minte. Pe un grafic, însă, vezi imediat care bară este cea mai înaltă. Graficele cu bare se folosesc peste tot: la meteo (câte grade au fost în fiecare zi), la sport (câte goluri a dat fiecare echipă), la școală (câți copii preferă fiecare sport). Sunt ca niște ochelari magici care fac numerele să se vadă mai bine.

Hai să ne gândim la un exemplu din clasa ta. Învățătoarea vrea să afle ce animal de companie au copiii acasă. Întreabă pe rând și notează: 9 copii au câine, 7 au pisică, 4 au pești și 2 au papagal. Dacă scrie doar numerele, trebuie să te uiți cu atenție ca să-ți dai seama care e pe primul loc. Dar dacă desenează un grafic cu bare, bara câinelui sare imediat în ochi pentru că este cea mai înaltă. Așa, dintr-o singură privire, toată clasa vede răspunsul. Tocmai de aceea oamenii mari folosesc grafice cu bare la serviciu, la televizor și în ziare: pentru că o „poză" a numerelor se înțelege mult mai ușor decât un șir lung de cifre.

Bare în picioare sau bare culcate?

Cele mai multe grafice au barele în picioare, care urcă de jos în sus, ca niște turnuri. Dar uneori vei vedea bare culcate, care pleacă de la stânga spre dreapta, ca niște trenulețe. Funcționează exact la fel: bara mai lungă înseamnă număr mai mare. Nu te speria dacă vezi un grafic culcat — este același lucru, doar întors pe o parte. Important rămâne să te uiți cât de departe ajunge bara pe linia cu numere.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Citim o singură bară

În clasa a III-a A, copiii au numărat câte baloane de fiecare culoare au la serbare. Iată graficul:

Întrebare: Câte baloane galbene au copiii?

Rezolvare: Caut bara galbenă. Pun degetul în vârful ei și merg spre stânga, până pe linia cu numere. Ajung la 7.

Răspuns: Copiii au 7 baloane galbene.

Exemplul 2 — Comparăm două bare

Folosim același grafic cu baloane.

Întrebare: Sunt mai multe baloane roșii sau albastre?

Rezolvare: Mă uit doar la înălțimea barelor. Bara roșie ajunge la 5, bara albastră ajunge la 4. Bara roșie este mai înaltă. Pot și verifica: 5 este mai mare decât 4 (5 > 4).

Răspuns: Sunt mai multe baloane roșii (5 față de 4).

Exemplul 3 — Aflăm totalul

Tot cu graficul baloanelor.

Întrebare: Câte baloane au copiii în total?

Rezolvare: Citesc fiecare bară și adun: roșu 5, galben 7, albastru 4. 5 + 7 + 4 = 16.

Răspuns: În total, copiii au 16 baloane.

Exemplul 4 — Construim un grafic din tabel

Andrei a numărat câte cărți a citit în fiecare lună de vacanță și a făcut tabelul:

Cerință: Construiește graficul cu bare.

Rezolvare, pas cu pas:

1. Desenez litera „L": linia de jos și linia din stânga.
2. Pe linia din stânga scriu numerele de la 0 la 7 (am ales 7 pentru că cel mai mare număr este 6, iar eu vreau ca barele să încapă bine).
3. Pe linia de jos las trei locuri și scriu: Iunie, Iulie, August.
4. Ridic barele: Iunie până la 3, Iulie până la 6, August până la 5.
5. Le colorez și scriu titlul „Cărțile citite de Andrei".

Răspuns: Graficul este gata. Se vede imediat că Andrei a citit cele mai multe cărți în iulie.

Exemplul 5 — Cu cât mai mult?

Folosim graficul lui Andrei.

Întrebare: Cu câte cărți a citit Andrei mai mult în iulie decât în iunie?

Rezolvare: În iulie a citit 6 cărți, în iunie a citit 3 cărți. Fac scăderea: 6 − 3 = 3.

Răspuns: Andrei a citit cu 3 cărți mai mult în iulie decât în iunie.

Exemplul 6 — De la grafic la tabel

Uneori facem invers: avem graficul și completăm tabelul. Iată un grafic cu fructele culese de bunicul:

Cerință: Completează tabelul cu numerele citite din grafic.

Rezolvare: Citesc fiecare bară: mere 8, pere 5, prune 9. Le trec în tabel.

Răspuns: Tabelul este completat. Cele mai multe au fost prunele (9), iar cele mai puține perele (5).

Exemplul 7 — Un grafic cu scara din 5 în 5

La clasă, copiii au strâns bani pentru o excursie. În prima săptămână au strâns 10 lei, în a doua 25 de lei, iar în a treia 20 de lei. Pentru că numerele sunt mai mari, pe linia din stânga numărăm din 5 în 5: 0, 5, 10, 15, 20, 25.

Întrebare: În ce săptămână au strâns copiii cei mai mulți bani și cât?

Rezolvare: Bara cea mai înaltă este cea din a doua săptămână. Urc în vârful ei și merg spre stânga: ajung la treapta 25. Atenție, fiecare treaptă valorează 5, iar aici suntem chiar pe liniuța cu numărul 25.

Răspuns: Cei mai mulți bani s-au strâns în săptămâna a doua, adică 25 de lei.

Exemplul 8 — Câte în total, cu scara mare

Folosim graficul de la Exemplul 7.

Întrebare: Câți lei au strâns copiii în total, în cele trei săptămâni?

Rezolvare: Citesc fiecare bară: 10, 25 și 20. Apoi adun: 10 + 25 + 20 = 55.

Răspuns: Copiii au strâns în total 55 de lei.

Să exersăm

Pentru exercițiile 1–6, folosește acest grafic cu bare. La un concurs de desen, copiii au strâns abțibilduri ca premii.

grafic cu bare cu patru bare — Ana 7, Bogdan 4, Carla 9, David 6; axa din stânga are numerele de la 0 la 10; titlul „Abțibilduri strânse"

1. Câte abțibilduri a strâns Carla?

2. Cine a strâns cele mai puține abțibilduri?

3. Cine a strâns cele mai multe abțibilduri?

4. Câte abțibilduri au strâns Ana și David împreună?

5. Cu câte abțibilduri are Carla mai multe decât Bogdan?

6. Adevărat sau fals: „Bogdan are mai multe abțibilduri decât David."

Pentru exercițiile 7–10, folosește acest tabel cu animăluțele de la o fermă mică.

7. Construiește un grafic cu bare pornind de la tabel. (Desenează litera „L", scrie numerele de la 0 la 9 pe verticală, numele animalelor pe orizontală și ridică barele.)

8. Care animal are bara cea mai înaltă pe graficul tău?

9. Câte animale sunt în total la fermă?

10. Ordonează animalele de la cel mai mult la cel mai puțin (după numărul lor).

Pentru exercițiile 11–14, folosește acest grafic cu vremea dintr-o săptămână: câte ore a strălucit soarele în fiecare zi.

grafic cu bare cu cinci bare — Luni 3, Marți 6, Miercuri 2, Joi 6, Vineri 4; axa cu numere de la 0 la 7

11. În ce zile a strălucit soarele câte 6 ore?

12. În ce zi a fost cel mai puțin soare?

13. Câte ore de soare au fost luni și miercuri la un loc?

14. Adevărat sau fals: „Marți și joi au la fel de mult soare."

Exercițiile 15–18 sunt mici probleme și provocări.

15. Completează: pe un grafic cu bare, bara mai ____ înseamnă un număr mai mare.

16. Încercuiește răspunsul corect: Pe ce linie scriem numerele (cât)? a) pe linia de jos; b) pe linia din stânga.

17. Mică problemă: Într-un grafic, bara cu mere ajunge la 7 și bara cu pere ajunge la 4. Câte fructe sunt în total și cu câte sunt merele mai multe?

18. Desenează o bară pentru numărul 5, lângă una pentru numărul 8. Care trebuie să fie mai înaltă și de ce?

Pentru exercițiile 19–22, folosește acest grafic cu scara din 5 în 5. La o bibliotecă, copiii au împrumutat cărți în trei luni.

grafic cu bare cu trei bare — Octombrie 15, Noiembrie 30, Decembrie 25; linia din stânga marcată din 5 în 5: 0, 5, 10, 15, 20, 25, 30; titlul „Cărți împrumutate"

19. Câte cărți s-au împrumutat în noiembrie?

20. În ce lună s-au împrumutat cele mai puține cărți?

21. Cu câte cărți s-au împrumutat mai multe în noiembrie decât în octombrie?

22. Adevărat sau fals: „În decembrie s-au împrumutat 25 de cărți."

Răspunsuri și explicații

1. 9 abțibilduri. Bara Carlei urcă până la numărul 9.

2. Bogdan. Bara lui este cea mai scundă, ajunge doar la 4.

3. Carla. Bara ei este cea mai înaltă, ajunge la 9.

4. 13 abțibilduri. Ana are 7, David are 6. Adun: 7 + 6 = 13.

5. 5 abțibilduri. Carla are 9, Bogdan are 4. Scad: 9 − 4 = 5.

6. Fals. Bogdan are 4, David are 6. Bara lui David este mai înaltă, deci David are mai multe, nu Bogdan.

7. Graficul corect arată așa: bara găinilor până la 8, rațele până la 5, iepurii până la 6, caprele până la 2. Toate barele pornesc de jos și sunt la fel de late.

graficul-soluție cu patru bare — Găini 8, Rațe 5, Iepuri 6, Capre 2 — colorate diferit, cu titlu deasupra

8. Găinile. Numărul lor este cel mai mare (8), deci bara este cea mai înaltă.

9. 21 de animale. Adun toate numerele: 8 + 5 + 6 + 2 = 21.

10. Găini (8), iepuri (6), rațe (5), capre (2). Le-am așezat de la cel mai mare număr la cel mai mic.

11. Marți și joi. Amândouă barele ajung la 6.

12. Miercuri. Bara este cea mai scundă, ajunge la 2.

13. 5 ore. Luni 3, miercuri 2. Adun: 3 + 2 = 5.

14. Adevărat. Marți are 6, joi are 6. Barele sunt la fel de înalte, deci valorile sunt egale.

15. înaltă. Bara mai înaltă înseamnă un număr mai mare.

16. b) pe linia din stânga. Pe linia verticală (din stânga) scriem numerele, adică „cât".

17. 11 fructe în total, iar merele sunt cu 3 mai multe. Total: 7 + 4 = 11. Diferența: 7 − 4 = 3.

18. Bara pentru 8 trebuie să fie mai înaltă, pentru că 8 este mai mare decât 5. Pe un grafic, numărul mai mare are bara mai înaltă.

19. 30 de cărți. Bara din noiembrie este cea mai înaltă și ajunge la treapta 30 (numărăm din 5 în 5).

20. Octombrie. Bara este cea mai scundă, ajunge la 15.

21. 15 cărți. Noiembrie are 30, octombrie are 15. Scad: 30 − 15 = 15.

22. Adevărat. Bara din decembrie se oprește exact la treapta 25, deci s-au împrumutat 25 de cărți.

De reținut

• Un grafic cu bare arată numerele prin dreptunghiuri: bara mai înaltă = număr mai mare.
• Pe linia de jos scriem ce numărăm; pe linia din stânga scriem cât (numerele).
• Ca să citești o bară: urci în vârful ei și mergi spre stânga, la numărul potrivit.
• Ca să construiești un grafic: desenezi litera „L", pui numerele, numele și ridici barele — toate la fel de late, pornind de jos.
• Comparăm valorile uitându-ne la înălțimea barelor, fără să mai numărăm.

Greșeli frecvente

• Citești greșit bara pentru că nu mergi drept spre stânga. Mulți copii urcă în vârful barei, dar apoi privesc strâmb și nimeresc alt număr. Folosește un creion sau o riglă, ținut orizontal, ca să mergi drept până la linia cu numere.
• Faci barele de lățimi diferite. Dacă o bară este mai lată, te poate păcăli că ar fi „mai mare". Ține minte: doar înălțimea contează, nu lățimea. Fă toate barele la fel de late.
• Nu pornești toate barele de pe aceeași linie. Toate barele trebuie să înceapă de jos, de pe linia culcată. Dacă una pornește mai de sus, comparația este greșită.
• Confunzi „ce" cu „cât". Numele (culori, zile, animale) merg pe linia de jos; numerele merg pe linia din stânga. Dacă le inversezi, graficul nu mai are sens.

Joc acasă

1. Graficul din castane sau fasole. Strânge câteva castane, nasturi sau boabe de fasole. Fă grămăjoare pe culori sau pe mărimi și așază-le pe masă în coloane, una lângă alta, pornind de la aceeași margine. Ai făcut un grafic cu bare „adevărat", din obiecte! Cine are coloana cea mai lungă?

2. Sondaj în familie. Întreabă fiecare membru al familiei care este fructul lui preferat (de exemplu: măr, banană, struguri). Notează răspunsurile într-un tabel, apoi desenează un grafic cu bare pe o foaie cu pătrățele. Care fruct câștigă?

3. Vânătoarea de mașini. Stai cinci minute la geam (sau în mașină, cu un adult) și numără câte mașini de fiecare culoare trec: albe, negre, roșii, albastre. Trece numerele într-un tabel și apoi construiește graficul cu bare. Ce culoare ai văzut cel mai des?

Pentru părinți și învățători

Această lecție introduce graficul cu bare ca un mod vizual de a reprezenta date deja organizate în tabel (vezi lecțiile anterioare despre tabel și despre sortarea datelor). Obiectivul principal este dublu: copilul să citească un grafic (să extragă valori și să compare) și să construiască unul pornind de la un tabel.

Cum predați pas cu pas: Începeți concret, cu obiecte reale (turnuri de cuburi, coloane de monede), înainte de desenul abstract. Lăsați copilul să „simtă" că un turn mai înalt înseamnă mai multe obiecte. Apoi treceți la foaia cu pătrățele, care ajută enorm la trasarea barelor egale și la marcarea numerelor la distanțe egale.

Întrebări bune de pus: „Care bară este cea mai înaltă? Ce înseamnă asta?", „Cu cât are X mai mult decât Y?", „Câte sunt în total?", „Dacă mai adăugăm 2 la bara verde, până la ce număr ajunge acum?". Aceste întrebări leagă graficul de operațiile de adunare și scădere pe care copilul le stăpânește deja.

Cum sprijiniți la construire: Insistați pe trei reguli — barele pornesc toate de jos, sunt la fel de late și numerele de pe axa verticală sunt la distanțe egale. Folosiți o riglă pentru a verifica citirea (ținută orizontal din vârful barei spre stânga).

Cum verificați înțelegerea: Dați copilului un grafic nou și cereți-i să completeze un tabel din el, apoi invers — un tabel din care să facă graficul. Dacă reușește ambele direcții fără ajutor, lecția este însușită. O ultimă verificare bună: cereți-i să inventeze el o întrebare despre grafic și să-i dea răspunsul.

Întrebări frecvente

Ce este un grafic cu bare la clasa a III-a? Este un desen care arată numere folosind dreptunghiuri colorate numite bare. Bara mai înaltă reprezintă un număr mai mare, iar bara mai scundă un număr mai mic. El ne ajută să vedem dintr-o privire care valoare este cea mai mare și care cea mai mică.

Cum citesc un grafic cu bare? Alege o bară, pune degetul în vârful ei și mergi drept spre stânga, până ajungi pe linia cu numere. Numărul din dreptul vârfului este valoarea barei. Folosește o riglă ținută orizontal ca să nu citești strâmb.

Cum construiesc un grafic cu bare din tabel? Desenezi mai întâi două linii în formă de „L", scrii numerele pe linia din stânga și numele pe linia de jos. Apoi, pentru fiecare lucru din tabel, ridici o bară până la numărul potrivit. Toate barele trebuie să fie la fel de late și să pornească de jos.

Care este diferența dintre un tabel și un grafic cu bare? Tabelul scrie datele în rânduri și coloane, cu cifre. Graficul cu bare arată aceleași date prin desen, cu bare de înălțimi diferite. Tabelul e bun pentru numere exacte, iar graficul e bun pentru comparat repede din priviri.

Cum aflu cu cât are o bară mai mult decât alta? Citești numărul fiecărei bare, apoi faci o scădere: numărul mai mare minus numărul mai mic. De exemplu, dacă o bară arată 9 și alta arată 4, diferența este 9 − 4 = 5.

Ce înseamnă scara unui grafic și de ce numărăm din 5 în 5? Scara arată cât valorează fiecare treaptă de pe linia din stânga. Când numerele sunt mici, numărăm din 1 în 1. Când numerele sunt mari (de exemplu 10, 20, 30), numărăm din 2 în 2, din 5 în 5 sau din 10 în 10, ca să încapă totul pe foaie. Atenție: dacă numărăm din 5 în 5, o bară care ajunge la a doua treaptă arată 10, nu 2 — fiecare treaptă valorează 5.

Ce este un grafic cu bare orizontale? Este un grafic la care barele stau culcate și pleacă de la stânga spre dreapta, ca niște trenulețe, în loc să urce în picioare. Funcționează exact la fel: bara mai lungă înseamnă număr mai mare. Doar că, de data aceasta, numerele se citesc pe linia de jos, nu pe cea din stânga.

La ce ne ajută graficele cu bare în viața de zi cu zi? Ne ajută să vedem repede care lucru este mai mult sau mai puțin, fără să citim toate numerele. Le întâlnim la prognoza meteo (câte grade au fost în fiecare zi), la sport (câte goluri a dat fiecare echipă), la magazin (ce produse s-au vândut cel mai bine) sau la școală (ce sport preferă copiii din clasă).