Scăderea cu trecere peste ordin până la 20

Bună, micule matematician! 🌟 Azi învățăm un truc fermecat: cum scădem când numărul de jos este „mai lacom" decât unitățile de sus. Vei vedea că nu e greu deloc. Trebuie doar să facem o oprire scurtă la 10, ca la o stație de autobuz. Ne odihnim puțin la 10 și apoi mergem mai departe. Hai să descoperim împreună scăderea cu trecere peste ordin până la 20!

Ce vei învăța

• Vei ști să scazi cu trecere peste ordin până la 20.
• Vei ști să scazi întâi până la 10 și apoi restul rămas.
• Vei ști când o scădere are nevoie de „trecere" și când nu.
• Vei ști să verifici rezultatul cu obiecte și pe axa numerelor.
• Vei ști să povestești pașii cu vorbele tale, ca un mic profesor.

Hai să descoperim împreună

Ce înseamnă „trecere peste ordin"

Mai întâi, să ne amintim ceva. Un număr între 10 și 20 are o zece și niște unități. De exemplu, numărul 13 are o zece (adică 10) și 3 unități. Îl putem scrie așa:

13 = 10 + 3

Acum, când scădem, uneori unitățile de sus nu ne ajung. Hai să vedem ce înseamnă asta.

Privește scăderea 13 − 5. Numărul 13 are doar 3 unități. Dar noi trebuie să luăm 5 unități! Avem doar 3, iar 3 e mai mic decât 5. Cum luăm 5 dacă avem doar 3? 🤔

Aici intervine trecerea peste ordin. „Ordinul" e ca o cameră a unităților. Dacă în camera unităților nu sunt destule, spargem zecea și luăm și de acolo. E ca atunci când vrei să dai 5 bomboane unui prieten, dar ai doar 3 în buzunar. Atunci deschizi cutia (zecea) și mai iei de acolo. Asta e trecerea peste ordin!

Trucul magic: ne oprim la 10

Cel mai ușor mod de a scădea cu trecere este să scădem în doi pași, oprindu-ne la 10. De ce la 10? Pentru că 10 e un număr prieten, rotund și ușor. De la orice număr e simplu să ajungi la 10, și de la 10 e simplu să mergi mai departe.

Iată regula noastră de aur, în două vorbe:

Pasul 1: Scad cât trebuie ca să ajung fix la 10. Pasul 2: Mai scad ce mi-a rămas din numărul de jos.

Hai să o facem împreună, încet, pentru 13 − 5.

Pasul 1 — ajung la 10. Pornesc de la 13. Ca să ajung la 10, trebuie să dau jos 3 (pentru că 13 − 3 = 10). Așa că rup numărul 5 în două bucăți: 3 și 2. Întâi folosesc bucata de 3.

13 − 3 = 10

Pasul 2 — scad restul. Din 5 am folosit deja 3. Mi-au mai rămas 2 (pentru că 3 + 2 = 5). Acum scad acest 2 din 10.

10 − 2 = 8

Gata! 13 − 5 = 8. 🎉

Vezi ce frumos? Am spart pe 5 în 3 + 2. Cu 3 am ajuns la 10, cu 2 am mers mai departe. Asta e toată magia!

De ce rupem numărul tocmai așa?

Te întrebi poate: de ce am rupt pe 5 în 3 și 2, și nu altfel? Pentru că de la 13 până la 10 sunt exact 3 pași. Așa că prima bucată trebuie să fie 3. Apoi, ce rămâne din 5 după ce iei 3, adică 2, e a doua bucată.

Reține: prima bucată este întotdeauna numărul de unități de sus. La 13, unitățile sunt 3. La 15, unitățile sunt 5. La 12, unitățile sunt 2. Cu acea bucată ajungi mereu fix la 10.

Verificăm cu obiecte

Matematica e mai prietenoasă când o vedem cu ochii. Hai să luăm 13 nasturi. Îi punem în două grupe: o grupă de 10 (o zece) și o grupă de 3.

Trebuie să luăm 5 nasturi. Întâi luăm cei 3 nasturi liberi. Acum au mai rămas 10 (rândul plin). Dar mai trebuie să luăm încă 2, ca să fie 5 cu totul. Luăm 2 din rândul de 10 și rămân 8.

3 luați + 2 luați = 5 luați. Au rămas 8 nasturi. Exact cât ne-a spus calculul: 13 − 5 = 8. ✅

Și pe degețele?

Da, putem și pe degete, dar cu cap. Pornim de la 13. Numărăm înapoi 5 pași, dar ne oprim o clipă la 10: 13… 12… 11… 10 (au fost 3 pași, ridicăm 3 degete) … apoi 9… 8 (încă 2 pași, ridicăm 2 degete). Am făcut 3 + 2 = 5 pași în total și am ajuns la 8. Vezi, tot la oprirea de la 10 ajungem!

Mai exersăm trucul cu alt exemplu

Hai să facem 15 − 7 împreună, pas cu pas.

Numărul 15 are 5 unități. Trebuie să scădem 7. Avem 5, dar ne trebuie 7 — nu ne ajung! Deci facem trecere.

Pasul 1: Rup pe 7 după unitățile lui 15. Unitățile lui 15 sunt 5. Deci prima bucată e 5.

15 − 5 = 10

Pasul 2: Din 7 am folosit 5. Mi-au rămas 2 (căci 5 + 2 = 7). Scad 2 din 10.

10 − 2 = 8

Răspuns: 15 − 7 = 8.

Când NU avem nevoie de trecere

Atenție, deșteptule: nu orice scădere are nevoie de trecere! Dacă unitățile de sus ajung, scădem direct, fără oprire.

De exemplu, 17 − 4. Unitățile lui 17 sunt 7. Avem 7 unități și luăm doar 4. Ne ajung! Scădem direct unitățile: 7 − 4 = 3, iar zecea rămâne. Rezultat: 13. Aici nu a fost nevoie de trecere.

Cum recunoaștem? Ne uităm la unitățile numărului de sus și la numărul de jos:

• Dacă numărul de jos e mai mic sau egal cu unitățile de sus → scădem direct.
• Dacă numărul de jos e mai mare decât unitățile de sus → facem trecere (ne oprim la 10).

La 13 − 5: unitățile de sus sunt 3, jos e 5. Cum 5 > 3, facem trecere. La 17 − 4: unitățile sunt 7, jos e 4. Cum 4 < 7, mergem direct.

O poveste scurtă: brutarul Vlăduț

Vlăduț are o tavă cu 14 covrigi: 10 frumos aranjați într-o cutie și 4 pe masă. Vine o clasă întreagă și cere 6 covrigi. Vlăduț ia mai întâi cei 4 covrigi de pe masă. Dar mai trebuie 2! Atunci deschide cutia cu 10 și scoate 2 covrigi. În cutie mai rămân 8.

14 − 6 = 8.

Vlăduț a făcut exact ce facem noi: a dat întâi unitățile libere (până a ajuns la 10), apoi a „spart" zecea pentru rest. 🥨

Dacă vrei să te pregătești și mai bine pentru aceste scăderi, aruncă o privire și la lecția despre perechile de numere care fac 10 și la cea despre adunarea cu trecere peste ordin până la 20, pentru că scăderea și adunarea sunt ca două surori care merg mână în mână.

Repetăm încet pașii, ca o rețetă

Hai să scriem rețeta noastră de scădere cu trecere, ca o rețetă de prăjitură. O urmărim de fiecare dată, în aceeași ordine:

1. Mă uit la unitățile de sus. Câte unități are numărul mare? (La 13 sunt 3.)
2. Rup numărul de jos în două. Prima bucată = unitățile de sus. (La 13 − 5, rup 5 în 3 și 2.)
3. Scad prima bucată și ajung la 10. (13 − 3 = 10.)
4. Scad a doua bucată din 10. (10 − 2 = 8.)
5. Spun răspunsul. (13 − 5 = 8.)

Dacă urmezi rețeta în ordine, nu te poți rătăci. La fel cum la prăjitură pui întâi făina, apoi ouăle, apoi le amesteci, și la scădere faci pașii pe rând. 🍰

Încă o scădere lucrată foarte încet: 17 − 8

Hai să mai facem una, ca să fim siguri că am prins trucul. Luăm 17 − 8.

Mă uit la unitățile lui 17. Sunt 7. Numărul de jos e 8. Cum 8 e mai mare decât 7, facem trecere.

Rup pe 8 în 7 și 1 (prima bucată e 7, cât unitățile de sus).

• Scad prima bucată: 17 − 7 = 10.
• Scad a doua bucată: 10 − 1 = 9.

Răspuns: 17 − 8 = 9.

Vezi cât de scurtă a fost a doua scădere? Doar 10 − 1. De-asta ne place oprirea la 10: ne lasă mereu cu scăderi mici și prietenoase.

Un mic test de detectiv

Hai să fim detectivi de numere! Privește scăderile de mai jos și ghicește, fără să calculezi, care au nevoie de trecere:

• 11 − 8 → unitățile lui 11 sunt 1, jos e 8. 8 e mai mare ca 1 → trecere!
• 16 − 4 → unitățile lui 16 sunt 6, jos e 4. 4 e mai mic ca 6 → fără trecere.
• 14 − 9 → unitățile lui 14 sunt 4, jos e 9. 9 e mai mare ca 4 → trecere!
• 19 − 7 → unitățile lui 19 sunt 9, jos e 7. 7 e mai mic ca 9 → fără trecere.

Te-ai descurcat ca un adevărat detectiv? 🔎 Acest mic obicei — să te uiți întâi la unități — te ajută să știi din prima ce ai de făcut.

Două drumuri spre același răspuns

Știai că putem ajunge la răspuns și pe un al doilea drum? Pe lângă „scad până la 10, apoi restul", mai există un truc: scad toată zecea deodată, apoi adun înapoi. Hai să vedem la 13 − 5.

Gândesc 13 ca 10 + 3. Scad pe 5 din zece: 10 − 5 = 5. Apoi adaug înapoi cele 3 unități: 5 + 3 = 8. Tot 8 ne dă!

Amândouă drumurile sunt corecte. Drumul nostru principal (oprirea la 10) este, însă, cel mai sigur pentru început, fiindcă lucrăm doar cu scăderi mici. Dacă într-o zi îți place celălalt drum, e minunat — important e să ajungi la răspunsul corect și să înțelegi de ce. 🛤️

Scăderea e ca o numărare înapoi

Mai ții minte cum numărai înapoi: 20, 19, 18, 17…? Scăderea cu trecere e ca o numărătoare înapoi mai lungă. La 14 − 6 numărăm înapoi 6 pași: 14, 13, 12, 11, 10, 9, 8. Am ajuns la 8! Și aici am trecut prin 10 ca printr-o stație. De-asta spunem că ne oprim la 10: e punctul prin care trece mereu drumul nostru când coborâm de la un număr între 11 și 19 sub linia lui 10.

Un tabel care ne ajută să recunoaștem rapid

Ca să devii fulgerător de iute, hai să privim mai multe scăderi una lângă alta. Pentru fiecare ne uităm la unitățile de sus și la numărul de jos și hotărâm: trecere sau nu? Apoi scriem și răspunsul.

Privește cu atenție coloana „Trecere?". Vezi cum totul depinde de o singură comparație: numărul de jos față de unitățile de sus. Dacă jos e mai mare, spargem zecea și ne oprim la 10. Dacă jos e mai mic sau egal, mergem drept înainte. Atât! Cu cât te uiți mai des la tabel, cu atât ochii tăi vor ști din prima ce drum să aleagă.

Observă și ceva drăguț la rândurile cu „NU": acolo unde nu e nevoie de trecere, zecea rămâne mereu întreagă, iar răspunsul are tot o zece (de exemplu 11, 13). La rândurile cu „DA", zecea se sparge și răspunsul coboară sub 10 (de exemplu 8, 6, 5). E ca un mic semn secret care îți spune dacă ai spart sau nu zecea.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: 12 − 5

Unitățile lui 12 sunt 2. Jos avem 5. Cum 5 > 2, facem trecere.

• Pasul 1: rup pe 5 în 2 și 3. Folosesc 2: 12 − 2 = 10.
• Pasul 2: mai scad 3: 10 − 3 = 7.

12 − 5 = 7 ✅

Exemplul 2: 16 − 9

Unitățile lui 16 sunt 6. Jos avem 9. Cum 9 > 6, facem trecere.

• Pasul 1: rup pe 9 în 6 și 3. Folosesc 6: 16 − 6 = 10.
• Pasul 2: mai scad 3: 10 − 3 = 7.

16 − 9 = 7 ✅

Exemplul 3: 14 − 8

Unitățile lui 14 sunt 4. Jos avem 8. Cum 8 > 4, facem trecere.

• Pasul 1: rup pe 8 în 4 și 4. Folosesc 4: 14 − 4 = 10.
• Pasul 2: mai scad 4: 10 − 4 = 6.

14 − 8 = 6 ✅

Exemplul 4: 11 − 3

Unitățile lui 11 sunt 1. Jos avem 3. Cum 3 > 1, facem trecere.

• Pasul 1: rup pe 3 în 1 și 2. Folosesc 1: 11 − 1 = 10.
• Pasul 2: mai scad 2: 10 − 2 = 8.

11 − 3 = 8 ✅

Exemplul 5 (problemă): Maria are 13 baloane

Maria are 13 baloane. La petrecere s-au spart 6 baloane. Câte baloane i-au rămas?

Trebuie să facem 13 − 6. Unitățile lui 13 sunt 3, iar jos avem 6 (6 > 3, deci trecere).

• Pasul 1: 13 − 3 = 10.
• Pasul 2: din 6 mai rămân 3; 10 − 3 = 7.

Mariei i-au rămas 7 baloane. 🎈

Exemplul 6: când NU e nevoie de trecere — 18 − 5

Unitățile lui 18 sunt 8. Jos avem 5. Cum 5 < 8, ne ajung unitățile!

• Scădem direct unitățile: 8 − 5 = 3. Zecea rămâne.

18 − 5 = 13 ✅ (fără trecere — aici nu ne oprim la 10)

Exemplul 7: 15 − 6

Unitățile lui 15 sunt 5. Jos avem 6. Cum 6 > 5, facem trecere.

• Pasul 1: rup pe 6 în 5 și 1. Folosesc 5: 15 − 5 = 10.
• Pasul 2: mai scad 1: 10 − 1 = 9.

15 − 6 = 9 ✅

Exemplul 8 (problemă cu verificare): 20 − 7

Într-un acvariu sunt 20 de peștișori. Băiatul mută 7 într-un alt acvariu. Câți rămân?

Numărul 20 are 0 unități, deci sigur trebuie să spargem o zece (0 e mai mic decât 7). Aici e mai ușor al doilea drum, cel cu „scad din zece": gândim 20 ca 10 + 10. Scad pe 7 dintr-o singură zece: 10 − 7 = 3. Cealaltă zece rămâne întreagă. Acum adun la loc: 10 + 3 = 13.

20 − 7 = 13 ✅ Verificăm prin adunare: 13 + 7 = 20. Corect! 🐠

Să exersăm

Ia un creion și hârtie. Pentru fiecare scădere cu trecere, spune cu voce tare pașii: „Scad până la 10, apoi scad restul." Pornește ușor și urcă.

1. Calculează: 11 − 4 = ?
2. Calculează: 12 − 6 = ?
3. Calculează: 13 − 7 = ?
4. Calculează: 14 − 5 = ?
5. Calculează: 15 − 8 = ?
6. Completează bucățile pentru 13 − 6: rup pe 6 în 3 și ___, apoi 13 − 3 = 10 și 10 − ___ = ___.
7. Completează bucățile pentru 16 − 8: rup pe 8 în 6 și ___, apoi 16 − 6 = 10 și 10 − ___ = ___.
8. Încercuiește scăderile care au nevoie de trecere peste ordin: 17 − 3 ; 12 − 5 ; 18 − 6 ; 11 − 9.
9. Adevărat sau fals: 14 − 7 = 8.
10. Adevărat sau fals: 13 − 4 = 9.
11. Potrivește fiecare scădere cu rezultatul ei: (a) 11 − 2 ; (b) 15 − 9 ; (c) 12 − 8. Rezultate de ales: 9 ; 6 ; 4.
12. Pe axa numerelor, pornește de la 16 și sari înapoi 7 căsuțe, oprindu-te la 10. Unde ajungi?
13. Problemă: Andrei avea 15 bomboane. A dăruit 6. Câte i-au rămas?
14. Problemă: Într-un copac erau 12 vrăbiuțe. Au zburat 5. Câte au rămas?
15. Completează numărul care lipsește: 13 − ___ = 8.
16. Completează numărul care lipsește: ___ − 7 = 6.
17. Calculează în lanț: 17 − 9 = ___ , apoi 11 − 3 = ___. Care rezultat e mai mare?
18. Problemă cu doi pași: Dana avea 14 creioane. A pierdut 8, apoi mama i-a dat 5. Câte are acum?

Răspunsuri și explicații

1. 11 − 4 = 7. Rup 4 în 1 și 3: 11 − 1 = 10, apoi 10 − 3 = 7.
2. 12 − 6 = 6. Rup 6 în 2 și 4: 12 − 2 = 10, apoi 10 − 4 = 6.
3. 13 − 7 = 6. Rup 7 în 3 și 4: 13 − 3 = 10, apoi 10 − 4 = 6.
4. 14 − 5 = 9. Rup 5 în 4 și 1: 14 − 4 = 10, apoi 10 − 1 = 9.
5. 15 − 8 = 7. Rup 8 în 5 și 3: 15 − 5 = 10, apoi 10 − 3 = 7.
6. Rup pe 6 în 3 și 3; 13 − 3 = 10 și 10 − 3 = 7. Deci 13 − 6 = 7.
7. Rup pe 8 în 6 și 2; 16 − 6 = 10 și 10 − 2 = 8. Deci 16 − 8 = 8.
8. Au nevoie de trecere: 12 − 5 (unități 2 < 5) și 11 − 9 (unități 1 < 9). NU au nevoie: 17 − 3 (3 < 7) și 18 − 6 (6 < 8).
9. Fals. 14 − 7 = 7, nu 8. (14 − 4 = 10, apoi 10 − 3 = 7.)
10. Adevărat. 13 − 4 = 9. (13 − 3 = 10, apoi 10 − 1 = 9.)
11. (a) 11 − 2 = 9 ; (b) 15 − 9 = 6 ; (c) 12 − 8 = 4.
12. De la 16, sari 6 căsuțe înapoi și ajungi la 10; mai sari 1 și ajungi la 9. Deci 16 − 7 = 9.
13. 15 − 6 = 9. Lui Andrei i-au rămas 9 bomboane. (15 − 5 = 10, apoi 10 − 1 = 9.)
14. 12 − 5 = 7. Au rămas 7 vrăbiuțe. (12 − 2 = 10, apoi 10 − 3 = 7.)
15. 13 − 5 = 8. Numărul lipsă este 5 (pentru că 13 − 8 = 5).
16. 13 − 7 = 6. Numărul lipsă este 13 (pentru că 6 + 7 = 13).
17. 17 − 9 = 8 și 11 − 3 = 8. Cele două rezultate sunt egale (amândouă 8).
18. 14 − 8 = 6, apoi 6 + 5 = 11. Dana are acum 11 creioane.

De reținut

• Scăderea cu trecere apare când numărul de jos e mai mare decât unitățile de sus (ca la 13 − 5).
• Trucul: scad întâi până la 10, apoi scad restul rămas.
• Prima bucată din numărul de jos este mereu egală cu unitățile numărului de sus, ca să ajungi fix la 10.
• Poți verifica oricând cu obiecte sau pe axa numerelor, numărând sărituri înapoi.
• Dacă unitățile de sus ajung, scazi direct, fără oprire la 10.

Greșeli frecvente

• Rup numărul greșit. Unii copii rup numărul de jos oricum. Reține: prima bucată = unitățile de sus, ca să ajungi exact la 10. La 12 − 5, prima bucată e 2 (nu 3), pentru că 12 are 2 unități.
• Uită al doilea pas. După ce ajung la 10, mai trebuie să scad restul! Dacă te oprești la 10, răspunsul e greșit. La 13 − 5 nu te oprești la 10, mai scazi 2 și ajungi la 8.
• Confund scăderea cu adunarea. La scădere numărul scade (devine mai mic). Dacă rezultatul tău e mai mare decât numărul de sus, sigur ai greșit — verifică din nou.
• Fac trecere când nu trebuie. La 18 − 5 unitățile (8) ajung, deci scazi direct și obții 13. Nu te complica oprindu-te la 10 dacă nu e nevoie.

Joc acasă

1. Cutia cu 10 (nasturi sau fasole). Pune 10 boabe într-o cutie și câteva pe masă, ca să formezi un număr între 11 și 19 (de exemplu 13). Cere copilului să ia un anumit număr (de exemplu 5). Întâi ia de pe masă; când se termină, „sparge" cutia. Numărați câte au rămas și comparați cu calculul.

2. Săriturile broscuței. Desenați pe asfalt sau pe o hârtie lungă o axă de la 0 la 20. Copilul e broscuța. Pornește de la 15 și trebuie să sară înapoi 7 căsuțe, dar obligatoriu se oprește la 10 și strigă „stație!". Apoi sare restul. Unde a ajuns? Verificați cu scăderea.

3. Magazinul de jucării. Tu ești vânzătorul. Spune: „Aveam 14 mașinuțe, s-au vândut 8." Copilul calculează câte au rămas, apoi schimbați rolurile. Folosiți numere până la 20. Câștigă cine ține socoteala corect de 5 ori la rând! 🚗

Pentru părinți și învățători

Această lecție continuă în mod natural adunarea cu trecere peste ordin până la 20 și se sprijină pe stăpânirea perechilor care formează 10. Strategia centrală este descompunerea prin 10 (numită și „make ten back" / „scad până la 10"). Este recomandată de metodica modernă pentru că reduce sarcina de memorie și valorifică faptul că poziția „10" este foarte stabilă pentru copii.

Cum predați eficient:

• Începeți cu obiecte concrete (o zece grupată + unități libere), apoi treceți la axa numerelor și abia la final la calculul „în minte". Respectați ordinea concret → vizual → abstract.
• Cereți copilului să spună cu voce tare descompunerea: „Rup pe 5 în 3 și 2." Verbalizarea fixează procedeul mult mai bine decât rezolvarea tăcută.
• Întrebări utile de pus: „Câte unități are numărul de sus?", „Cât îți trebuie ca să ajungi la 10?", „Cât ți-a mai rămas de scăzut după ce ai ajuns la 10?", „Cum poți verifica?".
• Verificați înțelegerea, nu doar răspunsul, cerându-i să rezolve o scădere nouă explicând fiecare pas. Dacă explică corect procesul, a înțeles, chiar dacă mai greșește din neatenție la numărat.
• Diferențiați: pentru copiii care încă nu sunt siguri, rămâneți mai mult la axa numerelor și la jetoane; pentru cei avansați, introduceți scăderi în lanț și mici probleme cu doi pași (vezi exercițiul 18).
• Legătura cu adunarea: arătați că 13 − 5 = 8 se poate verifica prin 8 + 5 = 13. Această reciprocitate pregătește lecția despre proba adunării și proba scăderii.

Evitați să corectați brusc; lăsați copilul să descopere greșeala recalculând cu obiecte. Sesiuni scurte de 10-15 minute, repetate des, dau rezultate mai bune decât o oră lungă.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă scădere cu trecere peste ordin la clasa 1? Înseamnă o scădere în care unitățile numărului de sus nu ajung pentru a scădea numărul de jos, așa că trebuie să „spargem" zecea. Exemplu: 13 − 5, unde 13 are doar 3 unități, dar trebuie să scădem 5. Atunci ne oprim la 10 și scădem în doi pași.

Cum calculez 13 − 5 la clasa 1? Rupi numărul 5 în 3 și 2. Întâi: 13 − 3 = 10. Apoi: 10 − 2 = 8. Deci 13 − 5 = 8. Prima bucată (3) e aleasă ca să ajungi exact la 10, fiindcă 13 are 3 unități.

De ce ne oprim la 10 când scădem? Pentru că 10 este un număr rotund și ușor de la care pornim mai departe. De la orice număr între 11 și 19 ajungem simplu la 10, iar de la 10 scăderile sunt foarte ușoare. Așa împărțim o scădere grea în două scăderi ușoare.

Cum știu dacă o scădere are nevoie de trecere? Compari numărul de jos cu unitățile numărului de sus. Dacă numărul de jos este mai mare decât unitățile (ca la 12 − 5, unde 5 > 2), faci trecere. Dacă este mai mic sau egal (ca la 18 − 5, unde 5 < 8), scazi direct, fără oprire la 10.

Pot să folosesc degetele pentru scăderea cu trecere? Da, dar inteligent: numeri înapoi și te oprești la 10, ridicând degetele pentru fiecare pas. Mai bine este să folosești axa numerelor sau jetoane, pentru că ajută copilul să „vadă" oprirea la 10 și să nu se piardă la numărat.

Care e diferența dintre scăderea cu trecere și cea fără trecere? La cea fără trecere, unitățile de sus ajung și scazi direct (17 − 4 = 13). La cea cu trecere, unitățile nu ajung și trebuie să spargi zecea, oprindu-te la 10 (13 − 5 = 8). Recunoști tipul comparând numărul de jos cu unitățile de sus.

Ce fac dacă numărul de jos e mai mare decât unitățile? Exact atunci faci trecere peste ordin. Rupi numărul de jos în două bucăți: prima cât unitățile de sus (ca să ajungi la 10), a doua cât a mai rămas. Scazi pe rând fiecare bucată.

Cum verific dacă scăderea e corectă? Poți număra cu obiecte sau pe axa numerelor, ori poți face adunarea inversă: dacă 13 − 5 = 8, atunci 8 + 5 trebuie să dea 13. Dacă dă 13, scăderea e corectă. Vei învăța mai multe la lecția despre proba adunării și proba scăderii.