Mai mult, mai puțin, tot atâtea

Bine ai venit la o lecție tare frumoasă! Astăzi vom învăța împreună un joc minunat: să ne uităm la două grupuri de lucruri și să ghicim unde sunt mai multe, unde sunt mai puține sau dacă sunt tot atâtea. Vei vedea că e ca o joacă: punem lucrurile în perechi, ca pe niște prieteni care se țin de mână, și descoperim repede răspunsul. Hai să începem cu inima deschisă și cu ochii mari!

Ce vei învăța

• Vei ști să spui unde sunt mai multe și unde sunt mai puține obiecte.
• Vei ști să recunoști când două grupuri au tot atâtea lucruri (adică la fel de multe).
• Vei ști să compari două grupuri punând obiectele în pereche, unul lângă altul.
• Vei ști să te uiți repede la două grămezi și să apreciezi din ochi unde pare să fie mai mult.
• Vei ști să folosești cuvintele „mai mult", „mai puțin" și „tot atâtea" când vorbești despre jucării, mere sau bulinuțe.

Hai să descoperim împreună

Ce înseamnă să comparăm

A compara înseamnă să ne uităm la două lucruri și să vedem cum sunt unul față de celălalt. La lecția trecută, despre gruparea după mai multe criterii, am învățat să facem grupuri de obiecte care seamănă între ele. Acum facem un pas mai departe: avem două grupuri și vrem să aflăm care are mai multe lucruri.

Gândește-te la asta: tu ai trei bomboane, iar frățiorul tău are cinci. Cine are mai multe? Frățiorul, nu-i așa? Tocmai ai comparat! Asta vom face toată lecția, dar cu tot felul de lucruri vesele.

Trei cuvinte-prieteni: mai mult, mai puțin, tot atâtea

În lecția de azi avem trei cuvinte tare importante. Hai să le cunoaștem pe fiecare, ca pe niște prieteni noi.

Mai mult (mai multe) — înseamnă că într-un grup sunt mai multe lucruri decât în celălalt. Grupul cel mare, cel bogat, cel cu mai multe piese.

Mai puțin (mai puține) — înseamnă că într-un grup sunt mai puține lucruri. Grupul cel mic, cel cu mai puține piese.

Tot atâtea — înseamnă că în amândouă grupurile sunt la fel de multe lucruri. Nici unul nu are mai mult, nici unul mai puțin. Sunt egale, sunt la fel.

Hai să ținem minte așa: dacă un grup are mai multe, atunci celălalt are obligatoriu mai puține. Cele două merg întotdeauna împreună, ca o pereche. Iar dacă nici unul nu e mai mare, atunci sunt tot atâtea.

Primul mod de a compara: ne uităm din ochi

Câteodată ne putem da seama doar uitându-ne. Imaginează-ți o farfurie cu două prăjituri și o tavă cu zece prăjituri. Te uiți o secundă și știi imediat: pe tavă sunt mai multe! Nu trebuie să numeri, pentru că diferența e foarte mare.

Asta se numește apreciere din ochi sau apreciere globală. „Globală" înseamnă că privim tot grupul dintr-o privire, ca un întreg. E util când diferența e mare și se vede ușor.

Dar atenție! Uneori ochii ne pot păcăli. Dacă un grup are obiecte mari și răsfirate, iar altul are obiecte mici și înghesuite, ne poate părea că grupul cel mare-mare are mai multe, chiar dacă nu e adevărat. De aceea avem nevoie și de un al doilea mod, mult mai sigur.

Al doilea mod, cel mai sigur: punem în pereche, unul lângă altul

Acesta este secretul cel mare al lecției de azi. Se cheamă punerea în corespondență 1 la 1. Sună greu, dar e foarte simplu și e ca un joc.

„Unul la unul" înseamnă că iau un obiect din primul grup și îl așez lângă un obiect din al doilea grup. Apoi încă unul lângă încă unul. Și tot așa, până nu mai pot face perechi.

Hai să ne imaginăm că avem cești și farfurioare. Punem fiecare ceașcă pe câte o farfurioară, ca atunci când pregătim masa pentru păpuși.

Acum se pot întâmpla trei lucruri:

1. Dacă toate ceștile au câte o farfurioară și toate farfurioarele au câte o ceașcă — atunci sunt tot atâtea! Fiecare are perechea lui, nimeni nu rămâne singur.

2. Dacă rămâne o ceașcă fără farfurioară — înseamnă că sunt mai multe cești decât farfurioare. Ceștile sunt mai multe, farfurioarele sunt mai puține.

3. Dacă rămâne o farfurioară fără ceașcă — înseamnă că sunt mai multe farfurioare decât cești. Farfurioarele sunt mai multe, ceștile sunt mai puține.

Cine rămâne singur, fără pereche, ne arată unde sunt mai multe! Asta e cheița magică.

De ce funcționează trucul perechilor

Hai să povestim de ce e atât de bun acest truc. Când punem câte unul lângă unul, fiecare obiect din primul grup „își caută" un prieten în al doilea grup. Dacă toți își găsesc prieten și nu rămâne nimeni singur, înseamnă că grupurile sunt egale, adică tot atâtea. E ca la dans: dacă fiecare băiat are o fată cu care dansează și nimeni nu stă pe margine, atunci sunt la fel de mulți băieți și fete.

Dar dacă rămâne un copil pe margine, fără pereche, atunci unul dintre grupuri are unul în plus. Acel copil rămas pe margine ne strigă: „Aici sunt mai mulți!"

Comparăm fără să numărăm

Un lucru frumos: ca să folosești trucul perechilor, nu trebuie neapărat să știi să numeri. Chiar dacă încă înveți cifrele, poți pune obiectele în perechi și vedea cine rămâne singur. De aceea învățăm compararea înainte de a învăța bine numerele. E o treaptă pe scară: mai întâi comparăm, apoi vom număra și vom învăța numărul și cifra 1 și celelalte cifre.

Și dacă totuși numărăm?

Dacă deja știi să numeri puțin, poți compara și așa: numeri câte sunt în primul grup, numeri câte sunt în al doilea, și vezi care număr e mai mare. De exemplu, 3 mere și 6 mere — șase e mai mult decât trei, deci al doilea grup are mai multe. Mai târziu, la lecția compararea numerelor de la 0 la 10, vom învăța să comparăm chiar numerele între ele. Dar azi ne jucăm mai ales cu obiectele și cu perechile.

Cuvinte care ne ajută

Pe lângă „mai mult", „mai puțin" și „tot atâtea", mai folosim și alte cuvinte-prieten:

• mai multe decât / mai puține decât
• la fel de multe ca / egale
• cele mai multe (când avem trei grupuri și vrem grupul cel mai bogat)
• cele mai puține (grupul cel mai sărac, cu cele mai puține lucruri)

Hai să le folosim mereu când ne jucăm, ca să intre bine la cap.

Cum facem să fie tot atâtea

Acum vine partea cea mai distractivă. Dacă două grupuri nu sunt egale, putem să le facem egale! Adică să le transformăm în tot atâtea. Avem două căi, ca pe două poteci.

Prima cale: adăugăm la grupul mai mic. Să zicem că ai 3 mere și 5 pere. Perele sunt mai multe. Dacă mai pui 2 mere, atunci vei avea 5 mere și 5 pere — tot atâtea! Ai urcat grupul cel mic până l-ai ridicat la fel de sus ca grupul cel mare.

A doua cale: scoatem din grupul mai mare. Dacă din cele 5 pere iei 2 și le mănânci, rămân 3 pere și 3 mere — iarăși tot atâtea! Ai coborât grupul cel mare până a ajuns la fel de jos ca grupul cel mic.

Acest joc al egalizării este foarte important. Când întrebi „Cât trebuie să adaug ca să fie tot atâtea?", de fapt te pregătești pentru adunare. Iar când întrebi „Cât trebuie să scot?", te pregătești pentru scădere. Vezi? Compararea este ca o ușiță prin care vom intra mai târziu în lumea numerelor și a calculelor.

Comparăm trei grupuri deodată

Până acum am comparat mai ales două grupuri. Dar uneori avem trei sau chiar mai multe. Atunci căutăm grupul cu cele mai multe lucruri și grupul cu cele mai puține.

Hai să ne închipuim trei coșulețe cu mingi: unul are 2 mingi, altul are 6 mingi, iar al treilea are 4 mingi. Cum facem? Le comparăm pe rând, două câte două, ca într-un mic concurs. Mai întâi vedem care coșuleț are cele mai multe — câștigătorul este cel cu 6 mingi. Apoi vedem care are cele mai puține — acela este cel cu 2 mingi. La mijloc rămâne coșulețul cu 4 mingi.

Putem chiar să le așezăm în ordine, de la cel cu mai puține la cel cu mai multe: întâi coșulețul cu 2, apoi cel cu 4, apoi cel cu 6. Așa facem o scăriță frumoasă, care urcă încet-încet. Acest joc al ordonării îl vom folosi des mai departe, când vom învăța să punem numerele în șir.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Floricele și fluturi

Avem 5 floricele și 3 fluturi. Unde sunt mai multe?

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Punem fiecare fluture deasupra unei floricele, în pereche.
• Primul fluture — prima floricică. Al doilea fluture — a doua floricică. Al treilea fluture — a treia floricică.
• Au mai rămas 2 floricele fără fluture.

Răspuns: Sunt mai multe floricele și mai puțini fluturi. Floricelele rămase singure ne arată unde e mai mult.

Exemplul 2 — Mașinuțe și garaje

Andrei are 4 mașinuțe și 4 garaje. Sunt tot atâtea?

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Băgăm fiecare mașinuță într-un garaj.
• Mașinuța 1 — garajul 1. Mașinuța 2 — garajul 2. Mașinuța 3 — garajul 3. Mașinuța 4 — garajul 4.
• Toate mașinuțele au garaj și toate garajele au mașinuță. Nu rămâne nimeni singur!

Răspuns: Sunt tot atâtea — la fel de multe mașinuțe și garaje.

Exemplul 3 — Iepurași și morcovi

Sunt 3 iepurași și 6 morcovi. Cum împărțim și cine are mai mult?

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Dăm fiecărui iepuraș câte un morcov.
• Iepurașul 1 — un morcov. Iepurașul 2 — un morcov. Iepurașul 3 — un morcov.
• Am folosit 3 morcovi. Au mai rămas 3 morcovi fără iepuraș.

Răspuns: Sunt mai mulți morcovi decât iepurași. Iepurașii sunt mai puțini.

Exemplul 4 — Trei farfurii cu fructe

Avem trei farfurii: prima cu 2 cireșe, a doua cu 5 cireșe, a treia cu 4 cireșe. Unde sunt cele mai multe? Unde sunt cele mai puține?

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Ne uităm la fiecare farfurie.
• Farfuria cu 5 cireșe pare cea mai plină. Farfuria cu 2 cireșe pare cea mai goală.
• Verificăm: 5 e mai mult decât 4 și decât 2. Iar 2 e mai puțin decât 4 și decât 5.

Răspuns: Cele mai multe cireșe sunt în farfuria a doua (5). Cele mai puține sunt în prima farfurie (2).

Exemplul 5 — Stele și luni (ochii ne pot păcăli)

Pe o foaie sunt 4 stele mari și 5 luni mici. Care grup are mai multe?

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Din ochi, stelele par mai multe pentru că sunt mari și ocupă mult loc. Dar asta ne poate păcăli!
• Punem în pereche: o stea — o lună, o stea — o lună… facem 4 perechi.
• Rămâne o lună singură, fără stea.

Răspuns: Sunt mai multe luni (5), deși par mai mici. Mărimea nu contează — contează câte sunt!

Exemplul 6 — Mică problemă cu baloane

La o petrecere sunt 6 copii și 6 baloane. Are fiecare copil un balon?

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Dăm câte un balon fiecărui copil.
• 6 copii și 6 baloane — punem în perechi: copil-balon, copil-balon… de șase ori.
• Nu rămâne niciun copil fără balon și niciun balon fără copil.

Răspuns: Sunt tot atâtea. Fiecare copil are exact un balon. Ce petrecere reușită!

Exemplul 7 — Cum facem să fie tot atâtea

Pe masă sunt 2 furculițe și 5 farfurii. Câte furculițe mai trebuie să aducem ca să fie tot atâtea câte farfurii?

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Punem fiecare furculiță sub câte o farfurie: furculița 1 — farfuria 1, furculița 2 — farfuria 2.
• Au rămas 3 farfurii fără furculiță.
• Ca să fie tot atâtea, mai aducem 3 furculițe, câte una pentru fiecare farfurie rămasă singură.

Răspuns: Mai trebuie 3 furculițe. Atunci vom avea 5 furculițe și 5 farfurii — tot atâtea!

Exemplul 8 — Trei cutii cu creioane (ordonăm)

Avem trei cutii: prima cu 7 creioane, a doua cu 3 creioane, a treia cu 5 creioane. Așază-le în ordine, de la cele mai puține la cele mai multe.

Cum rezolvăm pas cu pas:

• Căutăm cutia cu cele mai puține creioane: este cea cu 3.
• Apoi urmează cea cu 5.
• La final, cea cu cele mai multe: cea cu 7.

Răspuns: Ordinea este 3, 5, 7 — de la cele mai puține la cele mai multe. Cele mai multe creioane sunt în prima cutie (7), cele mai puține în a doua cutie (3).

Să exersăm

1. Numără și spune: sunt 3 pisicuțe și 5 ghemuri de lână. Unde sunt mai multe?

3 pisicuțe și 5 ghemuri de lână desenate pe un rând

2. Încercuiește grupul cu mai puține obiecte: un grup are 2 mingi, alt grup are 7 mingi.

două grupuri de mingi, unul cu 2, altul cu 7

3. Sunt 4 pești și 4 acvarii. Sunt tot atâtea? Răspunde cu „da" sau „nu".

4 pești deasupra a 4 acvarii, aliniați în perechi

4. Potrivește perechile: pune fiecare căciuliță pe câte un fular. Sunt 5 căciulițe și 3 fulare. Cine rămâne fără pereche?

un rând de 5 căciulițe și un rând de 3 fulare

5. Completează: dacă grupul roșu are mai multe bile decât grupul albastru, atunci grupul albastru are ______ bile decât grupul roșu.

6. Colorează grupul cu cele mai multe obiecte: grup A are 3 frunze, grup B are 8 frunze, grup C are 5 frunze.

trei grupuri de frunze: 3, 8 și 5

7. Desenează tot atâtea steluțe câte inimioare vezi. Sunt 4 inimioare.

4 inimioare desenate, cu spațiu gol dedesubt pentru desenat

8. Sunt 7 albine și 2 stupi. Unde sunt mai puține obiecte?

7 albine zburând deasupra a 2 stupi

9. Adevărat sau fals? „Dacă într-un grup rămâne un obiect fără pereche, atunci acel grup are mai multe obiecte."

10. Mică problemă: Maria are 5 creioane, iar Ana are 5 creioane. Cine are mai multe creioane?

11. Desenează mai puține mere decât cele 6 pere din imagine.

6 pere desenate într-un coș, cu spațiu liber alături

12. Numără și ordonează din ochi: care grup pare cel mai mic? Grup A are 9 buline, grup B are 1 bulină, grup C are 4 buline.

trei grupuri de buline: 9, 1 și 4

13. Potrivire: ai 6 linguri și 6 furculițe. Pune-le în perechi. Sunt mai multe linguri, mai puține sau tot atâtea?

6 linguri deasupra a 6 furculițe, în perechi

14. Mică problemă: Pe o creangă sunt 8 vrăbiuțe. Pe altă creangă sunt 3 vrăbiuțe. Pe care creangă sunt mai multe vrăbiuțe?

două crengi, una cu 8 vrăbiuțe, alta cu 3 vrăbiuțe

15. Completează cu „mai multe", „mai puține" sau „tot atâtea": un grup are 5 nasturi, alt grup are 10 nasturi. Primul grup are ______ nasturi.

16. Potrivire: ai 3 mănuși și 4 căciuli. Pune fiecare mănușă lângă o căciulă. Cine rămâne fără pereche și unde sunt mai multe?

un rând de 3 mănuși și un rând de 4 căciuli, aliniate în perechi

17. Egalizare: ai 3 cești și 6 farfurioare. Câte cești mai trebuie să aduci ca să fie tot atâtea?

un rând de 3 cești sub un rând de 6 farfurioare, trei farfurioare rămânând goale

18. Ordonare: trei borcane au 8 bomboane, 2 bomboane și 5 bomboane. Așază-le în ordine, de la cele mai puține la cele mai multe.

trei borcane cu 8, 2 și 5 bomboane

Răspunsuri și explicații

1. Mai multe sunt ghemurile (5). Punem fiecare pisicuță lângă un ghem; rămân 2 ghemuri fără pisicuță, deci ghemurile sunt mai multe.

2. Încercuim grupul cu 2 mingi. Două e mai puțin decât șapte, deci acel grup are mai puține.

3. Da, sunt tot atâtea. Fiecare pește are un acvariu și fiecare acvariu are un pește; nimeni nu rămâne singur.

4. Rămân 2 căciulițe fără fular. Avem 5 căciulițe și 3 fulare; după 3 perechi rămân 2 căciulițe singure, deci căciulițele sunt mai multe.

5. Grupul albastru are mai puține bile. Dacă roșu are mai multe, albastru are obligatoriu mai puține — cele două merg împreună.

6. Colorăm grupul B (8 frunze). Opt e mai mult decât 5 și decât 3, deci B are cele mai multe.

7. Desenezi 4 steluțe, ca să fie tot atâtea câte inimioare. Patru inimioare înseamnă patru steluțe, una lângă alta.

8. Mai puține sunt stupii (2). Albinele sunt 7, stupii sunt 2; stupii sunt mai puțini.

9. Adevărat. Obiectul rămas singur, fără pereche, arată exact grupul care are mai multe.

10. Niciuna nu are mai multe — au tot atâtea (amândouă au 5 creioane). Sunt egale.

11. Desenezi mai puțin de 6 mere (de exemplu 5, 4, 3, 2 sau 1 măr). Orice număr sub 6 este corect, pentru că trebuie să fie mai puține decât 6 pere.

12. Cel mai mic pare grupul B (1 bulină). Unu e cel mai puțin dintre 9, 4 și 1.

13. Sunt tot atâtea. 6 linguri și 6 furculițe se potrivesc perfect în perechi; nu rămâne nimeni singur.

14. Pe prima creangă, cu 8 vrăbiuțe. Opt este mai mult decât trei.

15. Primul grup are mai puține nasturi. Cinci e mai puțin decât zece.

16. Rămâne o căciulă fără mănușă. Avem 3 mănuși și 4 căciuli; după 3 perechi rămâne o căciulă singură, deci căciulile sunt mai multe (4), iar mănușile sunt mai puține (3).

17. Mai trebuie 3 cești. Avem 3 cești și 6 farfurioare; rămân 3 farfurioare fără ceașcă, deci aducem încă 3 cești ca să fie 6 cești și 6 farfurioare — tot atâtea.

18. Ordinea este 2, 5, 8 — de la cele mai puține (borcanul cu 2 bomboane) la cele mai multe (borcanul cu 8 bomboane).

De reținut

• Mai mult = un grup are mai multe obiecte; mai puțin = un grup are mai puține; tot atâtea = amândouă au la fel de multe.
• Cel mai sigur mod de a compara este să punem obiectele în perechi, unul lângă altul (corespondență 1 la 1).
• Cine rămâne singur, fără pereche, arată grupul care are mai multe obiecte.
• Dacă nu rămâne nimeni singur, grupurile au tot atâtea obiecte — sunt egale.
• Mărimea obiectelor nu contează — contează doar câte sunt în fiecare grup.
• Putem face două grupuri să fie tot atâtea fie adăugând la grupul mai mic, fie scoțând din grupul mai mare.
• Când avem trei sau mai multe grupuri, căutăm grupul cu cele mai multe și grupul cu cele mai puține, apoi le putem așeza în ordine.

Greșeli frecvente

• Crede că grupul care ocupă mai mult loc are mai multe. Nu e mereu adevărat! Obiecte mari și răsfirate pot fi mai puține decât obiecte mici și înghesuite. Soluția: pune-le în perechi și numără, nu te lua doar după cât loc ocupă.
• Uită să compare unu-la-unu și pune două lângă unu. Când facem perechi, fiecare pereche are un singur obiect din fiecare grup. Soluția: trage cu degetul o linie de la un obiect la perechea lui, câte unul.
• Confundă „mai puțin" cu „mai mult". Sunt cuvinte opuse, ca „sus" și „jos" din lecția sus și jos. Soluția: amintește-ți că „mai puțin" e grupul mic, sărac, iar „mai mult" e grupul mare, bogat.
• Crede că „tot atâtea" înseamnă că obiectele sunt identice. Nu! Pot fi un măr și o pară — important e să fie la fel de multe, nu să arate la fel.

Joc acasă

Jocul nasturilor și al boabelor. Ia un pumn de nasturi și un pumn de boabe de fasole. Așază nasturii pe un rând. Sub fiecare nasture pune o boabă. La final întreabă copilul: „A rămas vreun nasture fără boabă? A rămas vreo boabă fără nasture? Unde sunt mai multe?" Schimbați cantitățile și repetați. Este exact punerea în corespondență 1 la 1, dar pe masa din bucătărie.

Masa păpușilor. Puneți pe masă mai multe farfurioare și mai multe cești de jucărie. Cereți copilului să așeze câte o ceașcă pe fiecare farfurioară. Apoi întrebați: „Avem tot atâtea cești câte farfurioare? Sau ne lipsește ceva?" Dacă rămâne o farfurioară goală, copilul descoperă că sunt mai multe farfurioare.

Cursa degetelor. Ridicați amândoi câteva degete: tu ridici 3, copilul ridică 5. Puneți degetele „în pereche", deget lângă deget. Cine are degete rămase fără pereche? Acela are mai multe. E un joc rapid, oriunde, fără nicio jucărie.

Jocul „cât mai trebuie?". Așezați pe masă două rânduri inegale: de exemplu 2 lingurițe și 5 cești. Întrebați copilul: „Câte lingurițe mai trebuie ca să fie tot atâtea câte cești?" Lăsați-l să aducă singur, una câte una, până când fiecare ceașcă are linguriță. Apoi încercați și invers: „Câte cești scoatem ca să fie tot atâtea câte lingurițe?" Așa copilul simte, cu mânuțele, ce înseamnă să adauge și să scoată — primii pași spre adunare și scădere.

Pentru părinți și învățători

Compararea mulțimilor este o treaptă esențială înainte de a învăța numerele propriu-zis, pentru că dezvoltă intuiția cantității. Copilul nu trebuie să știe să numere ca să compare — punerea în corespondență 1 la 1 funcționează chiar și fără numărare, ceea ce o face foarte potrivită pentru clasa pregătitoare.

Cum predați: Începeți întotdeauna cu obiecte reale (nasturi, capace, jucării), nu cu fișe. Lăsați copilul să atingă și să mute obiectele, așezându-le în perechi vizibile, unul sub altul. Abia după ce stăpânește cu obiecte treceți la imagini desenate, apoi la fișe.

Întrebări de pus: „Unde sunt mai multe? De unde știi? Cine a rămas fără pereche? Ce trebuie să facem ca să fie tot atâtea?" Această ultimă întrebare e prețioasă: când cereți să egalizeze grupurile (adăugând sau scoțând un obiect), pregătiți terenul pentru adunare și scădere.

Capcana clasică: copiii la această vârstă se lasă păcăliți de aspect — un rând lung și răsfirat pare „mai mult" chiar dacă are mai puține obiecte. Faceți intenționat acest experiment: aliniați 5 obiecte înghesuite și 4 obiecte răsfirate pe un rând lung. Lăsați copilul să se înșele, apoi numărați împreună. Lecția se prinde mult mai bine prin descoperire decât prin explicație.

Cum verificați că a înțeles: dați-i trei grupuri diferite și cereți-i să arate „cel mai mult" și „cel mai puțin". Dacă reușește constant și își justifică alegerea prin perechi sau numărare, conceptul e însușit. Continuați apoi cu lecția modele repetitive și șiruri.

Întrebări frecvente

Cum îl învăț pe copil diferența dintre „mai mult" și „mai puțin"? Folosiți obiecte concrete și puneți-le în perechi, unul sub altul. Grupul din care rămân obiecte fără pereche are „mai mult"; celălalt are „mai puțin". Repetați cu cantități diferite, în fiecare zi, în situații reale (bomboane, jucării, tacâmuri).

La ce vârstă învață copiii să compare grupuri de obiecte? În jurul vârstei de 4-5 ani copiii încep să aprecieze din ochi „mai mult" și „mai puțin", iar la 5-6 ani, în clasa pregătitoare, stăpânesc punerea în corespondență 1 la 1 și folosesc corect cuvântul „tot atâtea". Fiecare copil are ritmul lui, așa că nu vă grăbiți.

Trebuie să știe copilul să numere ca să compare mulțimi? Nu neapărat. Marele avantaj al punerii în pereche este că funcționează și fără numărare: copilul vede direct cine rămâne fără pereche. Numărarea ajută, dar nu este obligatorie la acest pas — de aceea compararea se învață înaintea numerelor.

Ce înseamnă „tot atâtea" pentru un copil de 6 ani? Înseamnă „la fel de multe" — amândouă grupurile au exact același număr de obiecte și, când le punem în perechi, nu rămâne nimeni singur. Obiectele pot fi diferite (un măr și o ceașcă); contează doar să fie egale ca număr.

Cum corectez copilul care crede că grupul mai mare ca loc are mai multe? Faceți experimentul cu un rând lung și răsfirat lângă un rând scurt și înghesuit, apoi numărați împreună sau puneți în perechi. Copilul descoperă singur că mărimea și locul ocupat nu contează — contează numărul de obiecte.

Ce fișe sunt bune pentru „mai mult, mai puțin" la clasa pregătitoare? Cele mai utile fișe au două rânduri de obiecte așezate unul sub altul, ca să poată trasa perechi cu degetul sau cu creionul, plus sarcini de tip „încercuiește grupul cu mai multe" și „desenează tot atâtea". Începeți însă cu obiecte reale înainte de fișe.

De ce este importantă compararea mulțimilor înainte de a învăța numerele? Pentru că dezvoltă intuiția cantității și sensul numărului. Copilul înțelege „mai mult" și „mai puțin" la nivel concret, iar acest fundament face mult mai ușoară învățarea ulterioară a cifrelor, a comparării numerelor și, apoi, a adunării și scăderii.

Cum îl ajut pe copil să compare trei grupuri deodată? Comparați-le pe rând, două câte două, ca într-un mic concurs: întâi găsiți grupul cu cele mai multe obiecte, apoi pe cel cu cele mai puține, iar restul se așază la mijloc. La final, cereți copilului să le pună în ordine, de la cel cu cele mai puține la cel cu cele mai multe. Acest joc al ordonării pregătește învățarea șirului de numere.

Cum continuăm lecția după ce copilul a înțeles compararea? Treceți la egalizarea grupurilor (cereți copilului să adauge sau să scoată obiecte ca să fie „tot atâtea"), apoi la modele repetitive și șiruri și mai târziu la învățarea cifrelor, începând cu numărul și cifra 1. Pas cu pas, totul se leagă.