Scrierea numerelor cu litere până la 10 000

Până acum ai învățat să scrii numerele mari cu cifre, frumos, pe ordine: mii, sute, zeci și unități. Astăzi facem un pas nou și foarte folositor: învățăm scrierea numerelor cu litere, adică să le scriem cu cuvinte, așa cum le citim cu glas tare. Este exact ca atunci când scrii pe un bilet de mână sau pe o felicitare. Hai să descoperim împreună cum transformăm cifrele în cuvinte și cuvintele înapoi în cifre, fără greșeli!

Ce vei învăța

• Vei ști să scrii cu litere un număr de patru cifre, corect și complet.
• Vei ști să treci de la scrierea cu cifre la scrierea cu litere (și invers).
• Vei ști când punem cuvântul și (cinci sute douăzeci și trei).
• Vei ști când punem cuvântul de (două mii de lei).
• Vei ști cum despărțim cuvintele unui număr și de ce nu folosim cratima între ele.

Hai să descoperim împreună

De ce scriem numerele și cu litere?

Gândește-te la o felicitare de ziua bunicii. Nu scrii pe ea „2300 de pupici", ci „două mii trei sute de pupici". Pe diplome, pe invitații, pe bilete și chiar pe banii adevărați, numerele apar scrise cu litere. Așa nu poate nimeni să adauge pe ascuns o cifră în plus. Deci scrierea cu litere este și frumoasă, și sigură.

Pasul 1: ne reamintim cuvintele de bază

Ca să scrii orice număr cu litere, ai nevoie doar de câteva cuvinte pe care le știi deja. Sunt ca niște cărămizi: din ele construiești orice număr mare.

Unitățile (cifrele de la 1 la 9):

Numerele de la 10 la 19 sunt cuvinte de sine stătătoare. Atenție, ele se scriu lipit, dintr-o bucată:

zece, unsprezece, doisprezece (douăsprezece), treisprezece, paisprezece, cincisprezece, șaisprezece, șaptesprezece, optsprezece, nouăsprezece.

Zecile rotunde:

douăzeci (20), treizeci (30), patruzeci (40), cincizeci (50), șaizeci (60), șaptezeci (70), optzeci (80), nouăzeci (90).

Sutele:

o sută (100), două sute (200), trei sute (300), patru sute (400), cinci sute (500), șase sute (600), șapte sute (700), opt sute (800), nouă sute (900).

Miile:

o mie (1000), două mii (2000), trei mii (3000), patru mii (4000), cinci mii (5000), șase mii (6000), șapte mii (7000), opt mii (8000), nouă mii (9000), zece mii (10 000).

Observă două lucruri micuțe, dar importante:

• La 100 și la 1000 spunem o sută, o mie (nu „unu sută").
• La 200 și 2000 spunem două sute, două mii (nu „doi sute”). Cuvintele „sută” și „mie” sunt substantive feminine și cer aici forma două.

Pasul 2: construim numărul, ordin cu ordin

Un număr de patru cifre are patru camere: mii, sute, zeci, unități. Ca să-l scrii cu litere, citești camerele în ordine, de la stânga la dreapta, exact ca atunci când citești o propoziție.

Hai să luăm numărul 3 248.

• În camera miilor stă 3 → trei mii
• În camera sutelor stă 2 → două sute
• În camera zecilor stă 4 → patruzeci
• În camera unităților stă 8 → opt

Le citim pe rând: trei mii două sute patruzeci și opt.

Ai văzut că a apărut un cuvânt mic, și, înainte de ultimul cuvânt? Despre el vorbim chiar acum.

Pasul 3: regula lui „și"

Cuvântul și se pune într-un singur loc: între zeci și unități.

În numerele până la 10 000, folosim „și” când cifra zecilor este de la 2 la 9, iar cifra unităților este nenulă:

• 23 → douăzeci și trei
• 45 → patruzeci și cinci
• 87 → optzeci și șapte
• 523 → cinci sute douăzeci și trei
• 1 366 → o mie trei sute șaizeci și șase

Dar nu punem „și" oriunde. Iată când NU îl folosim:

• Când cifra zecilor este 0: 305 → trei sute cinci, fără „și”. Nici la finalurile 10–19 nu punem „și”: 316 → trei sute șaisprezece.
• Când cifra unităților este 0: 540 → cinci sute patruzeci, fără „și”.
• Între mii și sute nu se pune niciodată „și": 4 200 → patru mii două sute (NU „patru mii și două sute").

Ține minte: „și” leagă zecile de unități la finaluri precum 23, 45 sau 87; nu apare la finalurile 10–19 ori când una dintre cele două cifre este 0.

Pasul 4: regula lui „de"

Uneori numărul stă singur. Alteori numără ceva: lei, mere, pagini, pași. Când numărul numără un obiect, apare uneori cuvântul de.

Regula este simplă dacă te uiți la coada numărului:

• Dacă numărul format de ultimele două cifre este de la 1 la 19, nu punem „de” înaintea obiectelor numărate:
  • 5 lei → cinci lei
  • 12 mere → douăsprezece mere
  • 104 pagini → o sută patru pagini
  • 2 015 pași → două mii cincisprezece pași
• Dacă ultimele două cifre formează un număr de la 20 la 99, sau sunt 00 la un număr pozitiv, punem „de”:
  • 20 de creioane → douăzeci de creioane
  • 45 de baloane → patruzeci și cinci de baloane
  • 100 de lei → o sută de lei
  • 2 000 de lei → două mii de lei
  • 3 500 de pași → trei mii cinci sute de pași

Trucul de aur: rostește numărul cu glas tare împreună cu obiectul. Urechea ta aude singură dacă sună bine. „Două mii lei" sună ciudat, nu-i așa? Corect este două mii de lei. „Cinci de mere" sună greșit; corect este cinci mere.

Pasul 5: despre cratimă (liniuța)

Poate ai văzut în alte limbi numere scrise cu liniuță, cum ar fi „twenty-three". În limba română, când scriem numerele cu litere la școală, NU folosim cratima între cuvintele numărului. Scriem cu spațiu, cuvinte separate:

• Corect: douăzeci și trei
• Greșit: douăzeci-și-trei

Numerele de la 10 la 19 se scriu într-un singur cuvânt, fără cratimă: de exemplu, „nouăsprezece”. Între cuvintele separate ale unui număr punem spațiu, nu cratimă: „douăzeci și trei”.

Cuvinte cu capcană: scrie-le corect

Sunt câteva cuvinte din numere care îi păcălesc des pe copii pentru că se aud altfel decât par scrise. Hai să le privim pe îndelete, ca să nu te mai prindă niciodată.

• paisprezece (14), șaisprezece (16) și șaizeci (60). La acestea cuvintele se „topesc" puțin când le rostim. Scriem paisprezece, nu „patrusprezece"; șaisprezece, nu „șasesprezece"; șaizeci, nu „șasezeci". Spune-le rar și vei auzi forma corectă.
• doisprezece și douăsprezece (12). Numărul singur se citește „doisprezece”. Spunem „doisprezece băieți”, dar „douăsprezece pagini” și „douăsprezece mere”: substantivul mere este neutru și cere la plural această formă, la fel ca femininele. La fel alegem doi/două; treisprezece nu își schimbă forma.
• o / una / unu (1). Spunem o mie, o sută, o carte (formă feminină) și un băiat, un leu (formă masculină), dar numărul singur, când îl numeri, este unu: „rezultatul este unu".
• nouă (9) și nouăzeci (90) se scriu cu ă, nu „noua". Tot cu ă scriem două.

Dacă reții doar atât — că paisprezece, șaisprezece și șaizeci se scriu „scurtat", iar sută și mie cer o și două — ai scăpat de jumătate dintre greșelile clasei.

Pasul 6: drumul invers — de la litere la cifre

Acum facem magia pe dos: citim cuvintele și scriem cifrele. Ascultăm fiecare cuvânt și îl așezăm în camera lui.

Luăm: șase mii patru sute șaptezeci și doi.

• „șase mii" → în camera miilor punem 6
• „patru sute" → în camera sutelor punem 4
• „șaptezeci" → în camera zecilor punem 7
• „doi" → în camera unităților punem 2

Rezultatul: 6 472.

Atenție la camerele goale! Dacă un cuvânt lipsește, acolo punem 0.

Luăm: trei mii opt (lipsesc sutele și zecile).

• „trei mii" → 3
• nu auzim sute → 0
• nu auzim zeci → 0
• „opt" → 8

Rezultatul: 3 008. Cele două zerouri sunt ca niște scaune goale: nimeni nu stă pe ele, dar scaunele rămân la locul lor ca să nu se strice camera.

Pasul 7: un tabel cu multe exemple gata făcute

Ca să prinzi repede tiparul, uită-te la acest tabel. Acoperă cu palma coloana din dreapta și încearcă să scrii singur fiecare număr cu litere, apoi verifică.

Privește cu atenție rândurile cu zerouri: la 2 050 sărim sutele, la 3 405 sărim zecile, la 8 090 sărim sutele. Zerourile nu se aud, dar locul lor rămâne. Și observă că „și" apare doar la 1 234 (treizeci și patru) și la 7 777 (șaptezeci și șapte), adică doar acolo unde sunt și zeci, și unități.

Pasul 8: trucul de a citi cu glas tare

Cel mai bun secret pentru a scrie corect un număr cu litere este să-l citești tare, rar, cu degetul pe fiecare cifră. Urechea ta știe deja limba română! Dacă spui „două mii și trei sute", parcă te împiedici — semn că ai pus un „și" în plus. Dacă spui „două mii lei", sună sec — semn că lipsește „de". Vorbește numărul ca pe o propoziție și mâna va scrie corect ce aude urechea.

O poveste scurtă

Vrăjitorul Ortografel avea o cutie fermecată. Dacă îi spuneai un număr cu litere, el îți dădea cifrele; dacă îi spuneai cifrele, îți dădea cuvintele. Într-o zi, un copil i-a spus repede: „două mii și trei sute!" Cutia a clipit roșu: bzzz! „Greșit", a zâmbit vrăjitorul. „Între mii și sute nu se pune «și». Spune din nou." Copilul a respirat adânc: „două mii trei sute". Cutia a clipit verde și a scos biletul: 2 300. De atunci, copilul nu a mai pus niciodată „și" între mii și sute. Și tu poți fi la fel de isteț!

Dacă vrei să-ți reamintești cum stau cifrele pe camere (mii, sute, zeci, unități), poți revedea lecția Citirea și scrierea numerelor până la 10 000 (cu cifre). Iar după ce stăpânești scrierea cu litere, urmează Compunerea și descompunerea numerelor de patru cifre.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — un număr „plin" (toate camerele ocupate)

Scrie cu litere numărul 4 657.

Citim camera cu cameră:

• 4 mii → patru mii
• 6 sute → șase sute
• 5 zeci → cincizeci
• 7 unități → șapte

Legăm zecile de unități cu „și": cincizeci și șapte.

Răspuns: patru mii șase sute cincizeci și șapte.

Exemplul 2 — un număr cu zero la unități

Scrie cu litere numărul 2 530.

• 2 mii → două mii
• 5 sute → cinci sute
• 3 zeci → treizeci
• 0 unități → nu auzim nimic

Pentru că nu avem unități, NU punem „și".

Răspuns: două mii cinci sute treizeci.

Exemplul 3 — un număr cu zerouri la mijloc

Scrie cu litere numărul 7 008.

• 7 mii → șapte mii
• 0 sute → tăcere
• 0 zeci → tăcere
• 8 unități → opt

Răspuns: șapte mii opt. Vezi cum trecem peste scaunele goale și citim doar ce stă pe ele.

Exemplul 4 — de la litere la cifre

Scrie cu cifre numărul nouă mii o sută paisprezece.

• nouă mii → 9
• o sută → 1
• paisprezece → este 14, deci 1 la zeci și 4 la unități

Așezăm: 9 (mii), 1 (sute), 1 (zeci), 4 (unități).

Răspuns: 9 114.

Exemplul 5 — cu regula lui „de"

Cristina a strâns într-o pușculiță 2 000 de lei (glumim, sunt jetoane de joacă!). Scrie suma cu litere, ca pe o chitanță.

Numărul se termină în mii rotunde, deci punem „de":

Răspuns: două mii de lei.

Iar dacă ar fi avut 2 016 lei? Numărul se termină în 16 (între 1 și 19), deci fără „de": două mii șaisprezece lei.

Exemplul 6 — alegem forma corectă

Care scriere a numărului 523 este corectă?

• a) cinci sute douăzeci trei
• b) cinci sute douăzeci și trei
• c) cinci sute și douăzeci și trei

Punem „și" doar între zeci și unități, o singură dată. Varianta b este corectă.

Răspuns: cinci sute douăzeci și trei.

Exemplul 7 — un număr cu zerouri și la sute, și la zeci

Scrie cu litere numărul 5 003.

• 5 mii → cinci mii
• 0 sute → tăcere
• 0 zeci → tăcere
• 3 unități → trei

Sărim ambele scaune goale și citim doar capetele.

Răspuns: cinci mii trei. (Atenție, NU „cinci mii trei sute"! Cifra 3 stă la unități, nu la sute.)

Exemplul 8 — de la litere la cifre, cu „de"

Pe un afiș scrie: „La concert au venit patru mii trei sute de spectatori." Scrie numărul cu cifre.

• patru mii → 4
• trei sute → 3
• nu se aud zeci → 0
• nu se aud unități → 0

Cuvântul „de" ne spune doar că numărul este mare și rotund; nu este o cifră, deci nu îl scriem.

Răspuns: 4 300 de spectatori.

Exemplul 9 — un număr cu cuvânt-capcană

Scrie cu litere numărul 6 416.

• 6 mii → șase mii
• 4 sute → patru sute
• 1 zece și 6 unități → atenție, 16 este un singur cuvânt: șaisprezece

Pentru că 16 se citește dintr-o bucată (zeci și unități împreună), nu mai punem „și" separat.

Răspuns: șase mii patru sute șaisprezece. (Scriem „șaisprezece", nu „șasesprezece".)

Exemplul 10 — alegem între „doi" și „două"

Într-o cutie sunt 2 200 de bile. Scrie numărul cu litere, ca pe etichetă.

• 2 mii → atenție, „mii" este cuvânt feminin, deci două mii (nu „doi mii")
• 2 sute → la fel, „sute" este feminin, deci două sute (nu „doi sute")
• 0 zeci și 0 unități → tăcere

Numărul se termină în sute rotunde (200), iar bilele sunt obiecte numărate, deci punem de.

Răspuns: două mii două sute de bile. Vezi cum ambele cifre de 2 devin două, pentru că stau lângă „mii" și „sute", cuvinte feminine. Dacă ar fi fost vorba doar de „2 mere", tot am fi spus „două mere".

Să exersăm

1. Scrie cu litere: 7; 30; 600; 4 000.

2. Scrie cu litere numerele de două cifre: 16; 28; 60; 74; 99.

3. Scrie cu litere numerele de trei cifre: 103; 250; 408; 700; 916.

4. Scrie cu litere numerele de patru cifre: 1 245; 3 070; 5 002; 6 800; 9 999.

5. Scrie cu cifre: „două mii trei sute"; „șapte mii nouăzeci"; „patru mii șapte sute doisprezece"; „șase mii opt"; „zece mii".

6. Completează cu și unde trebuie (sau lasă gol): a) trei sute patruzeci ___ doi b) opt sute cinci c) o mie nouă sute optzeci ___ trei d) cinci mii ___ patru sute

7. Pune de unde este nevoie: a) 30 ___ caiete b) 8 ___ baloane c) 1 000 ___ pași d) 2 500 ___ lei e) 15 ___ mere

8. Adevărat sau Fals? a) 4 200 se scrie „patru mii și două sute". b) 60 se scrie „șaizeci". c) 3 008 se scrie „trei mii opt". d) Între cuvintele unui număr punem cratimă.

9. Încercuiește scrierea corectă a numărului 2 045: a) două mii patruzeci și cinci b) doi mii patruzeci cinci c) două mii și patruzeci și cinci

10. Potrivește numărul cu scrierea lui în litere:

    • 1 600 • • patru mii doisprezece
    • 4 012 • • o mie șase sute
    • 5 555 • • cinci mii cinci sute cincizeci și cinci

11. Corectează greșeala din fiecare scriere: a) „doi mii trei sute" (numărul 2 300) b) „șapte sute și cinci" (numărul 705) c) „o mie două sute treizeci patru" (numărul 1 234)

12. Mică problemă: La bibliotecă sunt 3 460 de cărți. Scrie numărul cărților cu litere, așa cum ar apărea pe afișul bibliotecii (cu „de").

13. Mică problemă: Un stadion are 9 999 de locuri. Scrie cu litere câte locuri are stadionul.

14. Scrie cu litere numărul care vine imediat după 1 999.

15. Scrie cu cifre: „opt mii cinci sute douăzeci și unu" și „trei mii patru".

16. Ghicitoare: sunt un număr de patru cifre. Cu litere mă scriu „șase mii șaizeci". Ce cifre am la fiecare ordin (mii, sute, zeci, unități)?

17. Scrie cu litere numerele vecine ale lui 4 000: numărul dinaintea lui și numărul de după el.

18. Mică problemă cu bani: Mama a plătit pentru o bicicletă 1 250 de lei, iar pentru cască 80 de lei. Scrie cu litere fiecare sumă, exact cum ar apărea pe bon (cu „de" unde trebuie).

19. Atenție la cuvintele-capcană! Scrie cu litere: 14; 16; 60; 614; 1 660.

20. Alege forma corectă: „12 fete" se scrie douăsprezece fete sau doisprezece fete? Dar „12 băieți"?

21. Mică problemă: Într-o livadă sunt 4 016 pomi. Scrie numărul cu litere, având grijă la cuvântul format din 16.

Răspunsuri și explicații

1. șapte; treizeci; șase sute; patru mii. (Numere rotunde simple, fără „și".)

2. șaisprezece; douăzeci și opt; șaizeci; șaptezeci și patru; nouăzeci și nouă. (La 28, 74 și 99 legăm zecile de unități cu „și".)

3. o sută trei; două sute cincizeci; patru sute opt; șapte sute; nouă sute șaisprezece. (La 103 și 408 nu avem zeci, deci fără „și".)

4. o mie două sute patruzeci și cinci; trei mii șaptezeci; cinci mii doi; șase mii opt sute; nouă mii nouă sute nouăzeci și nouă. (La 5 002 spunem „cinci mii doi", scaunele goale ale sutelor și zecilor le sărim.)

5. 2 300; 7 090; 4 712; 6 008; 10 000. (La „șapte mii nouăzeci" sutele sunt goale → 0; la „șase mii opt" sutele și zecile sunt goale → 6 008.)

6. a) trei sute patruzeci și doi; b) opt sute cinci (rămâne gol — nu sunt zeci); c) o mie nouă sute optzeci și trei; d) cinci mii patru sute (rămâne gol — între mii și sute nu se pune „și").

7. a) 30 de caiete; b) 8 baloane; c) 1 000 de pași; d) 2 500 de lei; e) 15 mere. (Privim ultimele două cifre: 20–99 sau 00 cer „de” la numerele pozitive; 01–19 nu.)

8. a) Fals — corect: „patru mii două sute" (fără „și" între mii și sute). b) Adevărat. c) Adevărat. d) Fals — punem spațiu, nu cratimă.

9. Corect este a) două mii patruzeci și cinci. (La „b" e greșit „doi mii"; la „c" e un „și" în plus.)

10. 1 600 → o mie șase sute; 4 012 → patru mii doisprezece; 5 555 → cinci mii cinci sute cincizeci și cinci.

11. a) corect: „două mii trei sute" (nu „doi mii"); b) corect: „șapte sute cinci" (fără „și", pentru că nu sunt zeci); c) corect: „o mie două sute treizeci și patru" (lipsea „și" între zeci și unități).

12. trei mii patru sute șaizeci de cărți. (Numărul se termină în zeci rotunde, 60, deci punem „de".)

13. nouă mii nouă sute nouăzeci și nouă de locuri. (Coada numărului este 99, mai mare ca 20, deci punem „de".)

14. După 1 999 vine 2 000 → două mii (sau „două mii de…" dacă numără obiecte).

15. 8 521 și 3 004. („trei mii patru" → sutele și zecile sunt goale → 3 004.)

16. Mii = 6, sute = 0, zeci = 6, unități = 0. Deci numărul este 6 060. („șaizeci" înseamnă 6 zeci, iar sutele și unitățile lipsesc → 0.)

17. Înainte de 4 000 este 3 999 → trei mii nouă sute nouăzeci și nouă; după 4 000 este 4 001 → patru mii unu. (La 3 999 punem „și" între zeci și unități; la 4 001 sărim sutele și zecile goale.)

18. Bicicleta: o mie două sute cincizeci de lei (coada 50, zeci rotunde → „de"). Casca: optzeci de lei (zeci rotunde → „de"). (Ambele numere se termină în zeci, deci amândouă cer „de".)

19. paisprezece; șaisprezece; șaizeci; șase sute paisprezece; o mie șase sute șaizeci. (Scriem „scurtat": NU „patrusprezece", NU „șasesprezece", NU „șasezeci".)

20. „12 fete" → douăsprezece fete (formă feminină); „12 băieți" → doisprezece băieți (formă masculină). (La fel ca la „doi/două", potrivim cuvântul după ce numărăm.)

21. patru mii șaisprezece pomi. (16 se scrie „șaisprezece", iar numărul se termină între 1 și 19, deci NU punem „de".)

De reținut

• Scriem numărul citindu-i camerele în ordine: mii, sute, zeci, unități.
• În numerele până la 10 000, și apare cel mult o dată: între zeci și unități, când cifra zecilor este 2–9, iar cifra unităților 1–9. Nu apare între mii și sute sau la finalurile 10–19.
• Când numărăm obiecte, folosim de dacă ultimele două cifre sunt 20–99 sau 00 la un număr pozitiv. Nu îl folosim la finalurile 01–19.
• Spunem o sută, o mie și două sute, două mii (nu „doi sute").
• Între cuvintele unui număr punem spațiu, nu cratimă; zerourile sunt scaune goale pe care le sărim când citim, dar le scriem când trecem la cifre.

Greșeli frecvente

• „Patru mii și două sute”. Corect este „patru mii două sute”. „Și” apare doar la finaluri cu cifra zecilor 2–9 și cifra unităților 1–9, ca în „douăzeci și trei”; nu apare la „șaisprezece”.
• „Doi sute, doi mii". Greșit! „Sută" și „mie" cer forma feminină: două sute, două mii. Și spunem „o sută", „o mie", nu „unu sută".
• „Două mii lei" sau „cinci de mere". Greșit la „de". Corect: două mii de lei (mii rotunde → cu „de") și cinci mere (cifra 5 → fără „de"). Rostește cu glas tare și ascultă dacă sună bine.
• Uiți scaunele goale. Când scrii cu cifre „trei mii opt", pui doar „38"? Nu! Sutele și zecile lipsesc, deci se pun zerouri: 3 008. Numărul trebuie să aibă patru camere.
• „Patrusprezece, șasezeci". Greșit! Aceste cuvinte se scriu „scurtat", așa cum le rostim: paisprezece (14), șaisprezece (16), șaizeci (60). Dacă le spui rar, cu glas tare, vei auzi singur forma corectă.
• „Doua, noua" fără ă. Greșit! Scriem două și nouă cu ă, fiindcă altfel se citesc cu totul alte cuvinte („noua bicicletă" nu este același lucru cu „nouă bilete").

Joc acasă

1. Cutia fermecată a lui Ortografel. Scrie pe bilețele 10 numere de patru cifre (de exemplu 1 405, 2 070, 9 999). Un jucător trage un bilet și citește numărul cu litere, cu glas tare. Celălalt verifică dacă a pus corect „și" și a sărit zerourile. Schimbați rolurile. Câte numere citești corect din 10?

2. Chitanțe de joacă. Folosiți bani de jucărie (sau bilețele cu sume). Copilul „plătește" o sumă și scrie pe o chitanță suma cu litere, cu „de" unde trebuie: „două sute de lei", „treizeci și cinci de lei". Părintele verifică chitanța, ca un casier atent.

3. Vânătoarea de numere. Căutați prin casă numere scrise cu litere: pe o felicitare, pe o etichetă, într-o carte de povești („o mie de povești"). De fiecare dată, scrieți alături același număr cu cifre. Cine găsește mai multe numere câștigă o steluță.

Pentru părinți și învățători

Această lecție leagă matematica de scrierea corectă, de aceea răbdarea contează mai mult decât viteza. Recomandări practice:

• Predați pe camere. Reluați mereu imaginea celor patru camere (mii, sute, zeci, unități). Cereți copilului să arate cu degetul fiecare cifră în timp ce rostește cuvântul potrivit. Asocierea văz–vorbire fixează regula.
• Insistați pe cele trei reguli mici: „și” la finalurile cu zeci 2–9 și unități 1–9; „de” după terminațiile 20–99 ori 00 ale numerelor pozitive; spații între cuvintele numeralului. Contrastați „șaisprezece”, „douăzeci și trei”, „o sută patru lei” și „o sută douăzeci de lei”.
• Întrebări utile de pus: „Unde sunt zecile și unitățile în acest număr?", „Trebuie «și» aici? De ce?", „Cum sună dacă spui numărul cu obiectul — pui «de» sau nu?", „Câte scaune goale (zerouri) are numărul?".
• Verificarea înțelegerii: dictați 5 numere și cereți scrierea cu litere; apoi citiți voi 5 numere cu litere și cereți scrierea cu cifre. Dacă reușește 8 din 10 fără ajutor, lecția este stăpânită. Dacă greșește la zerourile din mijloc, mai exersați tipuri ca 3 008, 5 070, 6 400.
• Greșeala-capcană: mulți copii lipesc cuvintele („douămii") sau adaugă „și" peste tot. Corectați blând, arătând regula, nu doar răspunsul.

Întrebări frecvente

Cum scriu numerele cu litere la clasa a 3-a? Citești numărul de la ordinul cel mai mare spre unități. Pentru patru cifre parcurgi mii, sute, zeci și unități. Ultimele două cifre se citesc împreună: „șaisprezece” sau „douăzeci și trei”. Lași spații între cuvinte, iar zerourile interioare nu se rostesc. 10 000 se citește „zece mii”.

Când pun „și” la scrierea numerelor? În concentrul 0–10 000, îl pun între zeci și unități când cifra zecilor este 2–9 și cifra unităților este 1–9: „cinci sute douăzeci și trei”. Nu îl pun la finalurile 10–19, când una dintre cele două cifre este 0 sau între mii și sute.

Când pun „de” în fața obiectului numărat? La numere pozitive cu ultimele două cifre 20–99 ori 00: „douăzeci de mere”, „o sută de lei”. La finalurile 01–19, nu: „o sută patru lei”.

Se folosește cratima când scriu numerele cu litere? Nu. În limba română, la școală, scriem cuvintele numărului separate prin spațiu: „douăzeci și trei", nu „douăzeci-și-trei". Cratima nu se pune între cuvintele unui număr.

Cum scriu un număr care are zerouri la mijloc, de exemplu 3 008? Citești doar camerele care au cifre: „trei mii opt". Când treci înapoi la cifre, pui zerouri pe camerele goale (sute și zeci), ca să iasă tot un număr de patru cifre: 3 008.

De ce spunem „două mii", nu „doi mii"? Pentru că „mie" și „mii" sunt cuvinte feminine și se potrivesc cu „două", la fel ca „două sute". Tot așa spunem „o mie", „o sută", nu „unu mie".

Cum scriu 10 000 cu litere? Se scrie „zece mii”. Este cel mai mare număr din concentrul nostru. Cifrele miilor, sutelor, zecilor și unităților sunt 0; cifra 1 este la zeci de mii. Nu mai adăugăm alte cuvinte la citire.

Unde pot exersa mai mult scrierea numerelor cu litere? Poți folosi jocurile „acasă" din această lecție (cutia fermecată, chitanțele de joacă) și poți recapitula scrierea cu cifre în lecția despre citirea și scrierea numerelor până la 10 000, apoi treci la compunerea și descompunerea numerelor de patru cifre.