Numărarea cu pas dat până la 1000

Bună, micul meu matematician! Astăzi vom învăța un joc tare frumos cu numere: numărarea cu pas dat. Este ca atunci când sari pe trambulină sau urci scările câte două trepte deodată: nu spui toate numerele, ci sari din număr în număr după o regulă. Vei vedea ce ușor și ce distractiv este să numeri din 2 în 2, din 20 în 20 și din 100 în 100, până la 1000. Hai să pornim la drum!

Ce vei învăța

• Vei ști să numeri cu pas dat (din 2 în 2, din 5 în 5, din 10 în 10, din 20 în 20, din 100 în 100) până la 1000.
• Vei ști să numeri atât crescător (în sus), cât și descrescător (în jos).
• Vei ști să completezi un șir de numere cu pas dat, punând numerele care lipsesc.
• Vei ști să descoperi regula unui șir, adică să afli din cât în cât merge el (ex.: 62, 64, 66, ...).
• Vei ști să continui un șir după ce i-ai găsit regula.

Hai să descoperim împreună

Ce înseamnă „pas dat"?

Imaginează-ți că mergi pe o cărare cu pietre. Dacă pui piciorul pe fiecare piatră, faci pași mici și spui: 1, 2, 3, 4, 5... Asta este numărarea obișnuită, din 1 în 1.

Dar ce se întâmplă dacă sari peste o piatră de fiecare dată? Atunci faci pași mai mari și sari mereu cu același număr. Acest „același număr" cu care sari se numește pas.

Așadar:

• A număra din 2 în 2 înseamnă că pasul este 2. Sari mereu câte 2 numere.
• A număra din 5 în 5 înseamnă că pasul este 5.
• A număra din 100 în 100 înseamnă că pasul este 100.

Pasul este mereu același de la un capăt la altul al numărării. Asta este regula cea mare: pasul nu se schimbă!

Cum adăugăm pasul

Numărarea cu pas dat este de fapt o adunare repetată. De fiecare dată adaugi pasul la numărul la care ai ajuns.

Hai să numărăm din 2 în 2, pornind de la 0:

• Pornesc de la 0.
• 0 + 2 = 2
• 2 + 2 = 4
• 4 + 2 = 6
• 6 + 2 = 8
• 8 + 2 = 10

Deci șirul este: 0, 2, 4, 6, 8, 10, ... Ai recunoscut ceva? Acestea sunt numerele pare! Le-am întâlnit în lecția despre numere pare și impare până la 1000. Când numeri din 2 în 2 pornind de la 0, spui exact numerele pare.

Numărarea crescătoare și descrescătoare

Putem număra în două feluri:

Crescător înseamnă în sus, de la mic la mare. Numerele cresc, devin tot mai mari. Pasul se adună.

Exemplu, din 2 în 2 crescător: 10, 12, 14, 16, 18, 20.

Descrescător înseamnă în jos, de la mare la mic. Numerele scad, devin tot mai mici. Pasul se scade.

Exemplu, din 2 în 2 descrescător: 20, 18, 16, 14, 12, 10.

Ține minte un truc simplu:

• La numărarea crescătoare, fac un pas înainte: adun pasul.
• La numărarea descrescătoare, fac un pas înapoi: scad pasul.

Numărăm din 2 în 2

Pasul este 2. Începem de la 0 și mergem mai departe:

0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20...

Dacă pornim de la un număr impar, vom spune tot numere impare:

1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21...

Vezi? Tot din 2 în 2, dar de data asta toate numerele sunt impare, pentru că am pornit de la 1.

Hai să numărăm din 2 în 2 și mai sus, ca să ne antrenăm pentru numerele mari:

100, 102, 104, 106, 108, 110... și tot așa până la 1000.

Numărăm din 5 în 5 și din 10 în 10

Pasul 5 este foarte ușor, pentru că numerele se termină mereu în 0 sau în 5:

0, 5, 10, 15, 20, 25, 30, 35, 40, 45, 50...

Pasul 10 este și el ușor: numerele se termină mereu în 0:

0, 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100, 110...

Numărarea din 10 în 10 seamănă cu numărarea zecilor. La fiecare pas crește cifra zecilor cu 1.

Numărăm din 20 în 20

Acum facem pași mai mari! Pasul este 20. Pornim de la 0:

• 0 + 20 = 20
• 20 + 20 = 40
• 40 + 20 = 60
• 60 + 20 = 80
• 80 + 20 = 100
• 100 + 20 = 120

Deci: 0, 20, 40, 60, 80, 100, 120, 140, 160, 180, 200...

Un truc frumos: numărarea din 20 în 20 este ca numărarea din 2 în 2, dar cu un zero în plus la coadă. Compară:

• din 2 în 2: 2, 4, 6, 8, 10
• din 20 în 20: 20, 40, 60, 80, 100

Vezi cum se aseamănă? Doar adaugi un 0! E ca și cum 2 broscuțe ar deveni dintr-odată 20 de broscuțe la fiecare salt.

Numărăm din 100 în 100

Acesta este pasul cel mare și foarte important pentru numerele până la 1000. Pasul este 100. Pornim de la 0:

0, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000.

Acestea sunt sutele întregi! Le-am cunoscut în lecția Sutele: numărăm din 100 în 100. La fiecare pas, crește cifra sutelor cu 1. E ca și cum ai pune câte o cutie nouă cu 100 de bomboane pe masă, una după alta.

Putem număra din 100 în 100 și pornind de la alt număr, nu doar de la 0. De exemplu, de la 50:

50, 150, 250, 350, 450, 550, 650, 750, 850, 950.

Vezi? Cifra sutelor crește mereu, dar coada (50) rămâne neschimbată. La fel se întâmplă mereu: când numeri din 100 în 100, doar cifra sutelor se schimbă, iar zecile și unitățile stau pe loc.

Cum descoperim regula unui șir

Uneori primești un șir gata început și trebuie să afli din cât în cât merge, adică să descoperi pasul. Acesta este pasul cel mai important al lecției de azi!

Iată secretul: ca să afli pasul, scazi două numere vecine din șir (numărul mai mare minus numărul mai mic, care vine înaintea lui).

Hai să luăm șirul din titlu: 62, 64, 66, ...

• Iau al doilea număr minus primul: 64 − 62 = 2.
• Verific cu următoarea pereche: 66 − 64 = 2. Da, tot 2!

Pasul este 2. Acum pot continua ușor șirul: după 66 vine 66 + 2 = 68, apoi 70, apoi 72.

Reține cei trei pași pentru a descoperi regula:

1. Scad două numere vecine ca să aflu pasul.
2. Verific cu altă pereche, ca să fiu sigur că pasul e mereu același.
3. Continui șirul: adun pasul (dacă șirul crește) sau scad pasul (dacă șirul scade).

Hai să mai facem unul, un șir care scade: 90, 80, 70, ...

• 90 − 80 = 10. Numerele scad cu câte 10.
• Pasul este 10, iar șirul este descrescător.
• Continui scăzând: 70 − 10 = 60, apoi 50, apoi 40.

O poveste scurtă: Iepurașul Țup și scara magică

Iepurașul Țup a găsit o scară magică ce duce până la castelul de 1000 de morcovi. Dar scara are o regulă ciudată: nu poți păși pe fiecare treaptă, ci doar din 100 în 100.

Țup pornește de jos, de la treapta 0. Sare: 100! Încă un salt: 200! Mai sus: 300, 400, 500. Acum este la jumătatea scării. Mai sare câte 100: 600, 700, 800, 900 și — gata! — ajunge la 1000, la castelul plin de morcovi.

La întoarcere, Țup coboară tot din 100 în 100, dar acum descrescător: 1000, 900, 800, 700, 600, 500, 400, 300, 200, 100, 0. A ajuns jos teafăr și sătul de morcovi!

Vezi? Numărarea cu pas dat te ajută să urci repede până la numere mari, fără să spui toate numerele dintre ele. Este ca un lift care te duce direct din 100 în 100.

De ce ne folosește numărarea cu pas dat?

Poate te întrebi: la ce-mi trebuie mie să sar din 2 în 2 sau din 100 în 100? Ei bine, te ajută în multe locuri din viața de zi cu zi!

• Când numeri perechi. Pantofii vin în perechi, mănușile vin în perechi, șosetele vin în perechi. Dacă ai 6 perechi de șosete și vrei să afli câte șosete sunt în total, numeri din 2 în 2: 2, 4, 6, 8, 10, 12. Sunt 12 șosete!
• Când numeri bani. Monedele de 5 lei le numeri din 5 în 5. Monedele de 10 bani le numeri din 10 în 10. Bancnotele de 100 de lei le numeri din 100 în 100.
• Când numeri lucruri în grupe. Dacă pui jucăriile câte 10 în fiecare cutie, numeri cutiile din 10 în 10 ca să afli câte jucării ai.

Mai târziu, numărarea cu pas dat te va ajuta enorm la înmulțire. A înmulți 5 × 3 înseamnă să numeri din 5 în 5 de trei ori: 5, 10, 15. Așa că, dacă te antrenezi acum la numărarea cu pas dat, înmulțirea ți se va părea mult mai ușoară! Vei vedea asta în lecția despre înmulțirea ca adunare repetată.

Trucuri ca să nu greșești

Iată câteva idei care te ajută să numeri corect, fără să te încurci:

1. Spune cu voce tare. Când numeri din 3 în 3 sau din 20 în 20, rostește numerele tare. Urechile te ajută să prinzi ritmul.
2. Bate din palme la fiecare salt. Un salt = o bătaie. Așa simți pasul ca pe un ritm muzical.
3. Folosește degetele pentru sărituri. Ridică un deget la fiecare pas; după 5 degete știi că ai făcut 5 sărituri.
4. Verifică ultima cifră. La din 5 în 5, ultima cifră este mereu 0 sau 5. La din 10 în 10 și din 100 în 100, ultima cifră este mereu 0. Dacă ai obținut altceva, oprește-te și verifică.

Numărăm și din 3 în 3

Pasul nu trebuie să fie mereu 2, 5, 10, 20 sau 100. Poate fi orice număr! Hai să încercăm din 3 în 3, pornind de la 0:

0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30...

De fiecare dată adăugăm câte 3. Acest pas e puțin mai greu, fiindcă ultima cifră nu rămâne mereu aceeași: 3, 6, 9, apoi 12... Dar dacă mergi încet, pas cu pas, reușești fără probleme. Aceste numere le vei reîntâlni când vei învăța tabla înmulțirii cu 3.

Un tablou cu toți pașii

Hai să așezăm într-un mic tablou cum arată primele numere pentru fiecare pas, pornind de la 0. Așa vezi dintr-o privire cum sare fiecare:

• Pas 2: 0, 2, 4, 6, 8, 10
• Pas 3: 0, 3, 6, 9, 12, 15
• Pas 5: 0, 5, 10, 15, 20, 25
• Pas 10: 0, 10, 20, 30, 40, 50
• Pas 20: 0, 20, 40, 60, 80, 100
• Pas 100: 0, 100, 200, 300, 400, 500

Observă ceva interesant: cu cât pasul este mai mare, cu atât ajungi mai repede la numere mari! Cu pasul 2 ai ajuns la 10 după cinci sărituri, dar cu pasul 100 ai ajuns deja la 500. Pasul mare = salturi mari!

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Numărăm din 2 în 2 crescător

Cerință: Numără din 2 în 2, crescător, începând de la 30. Scrie primele 6 numere.

Rezolvare: Pasul este 2, deci adun mereu câte 2.

• Pornesc de la 30.
• 30 + 2 = 32
• 32 + 2 = 34
• 34 + 2 = 36
• 36 + 2 = 38
• 38 + 2 = 40

Răspuns: 30, 32, 34, 36, 38, 40. (Toate sunt numere pare, fiindcă am pornit de la unul par.)

Exemplul 2 — Numărăm din 100 în 100 descrescător

Cerință: Numără din 100 în 100, descrescător, începând de la 700. Scrie toate numerele până la 0.

Rezolvare: Descrescător înseamnă în jos, deci scad câte 100.

• 700 − 100 = 600
• 600 − 100 = 500
• 500 − 100 = 400
• 400 − 100 = 300
• 300 − 100 = 200
• 200 − 100 = 100
• 100 − 100 = 0

Răspuns: 700, 600, 500, 400, 300, 200, 100, 0.

Exemplul 3 — Descoperim regula unui șir

Cerință: Descoperă pasul șirului și scrie încă două numere: 15, 20, 25, 30, ...

Rezolvare: Scad două numere vecine ca să aflu pasul: 20 − 15 = 5. Verific: 25 − 20 = 5. Da, pasul este 5. Șirul crește, deci continui adunând câte 5:

• 30 + 5 = 35
• 35 + 5 = 40

Răspuns: Pasul este 5. Următoarele numere: 35 și 40.

Exemplul 4 — Completăm un șir cu un loc gol la mijloc

Cerință: Completează numărul care lipsește: 40, 60, ___, 100, 120.

Rezolvare: Întâi aflu pasul: 60 − 40 = 20. Verific la celălalt capăt: 120 − 100 = 20. Pasul este 20. Numărul care lipsește vine după 60: 60 + 20 = 80. Verific și de la 100 în jos: 100 − 20 = 80. Se potrivește!

Răspuns: Numărul care lipsește este 80. Șirul complet: 40, 60, 80, 100, 120.

Exemplul 5 — Numărăm din 20 în 20 până aproape de 200

Cerință: Continuă șirul din 20 în 20: 120, 140, 160, ...

Rezolvare: Pasul este 20 (140 − 120 = 20). Adun câte 20:

• 160 + 20 = 180
• 180 + 20 = 200

Răspuns: 120, 140, 160, 180, 200.

Exemplul 6 — O mică problemă cu numărarea cu pas dat

Cerință: Maria pune bani în pușculiță. În fiecare săptămână adaugă 100 de lei. La început avea 200 de lei. Câți lei va avea după 4 săptămâni?

Rezolvare: Numărăm din 100 în 100, pornind de la 200, câte o săptămână odată:

• După săptămâna 1: 200 + 100 = 300
• După săptămâna 2: 300 + 100 = 400
• După săptămâna 3: 400 + 100 = 500
• După săptămâna 4: 500 + 100 = 600

Răspuns: După 4 săptămâni, Maria va avea 600 de lei.

Să exersăm

Ia un creion și hârtie! Rezolvă pe rând, de la ușor la greu. Nu te grăbi.

1. Numără din 2 în 2, crescător, începând de la 0. Scrie primele 8 numere.

2. Numără din 5 în 5, crescător, începând de la 25. Scrie 6 numere.

3. Numără din 10 în 10, crescător, începând de la 60. Scrie până la 130.

4. Numără din 100 în 100, crescător, începând de la 0, până la 1000.

5. Numără din 100 în 100, descrescător, începând de la 900. Scrie până la 400.

6. Completează șirul: 4, 6, 8, ___, ___, ___.

7. Completează șirul: 200, 300, ___, 500, ___, 700.

8. Completează numărul care lipsește la mijloc: 30, ___, 50, 60.

9. Numără din 20 în 20, crescător, de la 0 la 200.

10. Descoperă pasul șirului: 70, 72, 74, 76. Care este pasul?

11. Descoperă pasul șirului și scrie încă două numere: 45, 50, 55, 60, ___, ___.

12. Continuă șirul descrescător: 80, 70, 60, ___, ___, ___.

13. Adevărat sau fals? Șirul 100, 200, 300, 400 merge din 100 în 100. (A / F)

14. Adevărat sau fals? În șirul 10, 13, 16, 19 pasul este 2. (A / F)

15. Încercuiește numerele care fac parte din numărarea din 5 în 5, pornind de la 0: 20, 22, 35, 41, 50, 65, 68, 90.

16. Potrivește fiecare șir cu pasul lui:

• a) 2, 4, 6, 8 → pas ___
• b) 50, 60, 70, 80 → pas ___
• c) 0, 100, 200, 300 → pas ___
• d) 5, 10, 15, 20 → pas ___

17. Mică problemă: Un melc urcă pe un zid câte 20 de centimetri pe zi. La început era la 100 cm. La ce înălțime ajunge după 3 zile? (Numără din 20 în 20.)

18. Desenează 5 trepte de scară și scrie pe ele numerele numărând din 100 în 100, începând de la 500. (Treapta 1 = 500, treapta 2 = ..., și așa mai departe.)

Răspunsuri și explicații

1. 0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14. (Adun câte 2 de fiecare dată; sunt numerele pare.)

2. 25, 30, 35, 40, 45, 50. (Pas 5; numerele se termină în 0 sau 5.)

3. 60, 70, 80, 90, 100, 110, 120, 130. (Pas 10; crește cifra zecilor.)

4. 0, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000. (Sutele întregi; crește cifra sutelor.)

5. 900, 800, 700, 600, 500, 400. (Descrescător înseamnă în jos: scad câte 100.)

6. 4, 6, 8, 10, 12, 14. (Pasul este 2: 6 − 4 = 2. Continui adunând 2.)

7. 200, 300, 400, 500, 600, 700. (Pasul este 100: 300 − 200 = 100.)

8. 30, 40, 50, 60. (Pasul este 10: 50 − 40 = 10, deci între 30 și 50 este 40.)

9. 0, 20, 40, 60, 80, 100, 120, 140, 160, 180, 200. (Pas 20; ca din 2 în 2, dar cu un 0 în plus.)

10. Pasul este 2. (72 − 70 = 2; verific: 74 − 72 = 2.)

11. Pasul este 5. Următoarele numere: 65, 70. (50 − 45 = 5; continui adunând 5.)

12. 80, 70, 60, 50, 40, 30. (Pas 10, descrescător: scad câte 10.)

13. Adevărat. (200 − 100 = 100, pasul este 100.)

14. Fals. (13 − 10 = 3, deci pasul este 3, nu 2.)

15. Se încercuiesc: 20, 35, 50, 65, 90. (Toate apar la numărarea din 5 în 5 de la 0: se termină în 0 sau 5. 22, 41 și 68 nu se termină în 0 sau 5.)

16. a) pas 2; b) pas 10; c) pas 100; d) pas 5. (Scad mereu două numere vecine.)

17. Numărăm din 20 în 20 de la 100: 100, 120, 140, 160. După 3 zile melcul ajunge la 160 cm. (100 + 20 + 20 + 20 = 160.)

18. Treptele: 500, 600, 700, 800, 900. (Din 100 în 100, pornind de la 500.)

o scară cu 5 trepte, pe care scrie de jos în sus 500, 600, 700, 800, 900

De reținut

• Numărarea cu pas dat înseamnă să sari mereu cu același număr (pasul): din 2 în 2, din 5 în 5, din 10 în 10, din 20 în 20, din 100 în 100.
• Crescător = în sus, adun pasul. Descrescător = în jos, scad pasul.
• Ca să afli pasul unui șir, scazi două numere vecine (cel mare minus cel dinaintea lui).
• Numărarea din 100 în 100 dă sutele întregi: 100, 200, ..., 1000; doar cifra sutelor se schimbă.
• Numărarea din 20 în 20 seamănă cu din 2 în 2, dar cu un 0 în plus la coadă.

Greșeli frecvente

• Schimbi pasul pe parcurs. Unii copii scriu 2, 4, 6, 9, 11... și greșesc, fiindcă au schimbat pasul. Pasul trebuie să rămână același de la început până la sfârșit. Verifică mereu: scade două numere vecine și vezi dacă iese mereu același rezultat.
• Confunzi crescător cu descrescător. Dacă șirul scade (numerele se micșorează), nu mai aduna pasul — scade-l! Întreabă-te: numerele cresc sau scad?
• Greșeli la numărarea din 20 în 20. Unii sar prea mult sau prea puțin. Folosește trucul: numără din 2 în 2 și pune un 0 în plus (2 → 20, 4 → 40).
• La descoperirea regulii, scazi greșit. Scade mereu numărul mai mic din cel mai mare (cel vecin de după). Apoi verifică pasul cu încă o pereche, ca să fii sigur.

Joc acasă

Jocul 1 — Săritura pe trambulina numerelor. Desenați cu creta pe asfalt sau lipiți pe podea bilețele cu numerele 0, 2, 4, 6, 8, 10... Copilul sare ca o broscuță de pe un număr pe altul și spune cu voce tare numărul pe care aterizează. Apoi schimbați pasul: sărituri din 5 în 5, apoi din 10 în 10. La final, faceți drumul invers (descrescător)!

Jocul 2 — Pușculița din 100 în 100. Luați 10 bilețele pe care scrieți „100". Puneți-le pe masă unul câte unul. La fiecare bilețel, copilul spune câți bani sunt în total: 100, 200, 300... până la 1000. Apoi luați bilețelele înapoi, unul câte unul, și numărați descrescător: 1000, 900, 800...

Jocul 3 — Ghicește pasul. Părintele scrie pe o foaie un șir scurt (de exemplu 30, 35, 40, ...) și ascunde restul. Copilul trebuie să descopere pasul (scade două numere vecine) și să spună următoarele trei numere. Apoi schimbați rolurile: copilul inventează un șir, iar părintele ghicește pasul.

Pentru părinți și învățători

Această lecție întărește înțelegerea structurii numerelor până la 1000 și pregătește terenul pentru înmulțire (care este tot o numărare cu pas dat, repetată). Iată cum o puteți preda eficient:

• Porniți de la concret. Folosiți obiecte reale: nasturi grupați câte 2, monede de 5 lei, cutii imaginare de câte 100. Copilul trebuie întâi să vadă și să atingă grupele, apoi să treacă la numerele scrise.
• Întrebări utile de pus: „Din cât în cât numărăm aici?", „Numerele cresc sau scad?", „Cât adaugi de fiecare dată?", „Cum afli pasul dacă nu ți-l spune nimeni?". Lăsați copilul să verbalizeze regula.
• Sprijiniți descoperirea pasului. Învățați copilul gestul: arată cu degetul două numere vecine și „scade-le". Acesta este miezul competenței și cel mai des greșit.
• Legați crescătorul de descrescător. După fiecare șir crescător, cereți imediat varianta descrescătoare. Astfel copilul înțelege că adunarea și scăderea pasului sunt două fețe ale aceleiași monede.
• Cum verificați înțelegerea: dați un șir cu un loc gol la mijloc (ex.: 60, ___, 80) și un șir cu pas necunoscut (ex.: 14, 21, 28). Dacă copilul completează corect și explică de ce, a înțeles. Dacă greșește, reluați pe axa numerelor, cu sărituri concrete.
• Legături cu alte lecții: reluați pe scurt numerele pare și impare (din 2 în 2 de la 0) și sutele întregi (din 100 în 100). Această lecție pregătește direct adunarea sutelor întregi și mai târziu înmulțirea ca adunare repetată.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă numărarea cu pas dat la clasa a II-a? Înseamnă să numeri sărind mereu cu același număr, numit pas. De exemplu, din 2 în 2 (0, 2, 4, 6), din 10 în 10 sau din 100 în 100. Nu spui toate numerele, ci doar pe cele la care ajungi după fiecare salt.

Cum numărăm din 2 în 2 până la 1000? Pornim de la un număr și adunăm mereu câte 2: 0, 2, 4, 6, 8, 10 și tot așa. Dacă pornim de la 0 obținem numerele pare; dacă pornim de la 1 obținem numerele impare. Pentru numere mari continuăm la fel: 996, 998, 1000.

Cum aflu pasul unui șir de numere? Scazi două numere vecine din șir: numărul mai mare minus cel dinaintea lui. De exemplu, în șirul 62, 64, 66 faci 64 − 62 = 2, deci pasul este 2. Bine este să verifici cu încă o pereche, ca să fii sigur.

Care e diferența dintre numărarea crescătoare și cea descrescătoare? Crescătoare înseamnă în sus, numerele se măresc și aduni pasul (10, 12, 14). Descrescătoare înseamnă în jos, numerele se micșorează și scazi pasul (14, 12, 10). E ca urcatul și coborâtul pe o scară.

Cum numărăm din 100 în 100? Adăugăm mereu câte 100 și obținem sutele întregi: 0, 100, 200, 300, până la 1000. La fiecare pas se schimbă doar cifra sutelor, iar zecile și unitățile rămân la fel. Descrescător scădem câte 100: 1000, 900, 800...

Cum completez un șir de numere cu pas dat? Mai întâi descoperi pasul (scazi două numere vecine). Apoi, dacă șirul crește, aduni pasul la numărul de dinainte de locul gol; dacă scade, scazi pasul. La final verifici că numărul pus se potrivește și cu numărul de după el.

De ce este utilă numărarea cu pas dat? Te ajută să numeri repede grupe de obiecte (perechi de pantofi din 2 în 2, monede din 5 în 5, cutii de câte 100) și pregătește înmulțirea, care este o numărare repetată cu pas dat. Tot ea te ajută să înțelegi mai bine structura numerelor mari.

Din 20 în 20 cum numărăm corect? Adăugăm câte 20: 0, 20, 40, 60, 80, 100, 120... Un truc simplu: numără din 2 în 2 și adaugă un 0 la coadă (2 devine 20, 4 devine 40). Așa nu greșești pasul.