Aplicația

Acasă · Învață ușor · clasa a X-a · Puteri cu exponent irațional: aproximarea

Puteri cu exponent irațional: aproximarea: pe scurt

Definiția cere ca exponentul să fie o fracție. Numărul nu este fracție — deci nu există niciun ordin de radical de pus pentru . Și totuși acest număr are o valoare bine determinată, iar programa cere construcția ei la nivel intuitiv, prin ideea de aproximare.

Ideea: încadrezi exponentul irațional între numere raționale, prin lipsă și prin adaos, tot mai apropiate (; apoi ; și așa mai departe). Puterile raționale corespunzătoare încadrează, la rândul lor, un singur număr real, pe care îl numim . Fiecare zecimală în plus la exponent fixează, aproximativ, încă o cifră a rezultatului.

Pentru , puterile păstrează ordinea exponenților; pentru , ordinea se răstoarnă — exponent mai mare înseamnă rezultat mai mic; pentru , pentru orice . Baza rămâne strict pozitivă: la baze negative, aproximările cu numitor par nici nu produc numere reale.

Greșeli frecvente: confundarea unei aproximări cu valoarea exactă (scrierea „” ca egalitate, când e doar o margine), uitarea răsturnării la baze subunitare și acceptarea bazelor negative „pentru că exponentul e pozitiv” — condiția privește baza, nu exponentul.

Exerciții din această mini-lecție

  1. Puterea se definește prin:

    • a) încadrarea între puteri raționale tot mai apropiate ale lui
    • b) nu se poate defini
    • c) o aproximare aleasă complet arbitrar
    • d) o formulă exactă cu radicali
    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) încadrarea între puteri raționale tot mai apropiate ale lui

    Se încadrează între raționale tot mai apropiate, iar puterile corespunzătoare încadrează un singur număr real — acesta este .

  2. Definiția puterii cu exponent irațional necesită ca baza să fie:

    • a) număr întreg
    • b) orice număr real
    • c) strict pozitivă
    • d) strict negativă
    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) strict pozitivă

    La baze negative, aproximările cu numitor par nu produc numere reale, deci încadrarea nu se poate face.

  3. Este adevărat că , ca egalitate exactă?

    • a) da, dar doar pentru
    • b) nu se pot compara niciodată
    • c) da, întotdeauna
    • d) nu, este doar o aproximare, nu valoarea exactă
    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: d) nu, este doar o aproximare, nu valoarea exactă

    este doar o margine (din încadrarea prin lipsă), nu valoarea exactă a lui , oricâte zecimale ai lua.

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Continuă cu