Cum aflu restul la un polinom de gradul 2?
Lecția pe scurt · clasa a XII-a · Structuri și polinoame
Restul are gradul cel mult , deci forma , iar dacă împărțitorul are rădăcini, valorile lui în ele dau un sistem. Exemplu: împărțit la . Din și rezultă , , deci restul este . Împărțirea în coloană dă același rezultat, cu câtul .
Cea de-a doua problemă din Subiectul al II-lea pornește de la unul dintre două tipare, recunoscute din primul rând: fie o operație dată printr-o formulă, fie un polinom în care un coeficient este o literă. Lecția aparține suplimentului: temele stau în programa de examen din 2014 și se dau în sesiunile 2027–2029, iar din 2030 ies cu totul din probă.
La primul tipar, cerințele urcă în trei trepte — un calcul numeric, o ecuație, o proprietate — și toate se scurtează dacă legea e adusă din capul locului la o formă de produs: scrisă ca , ea dă elementul neutru și simetricul , iar numărul se vede că trebuie scos din mulțime, fiindcă el face produsul nul. Aceeași căutare merge și la legile care seamănă cu adunarea sau cu înmulțirea obișnuită. Clasele de resturi aduc aritmetica pe cerc: opusul clasei este , iar într-un corp ecuația se rezolvă înmulțind cu inversul, nu împărțind.
La al doilea tipar, prima treaptă cere o valoare, a doua o condiție asupra rădăcinilor, tradusă cu relațiile lui Viète până la gradul , iar a treia o divizibilitate sau un rest. Gradul împărțitorului spune, încă dinainte de orice calcul, cum arată restul, iar litera poate primi valori diferite de la un subpunct la altul: fiecare cerință vine cu ipoteza ei.
De reținut
- restul la un polinom de gradul are forma
- legea : neutrul , simetricul
- „ se divide cu ” înseamnă
Greșeala tipică
Se face împărțirea în coloană la și se greșește un semn; restul are forma și se află mai sigur din valorile în rădăcinile și ale împărțitorului.
Exerciții din această mini-lecție
Pe se consideră legea . Cât este ?
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b)
Înlocuim direct: . Varianta a) se oprește la produsul celor două numere; c) adună numerele și le împarte la ; d) împarte numai unul dintre factori.
Care este elementul neutru al legii pe ?
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c)
Din , cu nenul, rezultă . Proba: pentru orice pozitiv. Varianta a) dă ; b) dă ; d) dă — niciuna nu lasă elementul neschimbat.
În grupul , care este opusul clasei ?
- a)
- b)
- c)
- d)
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a)
Opusul clasei în este , deci aici ; proba: . Varianta b) confundă opusul cu clasa însăși; c) dă elementul neutru; d) dă opusul clasei .
Întrebări conexe
Cum aduc legea la forma factorizată?
Grupezi: . Din această formă se citesc elementul neutru, , și elementul , care compus cu orice dă . Verificare: . Forma factorizată se scrie înaintea primei cerințe, pentru că toate celelalte se sprijină pe ea.
Cum aflu simetricul lui la legea ?
Ceri ca să fie neutrul : , deci . Verificare: . Formula generală a simetricului este , valabilă pentru orice ; elementul nu are simetric.
Cum folosesc relațiile lui Viète într-o condiție pusă pe rădăcini?
Exprimi condiția prin , , . Pentru , cu : și , deci și . Rădăcinile nu trebuie aflate: relația transformă condiția într-o ecuație de gradul întâi în .
Cum rezolv ecuația în ?
Înmulțești cu inversul lui , care este , fiindcă dă restul la împărțirea cu . Rezultă . Verificare: , cu restul . În nu orice clasă are invers, dar are, fiindcă și nu au divizori comuni.
Cum folosesc ipoteza că divide un polinom?
O traduci imediat prin . Pentru , condiția este , deci . Apoi polinomul se împarte la cu schema lui Horner, iar câtul este .
Oamenii mai întreabă și: restul împărțirii la un polinom de gradul al doilea · restul la X pătrat minus 3X plus 2 · restul aX plus b · cum aflu restul fără împărțire