Bijectivitatea pe un interval prin stricta monotonie: formulă (M2, științe ale naturii)
Formulă din tema Studiul variației funcțiilor, clasa a XI-a — cu legenda literelor și un exemplu rezolvat.
M2 Formulă pentru profilul științe ale naturii (programa M2), clasa a XI-a: lecțiile ei sunt pe traseul M2 al clasei a XI-a; celelalte formule M2 ale temei sunt la finalul paginii „Studiul variației funcțiilor”.
Bijectivitatea ține de tripleta formulă–domeniu–codomeniu, nu de formulă singură: o lege poate fi bijectivă privită pe un interval și să nu mai fie pe altul. Injectivitatea se scoate din stricta monotonie — din rezultă la funcție crescătoare —, cale care merge și acolo unde calculul algebric din clasa a IX-a se blochează: la radicali, la logaritmi, la fracții. Cuvântul interval nu se poate sări: pe o mulțime cu o gaură, o derivată negativă peste tot nu dă o funcție descrescătoare. Surjectivitatea se verifică prin imagine, citită din tabelul de variație și comparată cu codomeniul. Un zerou izolat al derivatei, la care semnul nu se schimbă, nu strică injectivitatea. O funcție care nu trece testul se poate repara: ori se restrânge domeniul la un interval de monotonie, ori se ia drept codomeniu chiar imaginea.
Exemplu: , , are , deci este strict crescătoare, prin urmare injectivă. Cum și , imaginea este , deci este bijectivă.