Aplicația

Acasă · Lecții · clasa a X-a · Logaritmul unui număr: definiție și primele calcule

Logaritmul unui număr: definiție și primele calcule

În lecțiile despre ecuații exponențiale elementare am rezolvat fără dificultate sau : scriam membrul drept ca putere a lui și comparam exponenții. Dar ce facem cu ? Numărul nu este o putere „frumoasă" a lui : știm doar că , deci soluția e undeva între și . Ecuația are, cu siguranță, exact o soluție — funcția exponențială fiind bijectivă de la la — dar acea soluție nu se scrie cu niciunul dintre simbolurile de până acum.

Matematica rezolvă astfel de situații într-un mod care ți-e deja familiar: îi dă un nume și o notație. Așa a apărut radicalul, când puterea a -a a refuzat să se inverseze cu mijloacele existente; tot așa apare acum logaritmul, care răspunde la întrebarea „la ce putere trebuie ridicată baza ca să obțin numărul dat?". La trunchiul comun noțiunea apare, la nivel intuitiv, încă din clasa a IX-a, în lecția logaritm; aici o așezăm riguros, cu teorema de existență și unicitate și cu disciplina condițiilor de existență, pe care se sprijină tot capitolul.

Ce vei învăța

Hai să descoperim împreună

1. De ce există soluția lui

Funcția , , este strict crescătoare, deci injectivă, și are imaginea egală cu tot codomeniul, deci este și surjectivă — adică bijectivă, în sensul studiat la funcții injective, surjective, bijective.

Concluzia este puternică: pentru orice număr , ecuația are exact o soluție reală. Nu mai puțin (surjectivitatea garantează existența), nu mai mult (injectivitatea garantează unicitatea). Același raționament merge pentru orice bază , .

Această unică soluție merită un nume — și îl primește.

Merită observat cât de mult seamănă situația cu cea de la radicali. Ecuația nu are soluție „frumoasă", dar are exact una reală, iar noi i-am dat numele . La fel, are exact o soluție reală, căreia îi vom da numele . În ambele cazuri, notația nu este un truc de evitare a răspunsului: ea denumește un număr real perfect determinat, cu care se poate calcula mai departe.

2. Definiția logaritmului

Definiție. Fie , și . Se numește logaritm în baza al numărului unicul număr real cu proprietatea . Se notează .

Pe scurt, cele două scrieri spun exact același lucru:

Numărul se numește baza logaritmului, iar se numește argumentul (sau numărul de sub logaritm). Reține formularea care te scoate din orice încurcătură: logaritmul este un exponent. Când vezi , gândește „la ce putere ridic ca să obțin ?" — răspunsul, , este chiar logaritmul.

✏️Ilustrație: o balanță cu două talere; pe talerul stâng scrie „log_a b = c", pe cel drept „a^c = b", iar deasupra, o săgeată dublă cu textul „aceeași informație, două limbaje"

3. De ce fiecare condiție de existență este necesară

Condițiile , , nu sunt capricii; fiecare blochează o situație în care logaritmul nu ar exista sau nu ar fi unic.

4. Trecerea între cele două forme și identitățile de bază

Traducerea dintr-o formă în alta este mecanică. Din obținem ; din obținem .

Din definiție rezultă imediat patru egalități pe care le vei folosi în fiecare exercițiu:

Prima spune că, ridicând baza la logaritm, „recuperezi" argumentul — este chiar definiția, scrisă altfel. A doua spune că logaritmul recuperează exponentul. Împreună, ele exprimă faptul că exponențiala și logaritmul sunt operații inverse una alteia. Ultimele două sunt cazuri particulare: și .

Exemple: , , , .

5. Cum calculezi un logaritm din definiție

Metoda are doi pași: scrii argumentul ca putere a bazei, apoi citești exponentul.

De ce funcționează metoda? Pentru că, după ce am scris ambii membri ca puteri ale aceleiași baze, folosim injectivitatea funcției exponențiale: din rezultă . Acesta este singurul argument din spatele tuturor calculelor de mai sus; scrie-l măcar o dată în caiet, ca să nu-l aplici mecanic.

Un caz care încurcă des: . Aducem la baza : baza este , argumentul . Căutăm cu , deci și . Verificare: ✓.

Când baza și argumentul nu sunt puteri ale aceluiași număr — de exemplu la — logaritmul există, dar nu se poate scrie cu numere „frumoase". Îl lăsăm așa cum e, exact ca pe , și îl aproximăm doar când avem nevoie de o valoare numerică.

6. Logaritmul zecimal și logaritmul natural

Două baze sunt atât de des folosite încât au notații proprii, aceleași ca în lecția de clasa a IX-a despre logaritm natural și logaritm zecimal:

Astfel, , , , . Regula de scriere pe care o respectăm peste tot: nu folosim niciodată „log" fără bază. Ori scriem cu baza precizată, ori folosim și .

7. Condițiile de existență se scriu ÎNTÂI

Când sub logaritm apare o expresie cu necunoscută, primul lucru care se scrie în rezolvare sunt condițiile de existență. Nu la sfârșit, ca verificare — la început, ca ipoteză de lucru. Baremele de Bacalaureat M1 punctează separat acest pas.

Exemplu. Pentru ce valori ale lui are sens ?

Condiția de existență: argumentul strict pozitiv, adică , de unde . Domeniul este .

Exemplu cu bază variabilă. Pentru ce valori ale lui are sens ?

Aici sunt trei condiții simultane:

adică , și . Intersectând, obținem . Observă că punctul este scos din interval: acolo baza ar fi .

✏️Ilustrație: axa numerelor reale cu intervalul (1, 7) hașurat, capetele 1 și 7 marcate cu cerculețe goale, iar punctul 2 marcat cu un X roșu și eticheta „baza ar fi 1"

8. Semnul unui logaritm și încadrarea între întregi

Nu e nevoie de calculator ca să spui dacă un logaritm este pozitiv sau negativ. Regula, care vine direct din monotonie: dacă și sunt de aceeași parte a lui (ambele supraunitare sau ambele subunitare) și dacă sunt de o parte și de alta.

Astfel: (bază supraunitară, argument subunitar), iar (ambele subunitare).

Pentru o estimare mai fină, încadrăm logaritmul între doi întregi consecutivi, folosind puteri cunoscute. De exemplu, la : din și din creșterea funcției exponențiale rezultă . La fel, din obținem .

Tehnica este utilă și în informatică: numărul de biți necesari pentru a codifica valori distincte este cel mai mic întreg cu , adică partea întreagă „de sus" a lui . Pentru de valori, din rezultă că sunt necesari biți. Nu ai avut nevoie de calculator, doar de două puteri ale lui pe care le știi pe de rost.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — Patru logaritmi din definiție

Calculați , , și .

Rezolvare. , deci . Apoi , deci . Mai departe, , deci . În fine, , deci .

Exemplul 2 — Bază și argument în baze diferite

Calculați .

Rezolvare. Aducem totul la baza : și . Căutăm cu , adică . Funcția exponențială fiind injectivă, , deci .

Verificare: ✓. Deci .

Exemplul 3 — Ecuație cu necunoscuta în argument

Rezolvați ecuația .

Rezolvare. Condiție de existență: .

Trecem în formă exponențială: . Valoarea găsită respectă condiția , deci este soluție. .

Exemplul 4 — Ecuație cu necunoscuta în bază

Rezolvați ecuația .

Rezolvare. Condiții de existență: și (argumentul este deja pozitiv).

Forma exponențială: . Ecuația are în soluțiile și . Valoarea se respinge, pentru că nu respectă condiția ; valoarea o respectă și este diferită de .

Verificare: , căci ✓. Deci .

Exemplul 5 — Domeniul unei expresii cu bază variabilă

Determinați valorile reale ale lui pentru care are sens expresia .

Rezolvare. Impunem, simultan:

adică , și . Intersecția este .

Control rapid: pentru expresia devine , deci are sens ✓; pentru baza ar fi , interzis ✓; pentru argumentul ar fi , interzis ✓.

Exemplul 6 — Exemplu tip Bacalaureat M1

Calculați .

Rezolvare. Luăm termenii pe rând.

Primul: , din identitatea .

Al doilea: , deci .

Al treilea: căutăm cu , adică , deci . Verificare: ✓.

Prin urmare .

Să exersăm

Rezolvă pe caiet. La orice expresie cu necunoscută sub logaritm, scrie condițiile de existență înainte de a începe calculul.

1. Calculează , , și .

2. Calculează , , și .

3. Calculează , , și .

4. Calculează , și .

5. Scrie în formă logaritmică: ; ; .

6. Scrie în formă exponențială: ; ; .

7. Rezolvă ecuațiile și .

8. Rezolvă ecuațiile și .

9. (Adevărat/Fals cu motivare.), pentru că ."

10. (Adevărat/Fals cu motivare.) „Există un număr real astfel încât ."

11. Determină domeniul de existență pentru: ; ; .

12. Determină valorile lui pentru care are sens .

13. Calculează , , și .

14. Încadrează între doi întregi consecutivi: , și .

15. (Problemă aplicată.) O foaie de hârtie are grosimea de mm. La fiecare îndoire, numărul de straturi se dublează. Care este cel mai mic număr de îndoiri după care grosimea teoretică depășește metru?

16. Decide, fără calculator, dacă sunt pozitivi sau negativi: , , și .

17. (Exercițiu tip Bacalaureat M1.) Calculați .

18. (Provocare.) Arată că nu este număr rațional.

Răspunsuri și explicații

1. ; ; ; .

2. ; ; ; .

3. ; ; ; . Observă simetria: și sunt inverse unul altuia.

4. ; ; .

5. ; ; .

6. ; ; .

7. Condiție: . Din rezultă ; din rezultă . Ambele sunt strict pozitive, deci convin.

8. Condiții: , . Din rezultă (convine). Din rezultă , deci (convine). Verificare: ✓.

9. Fals. Argumentul unui logaritm trebuie să fie strict pozitiv, iar , deci nu există. Egalitatea corectă este .

10. Fals. Ar trebui ca , dar pentru orice real. De aceea baza este exclusă prin definiție.

11. . . (trinom cu rădăcinile , pozitiv în afara lor).

12. Condiții: , , , adică , , . Domeniul: .

13. ; ; ; .

14. , deci . , deci . , deci .

15. După îndoiri grosimea este mm. Condiția „peste metru" înseamnă , adică . Cum , cel mai mic număr natural care convine este . (Altfel spus, este cuprins între și .)

16. (bază supraunitară, argument subunitar). (ambele subunitare); mai precis, , deci valoarea e puțin peste . . (bază subunitară, argument supraunitar).

17. ; ; . Deci .

18. Presupunem prin absurd că , cu numere naturale nenule. Atunci , deci, ridicând la puterea , . Membrul stâng este un număr par (căci ), iar membrul drept este impar, fiind putere a lui — contradicție. Prin urmare este irațional. (Observă că , deci presupunerea cu naturale nu pierde generalitate.)

De reținut

Greșeli frecvente

Aplică acasă

  1. Traducătorul. Scrie zece egalități de tipul cu numere mici (de exemplu , , ) și tradu fiecare egalitate în formă logaritmică. Apoi acoperă coloana din stânga și reconstituie forma exponențială pornind de la cea logaritmică.

  2. Domenii pe axă. Pentru cinci expresii de tipul , inventate de tine, scrie condițiile de existență și reprezintă domeniul pe axa numerelor, marcând cu punctele scoase din cauza bazei egale cu .

  3. Cutremurul și cifra. Caută magnitudinea ultimului cutremur resimțit în România. Magnitudinea pe scara Richter este definită ca logaritm zecimal al amplitudinii înregistrate de seismograf: o creștere cu a magnitudinii înseamnă o amplitudine de ori mai mare. Calculează de câte ori a fost mai mare amplitudinea unui cutremur de magnitudine față de unul de magnitudine , apoi scrie relația în formă logaritmică.

Pentru părinți și profesori

Lecția introduce riguros noțiunea de logaritm, conținut central al programei de matematică-informatică pentru clasa a X-a („Logaritmi: operații, formula de schimbare a bazei"), prin competențele X.CS.1.1, X.CS.4.1 și X.CS.6.1. Față de abordarea intuitivă din clasa a IX-a, noutatea este justificarea existenței și unicității logaritmului prin bijectivitatea funcției exponențiale și disciplina condițiilor de existență.

Întrebări bune de control: „Ce înseamnă , scris cu puteri?" (); „De ce nu are sens ?" (nicio putere a lui nu dă ); „De ce baza nu poate fi ?" (fie nu există logaritmul, fie nu e unic). Semne că a înțeles: scrie condițiile de existență înainte de calcul, calculează logaritmi cu rezultat negativ sau fracționar și nu confundă baza cu argumentul.

La Bacalaureatul M1, definiția logaritmului este cerută frecvent în Subiectul I, sub forma unor calcule scurte de tipul sau a determinării domeniului unei expresii logaritmice. Punctele se pierd aproape exclusiv la condițiile de existență și la logaritmii cu bază subunitară. Continuarea este lecția despre proprietățile logaritmilor, care transformă produsele în sume și face posibil calculul cu expresii complicate.

Întrebări frecvente

Ce este logaritmul unui număr, pe înțelesul tuturor? Este exponentul la care trebuie ridicată baza pentru a obține numărul dat. De exemplu, pentru că . Pe scurt: logaritmul este un exponent.

Care sunt condițiile de existență ale unui logaritm? Baza trebuie să fie strict pozitivă și diferită de (, ), iar argumentul strict pozitiv (). Ele se scriu la începutul oricărei rezolvări în care sub logaritm apare o expresie cu necunoscută.

De ce nu poate fi negativ argumentul unui logaritm? Pentru că logaritmul cere existența unui exponent cu , iar o putere cu bază strict pozitivă este întotdeauna strict pozitivă. Nu există niciun exponent real care să dea un rezultat negativ.

Poate un logaritm să aibă valoare negativă? Da, și e ceva obișnuit. , pentru că . Valoarea logaritmului este negativă atunci când baza și argumentul se află de o parte și de alta a lui .

Cum calculez un logaritm fără calculator? Scrii argumentul ca putere a bazei și citești exponentul. Dacă bazele diferă, aduci și baza, și argumentul la o bază comună — de exemplu, la scrii ambele numere ca puteri ale lui și obții .

Ce înseamnă notațiile și ? este logaritmul zecimal, adică , iar este logaritmul natural, adică , unde . Notația „log" fără bază nu se folosește, tocmai pentru a evita confuzia dintre cele două.

Ce fac dacă logaritmul nu iese un număr întreg? Îl lași scris ca atare, exact ca pe un radical. este un număr real bine determinat, cuprins între și ; îl poți încadra între întregi sau aproxima cu calculatorul, dar forma exactă rămâne .

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Continuă cu