Cum aflu termenul necunoscut dintr-un calcul?

Lecția pe scurt · clasa a II-a · Găsește numărul ascuns

Întreabă-te ce lipsește: întregul sau o bucată. Dacă lipsește o bucată, scazi. La 5 + ☐ = 12 obții $12 - 5 = 7$ , iar la 20 − ☐ = 12 obții $20 - 12 = 8$ . Dacă lipsește întregul, adică descăzutul, aduni: la ☐ − 4 = 9 obții $9 + 4 = 13$ . Pune apoi numărul găsit înapoi în calcul; dacă egalitatea iese adevărată, ai lucrat corect.

Uneori, într-un calcul, un număr se ascunde sub o căsuță ☐, un semn de întrebare sau o steluță. Ca detectiv al numerelor, întreabă-te: ce s-a ascuns — întregul sau o bucată?

Dacă s-a ascuns o bucată (un termen, sau scăzătorul/restul la scădere) → scazi.
Dacă s-a ascuns întregul (suma sau descăzutul) → aduni.

Exemplu: la $5 + □ = 12$ , cunoști suma (întregul) și un termen (o bucată), deci s-a ascuns cealaltă bucată. Scazi: $□ = 12 - 5 = 7$ .

Nu uita niciodată verificarea! Pui numărul găsit înapoi în calcul: $5 + 7 = 12$ . ✅ Iese adevărat, deci ai găsit numărul corect. La numere mari, până la 1000, regula rămâne exact aceeași.

De reținut

termen necunoscut = sumă − termenul știut
descăzut necunoscut = diferență + scăzător
scăzător necunoscut = descăzut − diferență

Greșeala tipică

Copilul face mereu aceeași operație, fără să privească unde stă căsuța. La ☐ − 4 = 9 lipsește numărul mare, deci se adună; la 20 − ☐ = 12 lipsește numărul mic, deci se scade.

Exerciții din această mini-lecție

Află numărul ascuns: $□ - 8 = 11$
- a) 3
- b) 19
- c) 20
- d) 18
Vezi răspunsul

Răspuns corect: b) 19

Căsuța ține locul descăzutului, adică al întregului de la început. Întreg ascuns → aduni: $□ = 11 + 8 = 19$ . Verificare: $19 - 8 = 11$ . ✅ Atenție, răspunsul 3 (varianta a) apare dacă scazi greșit, $11 - 8$ , în loc să aduni!
Află numărul ascuns: $8 + □ = 15$
- a) 7
- b) 17
- c) 23
- d) 27
Vezi răspunsul

Răspuns corect: a) 7

S-a ascuns un termen, adică o bucată din sumă. Bucată ascunsă → scazi: $□ = 15 - 8 = 7$ . Verificare: $8 + 7 = 15$ . ✅ Atenție, 23 apare dacă aduni $8 + 15$ în loc să scazi.
Află numărul ascuns: $□ - 7 = 14$
- a) 21
- b) 7
- c) 31
- d) 11
Vezi răspunsul

Răspuns corect: a) 21

Căsuța ține locul descăzutului, adică al întregului de la început. Întreg ascuns → aduni: $□ = 14 + 7 = 21$ . Verificare: $21 - 7 = 14$ . ✅ Răspunsul 7 apare dacă scazi greșit $14 - 7$ , în loc să aduni.

Întrebări conexe

Cât este ☐ dacă ☐ + 240 = 600?

Lipsește o bucată a adunării, iar bucata care lipsește se află scăzând din sumă termenul cunoscut: $600 - 240 = 360$ . Numărul ascuns este așadar 360. Verifici punându-l înapoi în exercițiu: $360 + 240 = 600$ , deci egalitatea iese adevărată și răspunsul este bun.

De ce la ☐ − 4 = 9 se adună, nu se scade?

Pentru că numărul ascuns este descăzutul, adică numărul mare de la care pornește scăderea. Îl reconstruiești punând la loc bucata luată: $9 + 4 = 13$ . Proba confirmă: $13 - 4 = 9$ , exact cât scrie în exercițiu.

Cum scriu o problemă ca exercițiu cu căsuță?

Traduci povestea în calcul. „Ana avea niște bile, a mai primit 30 și acum are 82” devine ☐ + 30 = 82. Rezolvi scăzând: $82 - 30 = 52$ . Ana avea la început 52 de bile.

Merge regula și la numere până la 1000?

Da, regula nu se schimbă când numerele cresc. La ☐ − 150 = 400 aduni: $400 + 150 = 550$ . La 900 − ☐ = 350 scazi: $900 - 350 = 550$ . Contează unde stă căsuța, nu cât de mari sunt numerele.

Cum apare numărul necunoscut la un test?

Apare sub formularea „află numărul necunoscut” sau cu o steluță ori un semn de întrebare în locul cifrei. Punctajul se acordă și pentru verificare, așa că scrie sub calcul numărul găsit pus înapoi în exercițiu.

Ce legătură are numărul ascuns cu proba?

Este aceeași idee folosită în două scopuri. La probă știi rezultatul și îl confirmi; la numărul ascuns nu îl știi și îl afli cu operația inversă. Amândouă se sprijină pe faptul că adunarea și scăderea desfac una lucrul celeilalte.

Oamenii mai întreabă și: cum aflu numărul ascuns · termenul necunoscut la adunare · cum aflu descăzutul · cum aflu scăzătorul · exerciții cu căsuță goală