Ce pași urmezi ca să rezolvi o problemă?

Lecția pe scurt · clasa I · Probleme cu o singură operație

Sunt patru pași. Citești textul cu atenție, cauți numerele și întrebarea, alegi operația potrivită după ce se întâmplă în poveste, apoi scrii calculul și răspunsul într-o propoziție. Un magazin avea 26 de mingi și mai aduce 14: numărul crește, deci aduni, 26 + 14 = 40. Răspunsul se scrie întreg: magazinul are acum 40 de mingi.

O problemă este o mică poveste cu numere, care are trei părți: datele (numerele), întrebarea și rezolvarea cu răspunsul. Pentru a o rezolva, mergem pe patru pași: citim cu atenție, căutăm datele și întrebarea, alegem operația potrivită, apoi scriem rezolvarea și răspunsul în propoziție.

Alegem adunarea când lucrurile se pun la un loc sau mai vine ceva (numărul crește). Alegem scăderea când lucrurile pleacă, se dau sau dispar (numărul scade). Atenție: la întrebările „cu cât mai mult” sau „cu cât mai puțin” facem tot scădere, pentru că aflăm diferența dintre două grămezi.

Exemplu: Un magazin avea 26 de mingi. A mai adus 14 mingi. Câte mingi are acum? Mai vin mingi, deci adunăm: $26 + 14 = 40$ . Răspuns: Magazinul are acum 40 de mingi.

De reținut

pașii: citire → date și întrebare → operație → răspuns
numărul crește → adunare; numărul scade → scădere
răspunsul se scrie în propoziție, cu unitatea lui

Greșeala tipică

Se aleg cele două numere din text și se adună, fără să se citească întrebarea. Operația se hotărăște după ce se întâmplă în poveste, nu după ordinea numerelor scrise.

Exerciții din această mini-lecție

Ioana a cules 36 de flori, iar Petru a cules 24 de flori. Cu câte flori a cules Ioana mai mult decât Petru?
- a) 60
- b) 12
- c) 10
- d) 48
Vezi răspunsul

Răspuns corect: b) 12

Întrebarea „cu cât mai mult” ne cere să comparăm cele două numere și să aflăm diferența, deci facem scădere: $36 - 24 = 12$ . Ioana a cules cu 12 flori mai mult decât Petru.
Într-o livadă erau $58$ de pere. S-au cules $24$ de pere. Câte pere au mai rămas în livadă?
- a) 44 de pere
- b) 34 de pere
- c) 82 de pere
- d) 14 pere
Vezi răspunsul

Răspuns corect: b) 34 de pere

Perele au fost culese, deci au dispărut din livadă → scădere: $58 - 24 = 34$ . Au mai rămas $34$ de pere. Varianta a) și d) vin din scăderi greșite ale zecilor, iar c) e suma lor ( $58 + 24 = 82$ ), nu diferența.
Mihai a citit $42$ de pagini, iar Sorin a citit $27$ de pagini. Cu câte pagini a citit Mihai mai mult decât Sorin?
- a) 25
- b) 15
- c) 69
- d) 5
Vezi răspunsul

Răspuns corect: b) 15

Întrebarea „cu cât mai mult” ne cere să comparăm cele două numere și să aflăm diferența, deci facem scădere: $42 - 27 = 15$ . Mihai a citit cu $15$ pagini mai mult decât Sorin. Varianta a) vine dintr-o scădere greșită a zecilor, c) e suma lor ( $42 + 27 = 69$ ), nu diferența, iar d) e doar diferența unităților fără zeci.

Întrebări conexe

Ce scriu pe caiet la rezolvarea unei probleme?

Scrii calculul cu semnele lui, iar dedesubt răspunsul formulat în cuvinte. Unele învățătoare cer și un rând cu datele problemei, scrise pe scurt. Numărul singur, fără nicio explicație lângă el, nu este socotit rezolvare completă.

Ce este întrebarea unei probleme?

Este propoziția de la sfârșit care spune ce anume trebuie aflat. Fără ea nu ai ce calcula, fiindcă numerele singure nu cer nimic. Întrebarea se recunoaște după semnul de întrebare de la capăt.

Ce fac dacă în problemă apar trei numere?

Le citești pe toate și vezi care intră în întrebare. Uneori un număr este pus acolo doar ca să te încurce, alteori povestea are într-adevăr două schimbări și atunci rezolvarea cere doi pași.

Trebuie să scriu și unitatea la răspuns?

Da, întotdeauna: 40 de mingi, 7 lei, 3 zile. Unitatea arată ce anume ai numărat, iar fără ea răspunsul rămâne neînțeles. La calculul din mijlocul rezolvării unitatea se poate scrie în paranteză.

Cum știu că am terminat de rezolvat?

Când răspunsul tău se potrivește cu ce cerea întrebarea, nu cu altceva aflat pe parcurs. Recitește întrebarea și rostește răspunsul cu voce tare: dacă cele două se leagă firesc, rezolvarea este gata și poți trece mai departe.

Poate o problemă să nu aibă răspuns?

Da, dacă îi lipsește un număr de care ai neapărată nevoie sau dacă povestea se contrazice, de pildă cineva dăruiește mai multe bomboane decât avea. Atunci se spune că problema nu se poate rezolva.

Oamenii mai întreabă și: cum rezolv o problemă de matematică · pașii rezolvării unei probleme · probleme cu o singură operație · cum se rezolvă o problemă la clasa 1