Cum scădem 26 − 13?

Lecția pe scurt · clasa pregătitoare · Scădem zecile și unitățile separat

Desparți fiecare număr în zeci și unități, apoi scazi fel cu fel. La $26 - 13$ unitățile dau $6 - 3 = 3$ , iar zecile dau $2 - 1 = 1$ , deci rezultatul este 13. Expresia «fără trecere peste ordin» arată că fiecare cifră de sus nu este mai mică decât cea de dedesubt, deci nu se împrumută nimic. Proba se face adunând: $13 + 13 = 26$ .

Când scădem numere mari, până la 31, le împărțim în două „sertare": zeci și unități. Scădem întâi unitățile din unități, apoi zecile din zeci, și la final lipim rezultatele la loc. „Fără trecere peste ordin" înseamnă că cifra de sus este mereu mai mare sau egală cu cea de jos, deci nu împrumutăm nimic de nicăieri — totul e simplu și liniștit.

Exemplu: $26 - 13$ . Desfacem: 26 = 2 zeci + 6 unități; 13 = 1 zece + 3 unități. Unitățile: $6 - 3 = 3$ . Zecile: $2 - 1 = 1$ . Lipim la loc: 13.

Verificăm mereu prin numărare, cu obiecte, sau prin proba adunării: $13 + 13 = 26$ . Iese exact numărul de la care am plecat, deci am calculat corect!

De reținut

se scad unitățile din unități și zecile din zeci
$26 - 13 = 13$
proba: rezultat plus scăzător dă numărul de la început

Greșeala tipică

Cifrele sunt scăzute fără să se țină cont de poziție, iar din $26 - 13$ iese un număr fără legătură. Așază numerele unul sub altul, cu unitățile în dreptul unităților, apoi scade coloană cu coloană.

Exerciții din această mini-lecție

Radu are 25 de nasturi. Îi dă 12 unui prieten. Câți nasturi îi rămân lui Radu?
- a) 13
- b) 37
- c) 23
- d) 3
Vezi răspunsul

Răspuns corect: a) 13

Desfacem: 25 = 2 zeci + 5 unități; 12 = 1 zece + 2 unități. Unitățile: $5 - 2 = 3$ . Zecile: $2 - 1 = 1$ . Lipim la loc: 13 nasturi.
Calculează: $26 - 14 = ?$
- a) 12
- b) 40
- c) 22
- d) 2
Vezi răspunsul

Răspuns corect: a) 12

Desfacem: 26 = 2 zeci + 6 unități; 14 = 1 zece + 4 unități. Unitățile: $6 - 4 = 2$ . Zecile: $2 - 1 = 1$ . Lipim la loc: 12.
Maria are 29 de creioane colorate. Îi dă 15 unei colege. Câte creioane îi rămân Mariei?
- a) 14
- b) 24
- c) 4
- d) 19
Vezi răspunsul

Răspuns corect: a) 14

Desfacem: 29 = 2 zeci + 9 unități; 15 = 1 zece + 5 unități. Unitățile: $9 - 5 = 4$ . Zecile: $2 - 1 = 1$ . Lipim la loc: 14. (24 apare dacă uiți să scazi zecile; 4 apare dacă uiți zecile cu totul.)

Întrebări conexe

Cum scădem 10 dintr-un număr?

Se ia un grup întreg de zece, deci scade doar cifra din față: $27 - 10 = 17$ . Unitățile rămân neatinse. Cu bețișoare se vede limpede: iei un mănunchi și lași restul așa cum era.

De ce se scad unitățile mai întâi?

Pentru că la calculele mai grele, unde apare împrumutul, de acolo pornește totul. Obișnuința aceasta, formată devreme, îl scutește pe copil de reînvățarea ordinii peste un an.

Cum arătăm scăderea cu obiecte?

Așezi numărul mare cu mănunchiuri și bețișoare, apoi iei deoparte atâtea mănunchiuri și bețișoare câte arată al doilea număr. Ce rămâne pe masă este rezultatul, numărat din zece în zece și apoi cu unitățile.

Ce se întâmplă dacă scădem 0?

Nu pleacă nimic, deci numărul rămâne neschimbat: $24 - 0 = 24$ . Sertarul din care nu se ia nimic își păstrează conținutul. Regula se aplică la fel și la unități, și la zeci.

Poate rezultatul să depășească numărul de la început?

Pentru că din grup se iau obiecte, nu se adaugă. Ce rămâne este mereu mai puțin decât la început sau, în cazul scăderii lui zero, exact atât. Un rezultat mai mare arată sigur o greșeală.

Cum facem proba unei scăderi mari?

Aduni la rezultat numărul scăzut, iar suma trebuie să fie numărul de la care ai pornit. La $29 - 14 = 15$ , proba dă $15 + 14 = 29$ . Adunarea se face tot pe sertare: zecile cu zecile, unitățile cu unitățile.

Oamenii mai întreabă și: scăderea până la 31 · cum scad 26 minus 13 · scădere fără trecere peste ordin · zeci și unități la scădere