Calculul intervalelor de timp

Te-ai întrebat vreodată cât durează drumul tău până la școală, cât stai la un film sau câte minute mai ai până sună de pauză? Toate acestea sunt intervale de timp, iar tu poți să le calculezi singur, la fel de ușor cum aduni mere și pere. În această lecție vei învăța să afli durata dintre două momente și să lucrezi cu ore și minute ca un adevărat detectiv al ceasului. Hai să pornim!

Ce vei învăța

• Vei ști să calculezi cât durează un interval de timp, adică distanța dintre ora de plecare și ora de sosire.
• Vei ști să aduni durate exprimate în ore și minute.
• Vei ști să scazi durate și să afli ora de început sau ora de sfârșit.
• Vei ști să rezolvi probleme cu orare, programe și durate din viața de zi cu zi.
• Vei ști să eviți greșelile când treci dintr-o oră în alta (când minutele „dau pe afară" peste 60).

Hai să descoperim împreună

Ce este un interval de timp?

Un interval de timp este o „bucată" de timp cuprinsă între un moment de început și un moment de sfârșit. Gândește-te la el ca la o panglică întinsă pe ceas: la un capăt este ora când ceva începe, la celălalt capăt este ora când acel ceva se termină. Lungimea panglicii este durata.

Trei cuvinte vor fi prietenii noștri în toată lecția:

• Momentul de început – când pornește acțiunea (de exemplu, ora la care pleci de acasă).
• Momentul de sfârșit – când se termină acțiunea (ora la care ajungi).
• Durata – cât a ținut, adică cât timp a trecut între cele două momente.

Reține o regulă de aur, simplă și puternică:

Durata = momentul de sfârșit − momentul de început.

Adică, ca să afli cât a durat ceva, scazi ora de plecare din ora de sosire. La fel cum, dacă vrei să afli câți pași sunt între treapta a 3-a și treapta a 8-a, faci 8 − 3 = 5.

Ne amintim din lecția Unitățile de timp și transformările lor un lucru foarte important: 1 oră are 60 de minute. Acest „60" va fi vedeta lecției. Nu lucrăm cu „zeci și sute" ca la numerele obișnuite, ci cu șaizecimi: când strângem 60 de minute, le strângem într-o oră întreagă.

Pasul 1: durata pe ceas, „cu degetul"

Cel mai simplu mod de a începe este să numeri pe ceas, ca atunci când numeri treptele unei scări.

Să zicem că desenul animat începe la ora 9:00 și se termină la ora 11:00. Pune degetul pe 9 și „sari" din oră în oră: de la 9 la 10 e o oră, de la 10 la 11 încă o oră. Ai sărit de 2 ori, deci durata este de 2 ore.

Funcționează și cu minutele. Dacă te speli pe dinți de la ora 7:10 până la ora 7:13, numeri minutele: 11, 12, 13 — au trecut 3 minute.

Numărarea pe ceas e bună pentru intervale scurte. Dar când orele și minutele sunt mai multe, avem nevoie de o metodă mai rapidă: calculul.

Pasul 2: durata prin scădere (când minutele se potrivesc frumos)

Hai să aflăm cât durează un drum care începe la ora 14:20 și se termină la ora 16:50.

Scriem o scădere, dar separat orele de minute, ca două coloane diferite. Orele stau cu orele, minutele stau cu minutele — exact ca atunci când la lungimi nu amestecam metrii cu centimetrii.

   16 h 50 min   ← momentul de sfârșit
 − 14 h 20 min   ← momentul de început
 ─────────────
    2 h 30 min   ← durata

Cum am gândit? Întâi minutele: 50 − 20 = 30 de minute. Apoi orele: 16 − 14 = 2 ore. Răspuns: drumul a durat 2 ore și 30 de minute.

Simplu, nu? A mers ușor pentru că minutele de sus (50) erau mai multe decât minutele de jos (20). Dar ce facem când minutele de sus sunt mai puține? Acolo apare „secretul lui 60".

Pasul 3: durata prin scădere cu împrumut (secretul lui 60)

Să calculăm durata dintre ora 8:15 și ora 10:40. Scriem scăderea:

   10 h 40 min
 −  8 h 15 min

Minutele: 40 − 15 = 25. Orele: 10 − 8 = 2. Deci 2 ore și 25 de minute. Acesta a fost iar ușor.

Acum vine cazul mai năzdrăvan. Cât durează de la ora 9:50 până la ora 12:30?

   12 h 30 min
 −  9 h 50 min

Privește minutele: de sus avem 30, de jos avem 50. Nu putem scădea 50 din 30, pentru că 30 e prea mic! Ce facem? Împrumutăm o oră și o transformăm în minute. Dar atenție: aici nu împrumutăm „10" ca la numere, ci 60, fiindcă o oră are 60 de minute.

Luăm 1 oră de la cele 12 ore (rămân 11 ore) și o adăugăm la minute: 30 + 60 = 90 de minute.

   12 h 30 min   →   11 h 90 min
 −  9 h 50 min   →  −  9 h 50 min
 ─────────────       ─────────────
                       2 h 40 min

Acum minutele se pot scădea: 90 − 50 = 40. Orele: 11 − 9 = 2. Răspuns: 2 ore și 40 de minute.

Acesta este cel mai important secret al lecției. Ori de câte ori minutele de sus sunt mai puține decât cele de jos, împrumuți o oră și o transformi în 60 de minute.

Pasul 4: trecerea peste prânz (ora 12) și ceasul de 24 de ore

Uneori intervalul trece dincolo de ora 12, de la dimineață la după-amiază. Pentru a nu ne încurca, folosim ceasul de 24 de ore, despre care ai citit în lecția Unitățile de timp și transformările lor. Pe acest ceas, ora 1 după-amiaza se scrie 13:00, ora 2 după-amiaza se scrie 14:00, ora 8 seara se scrie 20:00 și așa mai departe. Adică, la orele de după-amiază adăugăm 12.

Așa, calculul devine ușor. Dacă un meci începe la 11:30 dimineața și se termină la 13:15, scriem:

   13 h 15 min   →   12 h 75 min
 − 11 h 30 min   →  − 11 h 30 min
                      1 h 45 min

Am împrumutat o oră (15 + 60 = 75), apoi 75 − 30 = 45 de minute și 12 − 11 = 1 oră. Meciul a durat 1 oră și 45 de minute.

Pasul 5: să adunăm durate

Până acum am scăzut. Dar putem și să adunăm durate. De exemplu, dacă faci tema 40 de minute și apoi citești 35 de minute, cât ai lucrat în total?

   40 min
 + 35 min
 ───────
   75 min

75 de minute… dar stai! Avem mai mult de 60 de minute. Și aici intervine secretul lui 60: transformăm fiecare 60 de minute într-o oră. 75 de minute = 60 de minute + 15 minute = 1 oră și 15 minute. Ai lucrat 1 oră și 15 minute.

Hai un exemplu cu ore și minute împreună. Dimineața mergi la înot 1 oră și 50 de minute, iar după-amiaza la pictură 2 ore și 30 de minute. Cât petreci la activități?

   1 h 50 min
 + 2 h 30 min
 ───────────
   3 h 80 min

Adunăm orele: 1 + 2 = 3 ore. Adunăm minutele: 50 + 30 = 80 de minute. Dar 80 ≥ 60, deci „strângem" 60 de minute într-o oră: 80 = 60 + 20. Mutăm acea oră la ore: 3 + 1 = 4 ore, și rămân 20 de minute. Răspuns: 4 ore și 20 de minute.

Regula de la adunare este oglinda celei de la scădere:

• la adunare, dacă minutele trec de 60, dai o oră mai sus (transporți);
• la scădere, dacă minutele nu ajung, iei o oră de sus (împrumuți).

Pasul 6: aflăm ora de sfârșit sau ora de început

Nu de fiecare dată ni se cere durata. Uneori cunoaștem durata și un capăt, iar celălalt capăt e necunoscutul. Aici folosim ce ai învățat la Aflarea numărului necunoscut: mersul invers.

Ca să afli ora de sfârșit, aduni durata la ora de început:

ora de sfârșit = ora de început + durata

Exemplu: filmul începe la 18:40 și durează 1 oră și 35 de minute. Când se termină?

   18 h 40 min
 +  1 h 35 min
 ───────────
   19 h 75 min  →  20 h 15 min

Minute: 40 + 35 = 75 → o oră și 15 minute. Ore: 18 + 1 = 19, plus ora transportată = 20, rămân 15 minute. Filmul se termină la 20:15 (adică 8 și un sfert seara).

Ca să afli ora de început, scazi durata din ora de sfârșit:

ora de început = ora de sfârșit − durata

Exemplu: antrenamentul se termină la 19:10 și a durat 2 ore și 25 de minute. La ce oră a început?

   19 h 10 min  →  18 h 70 min
 −  2 h 25 min     −  2 h 25 min
 ───────────       ───────────
                     16 h 45 min

Am împrumutat o oră (10 + 60 = 70), 70 − 25 = 45, iar 18 − 2 = 16. Antrenamentul a început la 16:45 (adică 4 și trei sferturi după-amiaza).

Pasul 7: metoda săriturilor (când nu vrei să împrumuți)

Există un truc îndrăgit de mulți copii care nu le place împrumutul: în loc să scrii scăderea, „sari" cu pași mari de la momentul de început până la cel de sfârșit și aduni săriturile. E ca și cum ai merge pe trotuar din piatră în piatră și ai număra pașii.

Hai să aflăm din nou cât durează de la ora 9:50 până la ora 12:30, dar fără împrumut, doar sărind:

• Săritura 1: de la 9:50 până la ora rotundă următoare, 10:00, sunt 10 minute.
• Săritura 2: de la 10:00 până la 12:00 sunt 2 ore (sări din oră în oră, ca la Pasul 1).
• Săritura 3: de la 12:00 până la 12:30 sunt 30 de minute.

Acum aduni toate săriturile: 2 ore + 10 minute + 30 de minute = 2 ore și 40 de minute. Exact cât ne dăduse și scăderea cu împrumut! Vezi? Două drumuri diferite, dar aceeași destinație.

Metoda săriturilor e foarte bună când minutele „nu se potrivesc" și nu vrei să te încurci cu împrumutul. Pasul-cheie e mereu același: mai întâi sari până la ora rotundă cea mai apropiată, apoi mergi din oră în oră, iar la final adaugi minutele rămase. Tu alegi metoda care îți place mai mult — și scăderea, și săriturile dau același răspuns.

Mica poveste a vulpiței Mira

Vulpița Mira și-a făcut un program pentru ziua de duminică. A scris pe un bilețel: „Plec la bunici la 10:15. Drumul prin pădure durează 1 oră și 50 de minute." La ce oră ajunge Mira la bunici?

Mira adună: 10:15 + 1 h 50 min. Minutele: 15 + 50 = 65, adică o oră și 5 minute. Orele: 10 + 1 = 11, plus ora transportată = 12, rămân 5 minute. Mira ajunge la 12:05. Exact la prânz, când bunica scoate plăcinta din cuptor! Vezi? Cu secretul lui 60, până și vulpițele ajung la timp.

Exemple rezolvate

Exemplul 1 — durata fără împrumut

Cerință: Un spectacol începe la 17:10 și se termină la 18:45. Cât a durat?

Rezolvare: Scădem sfârșitul minus începutul, separat orele și minutele.

   18 h 45 min
 − 17 h 10 min
 ───────────
    1 h 35 min

Minute: 45 − 10 = 35. Ore: 18 − 17 = 1. Spectacolul a durat 1 oră și 35 de minute.

Exemplul 2 — durata cu împrumut de oră

Cerință: Tata pleacă spre serviciu la 7:50 și ajunge la 9:20. Cât a durat drumul?

Rezolvare: Minutele de sus (20) sunt mai puține decât cele de jos (50), deci împrumutăm o oră.

    9 h 20 min  →   8 h 80 min
 −  7 h 50 min     − 7 h 50 min
 ───────────       ───────────
                     1 h 30 min

Minute: 80 − 50 = 30. Ore: 8 − 7 = 1. Drumul a durat 1 oră și 30 de minute (adică o oră și jumătate).

Exemplul 3 — adunarea a două durate

Cerință: La tabără, copiii fac drumeție 2 ore și 40 de minute dimineața și 1 oră și 50 de minute după-amiaza. Cât merg pe jos în total?

Rezolvare: Adunăm orele cu orele și minutele cu minutele.

   2 h 40 min
 + 1 h 50 min
 ───────────
   3 h 90 min  →  4 h 30 min

Minute: 40 + 50 = 90 = 60 + 30 → o oră și 30 de minute. Ore: 2 + 1 = 3, plus ora transportată = 4. Copiii merg pe jos 4 ore și 30 de minute.

Exemplul 4 — aflarea orei de sfârșit

Cerință: Antrenamentul de fotbal începe la 16:35 și durează 1 oră și 40 de minute. La ce oră se termină?

Rezolvare: Ora de sfârșit = ora de început + durata.

   16 h 35 min
 +  1 h 40 min
 ───────────
   17 h 75 min  →  18 h 15 min

Minute: 35 + 40 = 75 = 60 + 15. Ore: 16 + 1 = 17, plus ora transportată = 18, rămân 15. Antrenamentul se termină la 18:15.

Exemplul 5 — aflarea orei de început

Cerință: Un tren ajunge în gară la 14:05, după un drum de 3 ore și 25 de minute. La ce oră a plecat?

Rezolvare: Ora de început = ora de sfârșit − durata. Minutele de sus (5) sunt prea puține, împrumutăm o oră.

   14 h 05 min  →  13 h 65 min
 −  3 h 25 min     − 3 h 25 min
 ───────────       ───────────
                     10 h 40 min

Minute: 65 − 25 = 40. Ore: 13 − 3 = 10. Trenul a plecat la 10:40.

Exemplul 6 — problemă cu orar din viața reală

Cerință: Maria are cursuri după acest orar:

Cât durează fiecare activitate și cât durează totul, de la început până la sfârșit?

Rezolvare: Calculăm fiecare durată prin scădere.

• Matematică: 9:50 − 9:00 = 50 de minute.
• Pauză: 10:05 − 9:50. Împrumutăm o oră: 9 h 65 min − 9 h 50 min = 15 minute.
• Limba română: 10:55 − 10:05 = 50 de minute.

Total, de la 9:00 la 10:55: 10:55 − 9:00 = 1 oră și 55 de minute.

Verificare prin adunare: 50 + 15 + 50 = 115 minute = 60 + 55 = 1 oră și 55 de minute. Se potrivește! Totul durează 1 oră și 55 de minute.

Să exersăm

Ia un creion și un caiet. Scrie calculele frumos, cu orele sub ore și minutele sub minute. Mergem de la ușor la mai greu.

1. Numără pe ceas: de la ora 8:00 la ora 11:00, câte ore trec?

2. Calculează durata, fără împrumut: de la 15:10 la 15:45.

3. Calculează durata: de la 13:20 la 16:40.

4. Calculează durata (atenție, ai nevoie de împrumut): de la 10:25 la 11:10.

5. Calculează durata: de la 6:40 la 9:15.

6. Adună duratele: 35 min + 50 min. Scrie rezultatul în ore și minute.

7. Adună duratele: 1 h 20 min + 2 h 30 min.

8. Adună duratele (cu transport): 2 h 45 min + 1 h 35 min.

9. Filmul începe la 19:20 și durează 1 oră și 30 de minute. La ce oră se termină?

10. Lecția de pian se termină la 18:05 și a durat 1 oră și 50 de minute. La ce oră a început?

11. Adevărat sau fals? „90 de minute înseamnă 1 oră și 30 de minute."

12. Adevărat sau fals? „Când scad minute și nu ajung, împrumut 10, nu 60."

13. Completează: 1 h 15 min + ____ = 2 h 00 min. Cât trebuie să adaugi?

14. Potrivește fiecare durată din stânga cu forma ei din dreapta:

• a) 75 min

• b) 120 min

• c) 100 min

  I) 2 ore II) 1 oră și 15 minute III) 1 oră și 40 de minute

15. Mică problemă: Andrei pleacă de acasă la 7:35 și ajunge la școală la 8:10. Cât a durat drumul?

16. Mică problemă: Un autobuz pleacă din stație la 12:50 și călătoria durează 2 ore și 40 de minute. La ce oră ajunge la destinație?

17. Mică problemă: Bunica pune tava cu prăjituri în cuptor la 15:55. Trebuie să stea 45 de minute. La ce oră le scoate?

18. Problemă mai grea: Ziua de tabără are dimineața activități de 2 ore și 50 de minute și după-amiaza de 3 ore și 20 de minute. Câte ore de activități sunt în total? Apoi spune: dacă dimineața a început la 9:10, la ce oră s-a terminat partea de dimineață?

19. Problemă în mai mulți pași: Ana intră la școală la 8:00. Are 4 ore de cursuri, apoi o pauză de masă de 30 de minute, apoi încă 1 oră și 30 de minute de cursuri. La ce oră termină?

20. Un film documentar are două părți. Prima parte durează 55 de minute, urmează o pauză de 15 minute, apoi a doua parte de 1 oră și 20 de minute. Cât durează totul, de la început până la sfârșit?

21. Mama începe să gătească la 17:20. Supa fierbe 40 de minute, apoi friptura încă 1 oră și 25 de minute. La ce oră e gata masa?

22. Comparație: Trenul A pleacă la 8:15 și ajunge la 11:05. Trenul B pleacă la 9:30 și ajunge la 12:00. Care drum a durat mai mult și cu câte minute?

Răspunsuri și explicații

1. 3 ore. De la 8 la 11 sari din oră în oră: 8→9, 9→10, 10→11, adică 3 sărituri.

2. 35 de minute. 45 − 10 = 35 la minute; 15 − 15 = 0 la ore.

3. 3 ore și 20 de minute. Minute: 40 − 20 = 20. Ore: 16 − 13 = 3.

4. 45 de minute. Minutele de sus (10) sunt prea puține, împrumutăm o oră: 10 h 70 min − 10 h 25 min. Minute: 70 − 25 = 45; ore: 10 − 10 = 0.

5. 2 ore și 35 de minute. Împrumutăm o oră: 8 h 75 min − 6 h 40 min. Minute: 75 − 40 = 35; ore: 8 − 6 = 2.

6. 1 oră și 25 de minute. 35 + 50 = 85 de minute = 60 + 25.

7. 3 ore și 50 de minute. Ore: 1 + 2 = 3; minute: 20 + 30 = 50 (nu trece de 60).

8. 4 ore și 20 de minute. Ore: 2 + 1 = 3; minute: 45 + 35 = 80 = 60 + 20 → transportăm o oră: 3 + 1 = 4, rămân 20.

9. 20:50. 19:20 + 1 h 30 min. Minute: 20 + 30 = 50; ore: 19 + 1 = 20.

10. 16:15. 18:05 − 1 h 50 min. Împrumutăm o oră: 17 h 65 min − 1 h 50 min. Minute: 65 − 50 = 15; ore: 17 − 1 = 16.

11. Adevărat. 90 min = 60 + 30 = 1 oră și 30 de minute.

12. Fals. O oră are 60 de minute, deci la împrumut dăm 60, nu 10. Aceasta e capcana clasică.

13. 45 de minute. De la 1 h 15 min la 2 h 00 min mai sunt 45 de minute (15 + 45 = 60 = încă o oră).

14. a–II (75 min = 1 h 15 min); b–I (120 min = 2 ore); c–III (100 min = 1 h 40 min).

15. 35 de minute. 8:10 − 7:35. Împrumutăm: 7 h 70 min − 7 h 35 min = 35 de minute.

16. 15:30. 12:50 + 2 h 40 min. Minute: 50 + 40 = 90 = 60 + 30 → transport. Ore: 12 + 2 = 14, plus 1 = 15, rămân 30. (Adică ora 3 și jumătate după-amiaza.)

17. 16:40. 15:55 + 45 min. Minute: 55 + 45 = 100 = 60 + 40 → transport. Ore: 15 + 1 = 16, rămân 40.

18. Total: 2 h 50 min + 3 h 20 min. Minute: 50 + 20 = 70 = 60 + 10 → transport; ore: 2 + 3 = 5, plus 1 = 6, rămân 10. Total = 6 ore și 10 minute. Partea de dimineață: 9:10 + 2 h 50 min. Minute: 10 + 50 = 60 = o oră întreagă; ore: 9 + 2 = 11, plus 1 = 12, rămân 0 minute → 12:00.

19. 14:00. Mergem pas cu pas: 8:00 + 4 ore = 12:00; 12:00 + 30 min = 12:30; 12:30 + 1 h 30 min: minute 30 + 30 = 60 = o oră întreagă, ore 12 + 1 = 13, plus ora transportată = 14, rămân 0 minute → 14:00.

20. 2 ore și 30 de minute. Adunăm cele trei bucăți: 55 + 15 + 1 h 20 min. Minutele: 55 + 15 + 20 = 90; orele: 1. Total = 1 oră + 90 de minute = 1 oră + 1 oră și 30 de minute = 2 ore și 30 de minute.

21. 19:25. Calculăm în ordine: 17:20 + 40 min: minute 20 + 40 = 60 = o oră, ore 17 + 1 = 18, rămân 0 → 18:00. Apoi 18:00 + 1 h 25 min = 19:25.

22. Trenul A, cu 20 de minute mai mult. Drumul A: 11:05 − 8:15. Împrumutăm o oră: 10 h 65 min − 8 h 15 min = 2 h 50 min. Drumul B: 12:00 − 9:30 = 11 h 60 min − 9 h 30 min = 2 h 30 min. Diferența: 50 − 30 = 20 de minute. Trenul A a mers mai mult.

Dacă ai răspuns corect la cel puțin 18 exerciții, ești deja un detectiv priceput al ceasului. Dacă ai greșit la unele cu împrumut, mai citește o dată Pasul 3 — secretul lui 60.

De reținut

• Durata = momentul de sfârșit − momentul de început. Scădem ca să aflăm cât a durat ceva.
• 1 oră = 60 de minute. La timp lucrăm cu 60, nu cu 10.
• La scădere, dacă minutele de sus nu ajung, împrumuți o oră și o transformi în 60 de minute.
• La adunare, dacă minutele trec de 60, transporți o oră mai sus (60 de minute = 1 oră).
• Ora de sfârșit = început + durata; ora de început = sfârșit − durata. Mereu socotim separat orele de minute.

Greșeli frecvente

• Împrumuți „10" în loc de „60". Cea mai întâlnită greșeală. La numere obișnuite împrumutăm 10, dar la timp o oră are 60 de minute, deci împrumutăm 60. Spune-ți mereu în gând: „o oră înseamnă 60 de minute".
• Amesteci orele cu minutele. Nu aduna 50 de minute cu 2 ore ca și cum ar fi același lucru. Ține orele într-o coloană și minutele în alta, ca metrii și centimetrii la lungimi.
• Uiți să strângi minutele când trec de 60. Dacă îți iese un rezultat ca „3 h 80 min", nu e gata: 80 de minute = 1 oră și 20 de minute, deci scrii 4 h 20 min. Un rezultat corect are întotdeauna mai puțin de 60 de minute.
• Uiți ceasul de 24 de ore. Dacă activitatea trece de prânz, scrie orele de după-amiază ca 13:00, 14:00, 15:00 (adaugi 12), ca să scazi fără confuzie.

Joc acasă

1. Detectivul ceasului. Cu un ceas adevărat sau cu telefonul, notează ora la care începe cina și ora la care se termină. Calculează durata prin scădere. Apoi compară cu desenul tău preferat: care a durat mai mult?

2. Programul meu de duminică. Desenează un tabel cu trei activități (joacă, masă, citit), cu ora de început și ora de sfârșit. Calculează durata fiecăreia, apoi adună-le ca să afli cât timp ai fost ocupat în total. Verifică: suma duratelor trebuie să fie egală cu intervalul de la prima oră la ultima.

3. Cursa cu cronometrul. Roagă un părinte să cronometreze cât stai tu să strângi jucăriile, în minute și secunde. Faceți același lucru cu un frate sau o soră. Cine a fost mai rapid și cu câte secunde? Așa exersezi scăderea timpilor mici.

Pentru părinți și învățători

Această lecție așază o deprindere de viață: calculul duratelor. Recomandăm să porniți de la ceasul real, nu de la abstract. Arătați copilului două momente (ora de plecare, ora de sosire) și lăsați-l să „sară" pe cadran din oră în oră, apoi din 5 în 5 minute, înainte de a trece la calculul scris.

Punctul cel mai delicat este împrumutul de 60. Mulți copii transferă mecanic regula de la scăderea numerelor (unde împrumută 10) și greșesc. Folosiți des întrebarea-cheie: „Câte minute are o oră?" Răspunsul „60" trebuie să devină un reflex. O imagine utilă: o oră este un „pumn" de 60 de minute; când ai nevoie, „desfaci pumnul" și capeți 60 de minute în plus.

Întrebări bune de pus copilului:

• „Care e momentul de început și care e cel de sfârșit?" (să identifice corect ce scade din ce);
• „Scădem sau adunăm aici, și de ce?" (durată = scădere; oră de sfârșit = adunare);
• „Îți poate da un rezultat 80 de minute? De ce nu?" (pentru a verifica regula „sub 60");
• „Cum verifici că ai răspuns bine?" (proba: dacă a scăzut, să adune înapoi durata și să obțină ora de sfârșit).

Pentru consolidare, legați lecția de Unitățile de timp și transformările lor și pregătiți puntea spre Calendarul și axa timpului, unde intervalele se măsoară în zile, săptămâni și luni. Un copil care a înțeles ferm „secretul lui 60" va trece ușor mai departe.

Întrebări frecvente

Cum calculez durata dintre două momente la clasa a IV-a? Scazi momentul de început din momentul de sfârșit, ținând orele într-o coloană și minutele în alta. Dacă minutele de sus nu ajung, împrumuți o oră și o transformi în 60 de minute. Exemplu: 11:10 − 9:50 = 1 oră și 20 de minute.

De ce împrumut 60 și nu 10 când scad minute? Pentru că o oră are 60 de minute, nu 10. La numerele obișnuite o unitate de ordin superior valorează 10 din ordinul de jos, dar la timp o oră „desfăcută" dă fix 60 de minute. De aceea, când minutele de sus sunt prea puține, adaugi 60.

Cum aflu ora la care se termină ceva dacă știu durata? Aduni durata la ora de început: ora de sfârșit = început + durata. Dacă minutele depășesc 60, transporți o oră mai sus. Exemplu: 18:40 + 1 oră și 35 de minute = 20:15.

Cum aflu ora de început dacă știu ora de sfârșit și durata? Scazi durata din ora de sfârșit: ora de început = sfârșit − durata. Dacă minutele de sus nu ajung, împrumuți o oră. Exemplu: 19:10 − 2 ore și 25 de minute = 16:45.

Ce înseamnă 90 de minute în ore și minute? Înseamnă 1 oră și 30 de minute, pentru că 90 = 60 + 30. Orice durată mai mare de 60 de minute se scrie strângând fiecare 60 de minute într-o oră întreagă.

Cum calculez un interval care trece de ora 12 (de la dimineață la după-amiază)? Folosește ceasul de 24 de ore: la orele de după-amiază adaugi 12 (ora 1 devine 13:00, ora 3 devine 15:00). Apoi scazi normal, oră din oră și minut din minut, cu împrumut dacă e nevoie.

Cum verific dacă am calculat corect durata? Fă proba inversă: dacă ai aflat o durată prin scădere, adaugă durata la ora de început și trebuie să obții exact ora de sfârșit. Dacă se potrivește, calculul e corect.

Pot avea într-un răspuns corect 75 de minute? Nu ca răspuns final. 75 de minute trebuie transformate în 1 oră și 15 minute. Un rezultat corect are întotdeauna minutele mai mici de 60.