Matrice de specificații: ce este, cum se face, model completat la matematică

Pe scurt: matricea de specificații e tabelul după care se construiește un test. Pe rânduri stau competențele evaluate (sau conținuturile), pe coloane nivelurile la care sunt cerute (la matematică, domeniile cognitive cunoaștere, aplicare și raționament), iar în fiecare celulă scrii exercițiile și punctajul lor. Suma tuturor celulelor trebuie să dea exact baremul: la un test de 90 de puncte plus 10 din oficiu, celulele adună 90. Mai jos sunt pașii, un model completat la matematică (testul inițial de clasa a V-a, 15 exerciții, 9 puncte plus 1 din oficiu), aceeași matrice în forma pe conținuturi cu ponderi, un model gol și greșelile care apar cel mai des.

Actualizat: 17 octombrie 2026.

Pe pagină: Ce este · Pas cu pas · Model completat · Pe conținuturi, cu ponderi · Model gol · „Itemi obiectivi” · Greșeli frecvente · Matrice, barem, descriptori

Ce este matricea de specificații

Matricea de specificații e planul testului, făcut înainte de exerciții. Ea răspunde la trei întrebări:

• Ce verific? Competențele specifice din programă, cu numerotarea oficială (1.1, 2.3 …). La testul inițial sunt competențele clasei de anul trecut.
• La ce nivel? Doar recunoaștere și calcul direct, sau și aplicare în situații date și raționament.
• Cu ce greutate? Câte exerciții și câte puncte primește fiecare competență și fiecare nivel.

Regulamentul școlilor cere ca testele să plece de la programă: „Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de programele școlare, parte a curriculumului național” (OME nr. 5726/2024, art. 105). Matricea e felul obișnuit în care profesorul arată, pe o singură foaie, legătura dintre test și programă. Regulamentul prevedea evaluarea pe baza standardelor naționale „începând cu anul școlar 2025-2026” (art. 102 alin. (3)), dar standardele pentru clasele I–VIII au fost aprobate abia prin OMEC nr. 4615/04.08.2026, care le aplică „începând cu anul școlar 2026-2027” (art. 5). Detalii pe pagina standardelor de evaluare la matematică.

Domeniile cognitive. Multe matrici din școli folosesc treptele lui Bloom (cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare). La matematică, reperele metodologice ale CNPEE pentru testul inițial folosesc trei domenii cognitive și cer: „fiecare item/sarcină de evaluare este necesar să vizeze o singură competență specifică” și „pentru fiecare competență specifică ce trebuie evaluată se vor elabora cel puțin 3 sarcini de evaluare, câte unul pentru fiecare din domeniile cognitive cunoaștere, aplicare și raționament” (Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, 2021–2022, matematică, p. 68). Aceleași trei domenii le folosește evaluarea internațională TIMSS. Pe scurt:

• cunoaștere: recunoști, citești, reproduci o regulă sau faci un calcul într-un singur pas;
• aplicare: folosești un algoritm sau o regulă pe mai mulți pași, ori rezolvi o problemă de rutină;
• raționament: compari procedee, tragi o concluzie și o justifici, rezolvi o situație nouă.

La clasele I–VIII există și un al doilea fel de „nivel”: nivelul din standard (De bază, Consolidat, Avansat), din standardele de evaluare din 2026. Domeniul cognitiv spune ce operație mentală cere exercițiul; nivelul din standard spune cât de departe e elevul pe acea competență. Matricea folosește domeniile; nivelurile din standard sunt pe pagina descriptorilor de performanță.

Cum se face o matrice de specificații, pas cu pas

1. Scrie competențele. Deschide programa clasei și copiază competențele specifice pe care le verifici, cu codul lor. La un test inițial de clasa a V-a, competențele vin din programa clasei a IV-a, nu din a V-a.
2. Dă greutate fiecărei competențe. Pornește de la timpul petrecut pe ea în anul respectiv. O competență pe care s-a lucrat o lună nu poate avea același punctaj cu una lucrată o oră.
3. Alege domeniile cognitive și proporția lor. La un test de diagnoză, de început de an, merge o proporție de tipul 40 % cunoaștere, 45 % aplicare, 15 % raționament. La un test final, raționamentul urcă.
4. Completează celulele. În fiecare celulă: câte exerciții și câte puncte. Unele celule rămân goale, și e normal.
5. Verifică sumele. Totalul pe rânduri, pe coloane și pe tot tabelul trebuie să dea exact punctajul exercițiilor din barem. Dacă există puncte din oficiu, le adaugi separat, sub tabel.
6. Scrie exercițiile după matrice. Fiecare exercițiu are o singură celulă: o competență și un domeniu. Dacă nu poți spune ce celulă are, exercițiul verifică prea multe lucruri deodată.
7. Leagă matricea de barem și de descriptori. Baremul spune cum se punctează fiecare exercițiu; descriptorii spun ce înseamnă rezultatul. La primar, calificativele și descriptorii sunt pe pagina descriptorilor de performanță.

Model completat: testul inițial de matematică, clasa a V-a

Testul are 15 exerciții grilă pe materia clasei a IV-a. Fiecare valorează 0,6 puncte, iar 1 punct se dă din oficiu. Competențele sunt din programa de matematică pentru clasa a IV-a (OMEN nr. 5003/02.12.2014, Anexa nr. 2). Testul întreg, cu baremul și cu motivul fiecărei încadrări, e pe pagina testului inițial la matematică, clasa a V-a.

* Explicația e la exercițiu, pe pagina testului.

Competențele din tabel, cu textul din programa clasei a IV-a:

• 2.1 Recunoașterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 și a fracțiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
• 2.2 Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a fracțiilor care au același numărător sau același numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
• 2.3 Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 și respectiv a fracțiilor care au același numărător sau același numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
• 2.4 Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracționare
• 2.5 Efectuarea de înmulțiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre și de împărțiri la numere de o cifră sau două cifre
• 3.2 Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte
• 4.1 Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete, inclusiv pentru validarea unor transformări
• 4.2 Operarea cu unități de măsură standardizate, folosind transformări
• 5.1 Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse
• 5.2 Organizarea datelor în tabele și reprezentarea lor grafică

Ce arată matricea despre test. Trei lucruri se văd dintr-o privire:

• numerele și operațiile (competențele 2.1–2.5) au 9 exerciții din 15, adică 5,4 puncte din 9: testul cântărește mult pe calcul;
• competența 5.3 („Rezolvarea de probleme cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000”) nu are niciun exercițiu propriu; problema cu buchetele de flori e trecută la 2.5, pentru că verifică relația dintre termenii împărțirii;
• raționamentul are un singur exercițiu. E o limită a oricărui test scurt numai cu grile: cu 15 exerciții pe 10 competențe nu se pot pune cele trei sarcini pe competență recomandate de CNPEE, iar raționamentul se măsoară mai bine cu o rezolvare scrisă.

Aceeași matrice, pe conținuturi și cu ponderi

Multe matrici se scriu pe conținuturi (temele programei), cu ponderi în procente din punctajul exercițiilor. Iată același test în forma asta (un exercițiu = 6,7 % din cele 9 puncte):

Cele două forme spun același lucru. Cea pe competențe se leagă direct de programă și de descriptori; cea pe conținuturi se citește mai ușor când compari testul cu planificarea.

Model gol de matrice de specificații

Copiază tabelul și completează-l înainte de a scrie exercițiile. Pe ultimul rând trebuie să iasă punctajul exercițiilor din barem.

„Itemi obiectivi”, semiobiectivi și subiectivi

În limbajul evaluării, profesorii numesc exercițiile unui test „itemi” și le împart după cum se corectează:

• „Itemi obiectivi” sunt exercițiile cu un singur răspuns corect, care se corectează fără interpretare: alegere multiplă (grilă), adevărat/fals, asociere (unește fiecare număr cu rotunjirea lui). Exemplu: „Rotunjește numărul 3 528 la sute: a) 3 500 b) 3 600 c) 3 520 d) 4 000.” Se corectează repede și la fel de fiecare profesor, dar nu arată cum a gândit elevul și lasă loc ghicitului.
• „Itemi semiobiectivi” cer un răspuns scurt, construit de elev: completarea unui spațiu, un rezultat numeric, o întrebare structurată pe subpuncte. Exemplu: „Calculează 2/9 + 5/9 = ___.”
• „Itemi subiectivi” cer o rezolvare întreagă: o problemă cu raționament scris, o justificare. Exemplu: „Un paralelogram are laturile de 12 cm și 7 cm. Află perimetrul și explică de ce ai înmulțit cu 2.” Se corectează pe un barem cu pași.

În matrice, tipul exercițiului nu înlocuiește domeniul cognitiv. O grilă poate cere raționament, iar o problemă lungă poate fi doar calcul. De aceea matricea are coloane pe domenii, nu pe tipuri de exerciții.

Greșeli frecvente la matricea de specificații

• Suma nu dă baremul. Celulele adună 85 de puncte, iar baremul are 90. Verifică totalul pe rânduri și pe coloane înainte de a scrie exercițiile.
• La testul inițial, materia clasei noi. Testul inițial verifică programa clasei de anul trecut. Un exercițiu pe o temă care se predă abia anul acesta măsoară ce n-au făcut încă elevii, nu ce au uitat.
• Totul la cunoaștere. Un test numai cu recunoaștere și calcul direct dă note mari și nu spune nimic despre rezolvarea de probleme.
• Domeniul ales după dificultate. Un calcul lung e tot cunoaștere sau aplicare, nu raționament. Domeniul vine din ce face elevul, nu din cât durează.
• Un exercițiu pe două competențe. Dacă un exercițiu verifică și calculul, și unitatea de măsură, rezultatul nu mai spune care dintre ele lipsește. Alege competența principală sau împarte exercițiul.
• Matricea făcută după test. Scrisă la urmă, matricea doar descrie ce s-a nimerit. Scrisă înainte, ea decide ce intră în test.
• Programa veche sau cea nouă, încurcate. Codurile competențelor se iau din programa pe care a învățat-o clasa evaluată. La liceu, în 2026–2027 programele noi se aplică doar la clasa a IX-a, deci un test inițial de clasa a X-a se face pe programa veche a clasei a IX-a.

Matricea, baremul și descriptorii

• Matricea spune ce verifică testul și cu ce greutate.
• Baremul spune cum se punctează fiecare exercițiu și cum se ajunge la notă sau la calificativ.
• Descriptorii de performanță spun ce înseamnă rezultatul: la ce nivel e elevul pe fiecare competență. Din 2026–2027 descriptorii oficiali sunt cei din standardele naționale de evaluare (OMEC nr. 4615/2026), pe trei niveluri: De bază, Consolidat, Avansat. Cum îi folosești la un test, cu calificativele de la ciclul primar, e pe pagina descriptorilor de performanță.
• Raportul de analiză pune totul cap la cap după ce elevii au scris testul. Un model completat, cu greșelile frecvente și planul de măsuri, e la finalul testului inițial de clasa a V-a.

Testele inițiale Matepolis pentru toate clasele sunt pe pagina testelor inițiale la matematică.

Cu matricea gata, raportul testului inițial calculează procentele pe competențe.

Întrebări frecvente

Ce este matricea de specificații?

Matricea de specificații este tabelul după care se construiește un test: competențele evaluate stau pe rânduri, nivelurile la care sunt cerute (la matematică, domeniile cognitive cunoaștere, aplicare și raționament) stau pe coloane, iar în fiecare celulă se scriu exercițiile și punctajul lor. Suma celulelor trebuie să fie egală cu punctajul exercițiilor din barem.

Cum se face o matrice de specificații pentru un test la matematică?

Se copiază din programă competențele specifice verificate, cu codul lor, se dă fiecăreia o greutate după timpul lucrat pe ea, se aleg domeniile cognitive și proporția lor, apoi se completează celulele cu numărul de exerciții și cu punctajul. La final se verifică sumele: totalul tabelului trebuie să dea exact punctajul exercițiilor din barem, fără punctele din oficiu.

Ce sunt „itemii obiectivi”?

„Itemii obiectivi” sunt exercițiile cu un singur răspuns corect, care se corectează fără interpretare: alegere multiplă (grilă), adevărat/fals și asociere. Se corectează repede și la fel de oricine, dar nu arată raționamentul elevului și permit ghicitul. Ceilalți doi termeni din evaluare sunt „itemii semiobiectivi” (răspuns scurt sau completare) și „itemii subiectivi” (rezolvare completă).

Este obligatorie matricea de specificații?

În actele pe care le-am citit (Regulamentul școlilor, OME nr. 5726/2024, și OMEC nr. 4615/2026 privind standardele de evaluare) nu există o obligație scrisă de a face o matrice de specificații. Regulamentul cere ca testele să se elaboreze pe baza programelor școlare (art. 105). Reperele metodologice CNPEE pentru matematică (2021), un ghid, nu un ordin, recomandă ca fiecare exercițiu de la testul inițial să vizeze o singură competență specifică și ca fiecare competență să aibă cel puțin trei sarcini, câte una pentru cunoaștere, aplicare și raționament.

Ce competențe intră în matricea testului inițial?

Competențele specifice din programa clasei anterioare, pentru că testul inițial verifică materia de anul trecut. La testul inițial de clasa a V-a, de exemplu, competențele sunt cele din programa de matematică a clasei a IV-a (OMEN nr. 5003/2014): numere până la 1 000 000, fracții, operații, figuri geometrice, unități de măsură, probleme și date.

Care e diferența dintre matricea de specificații și barem?

Matricea se face înaintea testului și spune ce competențe se verifică, la ce nivel și cu câte puncte. Baremul se face odată cu exercițiile și spune cum se punctează fiecare răspuns. Suma din matrice și suma din barem trebuie să fie aceeași.

Sursele

• Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin OME nr. 5726/2024 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 795 bis/12.08.2024), cu modificările ulterioare: art. 102 alin. (3) și art. 105, neschimbate în forma consolidată de pe legislatie.just.ro.
• OMEC nr. 4615/04.08.2026 privind aprobarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 și 674 bis/14.08.2026, art. 5; textul ordinului, fără anexe, pe lege5.ro.
• Programa școlară de matematică pentru clasele a III-a – a IV-a, Anexa nr. 2 la OMEN nr. 5003/02.12.2014 (competențele din model).
• Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021–2022, disciplina matematică, CNPEE, București, 2021, p. 68.

Verificat de noi în textul oficial pe 17.10.2026: citatele din regulament (art. 102 și 105, în Monitorul Oficial nr. 795 bis/2024 și în forma consolidată), art. 5 din OMEC nr. 4615/2026, textul competențelor clasei a IV-a, din PDF-ul programei, și citatul din reperele CNPEE (p. 68 a PDF-ului de pe edu.ro).