Acasă · Clasa a V-a · Teste · Test inițial matematică clasa a V-a 2026–2027

Test inițial la matematică — clasa a V-a (clasa 5)

Evaluarea inițială de la începutul anului școlar 2026–2027 verifică materia din clasa a IV-a — exact ce trebuie să stăpânească un copil care intră în clasa a V-a, adică în a 5-a. Testul de mai jos are 15 exerciții grilă alese din cele patru domenii ale băncii noastre de exerciții, în ordinea în care se învață. Timp de lucru recomandat: 30–40 de minute, fără calculator.

Îl poți folosi acasă, ca părinte, sau la clasă: răspunsurile stau ascunse sub „Vezi răspunsul", iar la fiecare exercițiu greșit ai un link direct către mini-lecția care repară exact acea lacună. Evaluarea inițială are rol de diagnoză — de regulă nota ei nu se trece în catalog, ci arată de unde se pornește recuperarea.

Iese foaia elevului — enunțurile cu variantele și un loc de răspuns, fără răspunsurile corecte —, iar baremul începe pe foaie nouă.

Numele elevului: …………………………  ·  Clasa: ……………  ·  Data: ……………
Timp de lucru: 30–40 de minute  ·  15 exerciții  ·  Fără calculator  ·  Se încercuiește o singură literă

Pentru profesori: acesta e un test de evaluare inițială cu standardele și descriptorii din 2026; competența din programa clasei a IV-a e la fiecare exercițiu, sub „Vezi răspunsul”, iar după barem găsești matricea de specificații, descriptorii din standardele 2026 și un model de raport de analiză.

Testul (15 exerciții)

  1. În ordinea corectă de desfacere a parantezelor dintr-un exercițiu cu toate cele trei tipuri, care se calculează prima?

    • a) Acolada { }, pentru că este cea mai mare
    • b) Paranteza rotundă ( ), pentru că este cea mai dinăuntru
    • c) Paranteza pătrată [ ], pentru că este la mijloc
    • d) Nu contează ordinea, calculezi cum vrei

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) Paranteza rotundă ( ), pentru că este cea mai dinăuntru

    Desfacem parantezele dinăuntru spre afară: rotunda, apoi pătrata, la final acolada. Rotunda este mereu cea mai adâncă, ca sora cea mică din poveste, așa că ea se calculează prima.

    Recapitulează: Ordinea operațiilor și parantezele →

    Competența evaluată: 2.5 din programa clasei a IV-a — Efectuarea de înmulțiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre și de împărțiri la numere de o cifră sau două cifre. Domeniul cognitiv: cunoaștere — se cere regula ordinii parantezelor, fără calcul. Acoladele sunt materia clasei a V-a: programa clasei a IV-a („folosirea parantezelor rotunde și pătrate”) și standardul S.2.5.f vorbesc doar de parantezele rotunde și pătrate. Un răspuns greșit aici nu arată o lacună din clasa a IV-a.

  2. Care semn trebuie pus între numerele 7 850 și 13 200?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d) nu se pot compara

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b)

    7 850 are 4 cifre, iar 13 200 are 5 cifre. Cine are mai multe cifre este mai mare, deci .

    Recapitulează: Numerele naturale de la 0 la 1 000 000 →

    Competența evaluată: 2.2 din programa clasei a IV-a — Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a fracțiilor care au același numărător sau același numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100. Domeniul cognitiv: cunoaștere — compară două numere după numărul de cifre, într-un singur pas. Standardul 2026: S.2.2.a, nivelul din standard: De bază.

  3. Care este ordinea crescătoare corectă a numerelor: , , , ?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a)

    Numărăm cifrele: și au 4 cifre, deci sunt mai mici; și au 5 cifre. Între cele de 4 cifre: (a doua cifră ). Între cele de 5 cifre: (prima cifră ). Rezultă .

    Recapitulează: Numerele naturale de la 0 la 1 000 000 →

    Competența evaluată: 2.3 din programa clasei a IV-a — Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 și respectiv a fracțiilor care au același numărător sau același numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100. Domeniul cognitiv: aplicare — aplică algoritmul de comparare pe patru numere, pas cu pas. Standardul 2026: S.2.3.a, nivelul din standard: De bază.

  4. Rotunjește numărul 3 528 la sute.

    • a) 3 500
    • b) 3 600
    • c) 3 520
    • d) 4 000

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 3 500

    Cifra sutelor este 5 (3 528). Judecătorul (cifra zecilor) este 2, care face parte din echipa „stau jos" (0-1-2-3-4). Deci sutele rămân 5, iar restul devine zero: 3 528 ≈ 3 500.

    Recapitulează: Numerele naturale de la 0 la 1 000 000 →

    Competența evaluată: 2.3 din programa clasei a IV-a — Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 și respectiv a fracțiilor care au același numărător sau același numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100. Domeniul cognitiv: aplicare — aplică regula rotunjirii în doi pași: cifra sutelor, apoi cifra care decide. Standardul 2026: S.2.3.c, nivelul din standard: mai simplu decât De bază. Descriptorii acestui standard urcă după ordinul rotunjirii: mii (De bază), zeci de mii (Consolidat), sute de mii (Avansat); rotunjirea la sute e mai simplă decât primul descriptor.

  5. Calculează:

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b)

    Adun numărătorii: și păstrez numitorul , deci . Numitorul nu se adună — rezultatul este greșit.

    Recapitulează: Fracții →

    Competența evaluată: 2.4 din programa clasei a IV-a — Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracționare. Domeniul cognitiv: cunoaștere — un singur pas: aduni numărătorii, numitorul rămâne. Standardul 2026: S.2.4.d, nivelul din standard: De bază.

  6. Un florar a legat 96 de flori în mod egal în mai multe buchete. În fiecare buchet a pus câte 8 flori. La câte buchete a ajuns florarul?

    • a) 768 buchete
    • b) 12 buchete
    • c) 104 buchete
    • d) 88 buchete

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) 12 buchete

    Cunoaștem totalul (96 — deîmpărțitul) și câte flori intră într-un buchet (8 — câtul). Căutăm la câte buchete ajunge, adică împărțitorul: 96 : ? = 8, deci ? = 96 : 8 = 12. Probă: 8 × 12 = 96. ✓

    Recapitulează: Împărțirea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000 →

    Competența evaluată: 2.5 din programa clasei a IV-a — Efectuarea de înmulțiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre și de împărțiri la numere de o cifră sau două cifre. Domeniul cognitiv: aplicare — problemă de rutină: recunoști relația dintre deîmpărțit, împărțitor și cât, apoi împarți. Standardul 2026: S.2.5.e, nivelul din standard: Consolidat. Problema se modelează ca împărțire exactă cu împărțitorul necunoscut (96 : ? = 8, numărul buchetelor), ca descriptorul Consolidat.

  7. Care dintre fracțiile de mai jos este echivalentă cu ?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b)

    Înmulțim și numărătorul, și numitorul cu 3: și . Obținem , deci . Celelalte variante nu rezultă din înmulțirea ambelor etaje cu același număr.

    Recapitulează: Fracții →

    Competența evaluată: 2.1 din programa clasei a IV-a — Recunoașterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 și a fracțiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100. Domeniul cognitiv: aplicare — aplici amplificarea cu același număr sus și jos. Fracțiile echivalente nu sunt în programa clasei a IV-a și nici în standardele ei; la clasa a II-a apare doar ½ = 2/4, iar amplificarea fracțiilor e materia clasei a V-a. Exercițiul arată cine a întâlnit deja ideea, nu o lacună.

  8. Care dintre fracțiile de mai jos este SUBUNITARĂ?

    • a) 7/7
    • b) 9/4
    • c) 3/8
    • d) 10/6

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) 3/8

    O fracție este subunitară atunci când numărătorul este mai mic decât numitorul. La 3/8, sus avem 3, iar jos avem 8, deci fracția este subunitară (mai mică decât 1 întreg). Varianta a) este echiunitară, iar b) și d) sunt supraunitare, cu numărătorul mai mare decât numitorul.

    Recapitulează: Recapitulare: temelia din clasa a III-a →

    Competența evaluată: 2.1 din programa clasei a IV-a — Recunoașterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 și a fracțiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști fracția subunitară după definiție.

  9. Care dintre următoarele adunări are trecere peste ordin la unități?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c)

    La unități: , deci trecem 1 zece mai departe — este trecere peste ordin. La celelalte variante, suma cifrelor de la unități este cel mult 8, deci fără trecere: a) ; b) ; d) .

    Recapitulează: Adunarea și scăderea în concentrul 0-1 000 000 →

    Competența evaluată: 2.4 din programa clasei a IV-a — Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracționare. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști trecerea peste ordin la unități, fără să faci toată adunarea. Standardul 2026: S.2.4.a, nivelul din standard: nedescris (recunoașterea trecerii peste ordin, fără calcul). Descriptorul De bază e pentru adunări fără trecere peste ordin, iar Consolidat cere adunarea cu trecere, cu algoritmul și comutativitatea; exercițiul doar recunoaște trecerea.

  10. Radu măsoară depărtarea dintre două drepte în trei locuri diferite și obține de fiecare dată 5 cm. Ce poți spune despre cele două drepte?

    • a) Sunt paralele, pentru că depărtarea rămâne aceeași peste tot.
    • b) Nu sunt paralele, pentru că se vor întâlni în curând.
    • c) Nu putem ști nimic, depinde de lungimea creionului.
    • d) Sunt paralele doar dacă sunt desenate vertical.

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) Sunt paralele, pentru că depărtarea rămâne aceeași peste tot.

    Regula spune că între drepte paralele depărtarea este mereu aceeași. Cum Radu a găsit 5 cm de fiecare dată, dreptele nu se vor întâlni niciodată, deci sunt paralele.

    Recapitulează: Geometrie: localizare, drepte și unghiuri →

    Competența evaluată: 3.2 din programa clasei a IV-a — Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte. Domeniul cognitiv: raționament — tragi o concluzie despre poziția dreptelor din măsurători și o justifici. Standardul 2026: S.3.2.a, nivelul din standard: Consolidat.

  11. Care dintre următoarele sume este o monedă (nu o bancnotă)?

    • a) 10 bani
    • b) 1 leu
    • c) 100 de lei
    • d) 500 de lei

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 10 bani

    Monedele sunt sumele mai mici de 1 leu — precum 1, 5, 10 sau 50 de bani. Bancnotele încep de la 1 leu în sus. Deci dintre variante, doar 10 bani este o monedă.

    Recapitulează: Banii: leul și euro →

    Competența evaluată: 4.1 din programa clasei a IV-a — Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete, inclusiv pentru validarea unor transformări. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști moneda după valoare.

  12. Un paralelogram are o pereche de laturi opuse de câte 12 cm și cealaltă pereche de câte 7 cm. Care este perimetrul lui?

    • a) 38 cm
    • b) 19 cm
    • c) 68 cm
    • d) 48 cm

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 38 cm

    La paralelogram, laturile opuse sunt egale, deci adun câte una din fiecare pereche și înmulțesc cu 2: cm. Dacă uităm să înmulțim cu 2, obținem greșit doar 19.

    Recapitulează: Poligoane, cerc, simetrie, perimetru și arie →

    Competența evaluată: 3.2 din programa clasei a IV-a — Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte. Domeniul cognitiv: aplicare — aplici perimetrul paralelogramului într-o situație dată. Standardul 2026: S.3.2.f, nivelul din standard: De bază.

  13. Care dintre următoarele este o problemă completă (are situație, date și întrebare)?

    • a) „Radu are 9 mingi."
    • b) „Radu are 9 mingi și mai primește 4. Câte mingi are acum?"
    • c) „Radu are niște mingi."
    • d) „9 mingi și 4 mingi."

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) „Radu are 9 mingi și mai primește 4. Câte mingi are acum?"

    Varianta b) are toate cele trei părți: situația (Radu și mingile), datele (9 și 4) și întrebarea la final, cu semnul „?". Celelalte variante nu au întrebare, deci nu sunt probleme adevărate, ci doar informații.

    Recapitulează: Probleme cu cele patru operații →

    Competența evaluată: 5.1 din programa clasei a IV-a — Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști cele trei părți ale unei probleme. Standardul 2026: S.5.1.c, nivelul din standard: nedescris (recunoașterea părților unei probleme). Descriptorii standardului cer compunerea unei probleme cu cel puțin trei etape; exercițiul doar recunoaște situația, datele și întrebarea.

  14. Un grafic arată câte cărți a citit fiecare copil într-o lună: Matei 6, Iulia 13, Robert 10, Sofia 8. Care copil are bara cea mai scundă (cea mai mică)?

    • a) Matei
    • b) Iulia
    • c) Robert
    • d) Sofia

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) Matei

    Bara cea mai scundă arată numărul cel mai mic. Comparăm: 6, 13, 10, 8 — cel mai mic este 6, deci Matei are bara cea mai scundă.

    Recapitulează: Organizarea și reprezentarea datelor →

    Competența evaluată: 5.2 din programa clasei a IV-a — Organizarea datelor în tabele și reprezentarea lor grafică. Domeniul cognitiv: cunoaștere — citești valoarea cea mai mică din grafic. Standardul 2026: S.5.2.b, nivelul din standard: De bază.

  15. Un butoi are 5 l 200 ml de must. Se mai toarnă în el încă 2 l 600 ml. Câtă cantitate este acum în total în butoi?

    • a) 7 l 200 ml
    • b) 8 l 800 ml
    • c) 7 l 800 ml
    • d) 6 l 800 ml

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) 7 l 800 ml

    Aducem la mililitri: 5 l 200 ml = 5 200 ml și 2 l 600 ml = 2 600 ml. Adunăm: 5 200 ml + 2 600 ml = 7 800 ml, adică 7 l 800 ml.

    Recapitulează: Măsurări: capacitatea și masa →

    Competența evaluată: 4.2 din programa clasei a IV-a — Operarea cu unități de măsură standardizate, folosind transformări. Domeniul cognitiv: aplicare — doi pași: transformi în mililitri, apoi aduni. Standardul 2026: S.4.2, nivelul din standard: De bază. Descriptorul Consolidat cere 2–3 transformări succesive; aici e o singură transformare, litri–mililitri.

Barem de notare

Fiecare exercițiu corect valorează 0,6 puncte; se acordă 1 punct din oficiu. Nota = 1 + 0,6 × numărul de răspunsuri corecte (maximum 10).

  • Sub nota 5 (0–6 exerciții corecte): pornește recuperarea de la linkurile exercițiilor greșite, în ordinea din test.
  • Între 5 și 7 (7–10 exerciții): lacune punctuale — recapitulează doar unitățile greșite.
  • Peste 7 (11+ exerciții): bază solidă; se poate trece direct la materia clasei noi.

Competențele evaluate și baremul pe exerciții

Competențele sunt cele din programa clasei a IV-a (OMEN nr. 5003/02.12.2014, Anexa nr. 2, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 24/13.01.2015 (anexele în nr. 24 bis)), cu numerotarea oficială. Domeniile cognitive (cunoaștere, aplicare, raționament) sunt cele din reperele metodologice CNPEE pentru matematică (2021, p. 68). Standardul e cel din anexa nr. 28 la OMEC nr. 4615/04.08.2026 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026, p. 855–870); după el, nivelul din standard pe care îl atinge exercițiul.

Nr.RăspunsCompetențaDomeniul cognitivStandardul 2026 · nivelulPunctaj
1*b)2.5cunoaștere—0,6 p
2b)2.2cunoaștereS.2.2.a · De bază0,6 p
3a)2.3aplicareS.2.3.a · De bază0,6 p
4a)2.3aplicareS.2.3.c · mai simplu decât De bază0,6 p
5b)2.4cunoaștereS.2.4.d · De bază0,6 p
6b)2.5aplicareS.2.5.e · Consolidat0,6 p
7*b)2.1aplicare—0,6 p
8c)2.1cunoaștere—0,6 p
9c)2.4cunoaștereS.2.4.a · nedescris (recunoașterea trecerii peste ordin, fără calcul)0,6 p
10a)3.2raționamentS.3.2.a · Consolidat0,6 p
11a)4.1cunoaștere—0,6 p
12a)3.2aplicareS.3.2.f · De bază0,6 p
13b)5.1cunoaștereS.5.1.c · nedescris (recunoașterea părților unei probleme)0,6 p
14a)5.2cunoaștereS.5.2.b · De bază0,6 p
15c)4.2aplicareS.4.2 · De bază0,6 p
  • 2.1 — Recunoașterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 și a fracțiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
  • 2.2 — Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a fracțiilor care au același numărător sau același numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
  • 2.3 — Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 și respectiv a fracțiilor care au același numărător sau același numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
  • 2.4 — Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracționare
  • 2.5 — Efectuarea de înmulțiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre și de împărțiri la numere de o cifră sau două cifre
  • 3.2 — Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte
  • 4.1 — Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete, inclusiv pentru validarea unor transformări
  • 4.2 — Operarea cu unități de măsură standardizate, folosind transformări
  • 5.1 — Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse
  • 5.2 — Organizarea datelor în tabele și reprezentarea lor grafică

* Exercițiile 1 și 7 verifică conținut care nu e (sau nu e clar) în programa clasei a IV-a: punctajul rămâne cel din barem, dar o greșeală acolo nu se socotește lacună sigură.

Matricea de specificații a testului inițial

Pe rânduri, competențele; pe coloane, domeniile cognitive. În fiecare celulă: exercițiile și punctajul lor. Suma dă exact baremul.

CompetențaCunoaștereAplicareRaționamentTotal
2.1ex. 8 (0,6 p)ex. 7* (0,6 p)—1,2 p
2.2ex. 2 (0,6 p)——0,6 p
2.3—ex. 3, 4 (1,2 p)—1,2 p
2.4ex. 5, 9 (1,2 p)——1,2 p
2.5ex. 1* (0,6 p)ex. 6 (0,6 p)—1,2 p
3.2—ex. 12 (0,6 p)ex. 10 (0,6 p)1,2 p
4.1ex. 11 (0,6 p)——0,6 p
4.2—ex. 15 (0,6 p)—0,6 p
5.1ex. 13 (0,6 p)——0,6 p
5.2ex. 14 (0,6 p)——0,6 p
Total8 ex. (4,8 p, 53 %)6 ex. (3,6 p, 40 %)1 ex. (0,6 p, 7 %)9,0 p + 1 din oficiu = 10

Descriptorii din standardele naționale 2026 (clasa a IV-a)

Textul aprobat al descriptorilor, din anexa nr. 28 la OMEC nr. 4615/04.08.2026, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026, p. 855–870. Standardele se aplică începând cu anul școlar 2026–2027 și dau, pentru fiecare standard, câte un descriptor pe trei niveluri: De bază, Consolidat și Avansat. Coloana „Exerciții” arată nivelul din standard pe care îl atinge fiecare exercițiu. PDF-ul anexei nr. 28 de pe rocnee.eu este versiunea pusă în consultare publică în iulie 2026; aici sunt descriptorii din Monitorul Oficial. Exercițiile 8 și 11 nu au un descriptor potrivit (motivul e la exercițiu). Exercițiile 1 și 7, marcate cu *, nu intră în această discuție (vezi nota de sub barem).

Vezi descriptorii pe standarde (11 standarde)
StandardulExercițiiDe bazăConsolidatAvansat
S.2.2.a Elevul compară numere naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, aplicând algoritmul de comparare.
MO 674 bis, p. 857–858
2: De bazăElevul compară numere naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, aplicând algoritmul de comparare în exerciții structurate.Elevul compară numere naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, aplicând algoritmul de comparare, în contexte variate (liste de numere, probleme numerice, reprezentări grafice).Elevul compară numere naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, aplicând algoritmul de comparare, în contexte complexe (probleme, jocuri numerice, aplicații digitale).
S.2.3.a Elevul ordonează numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, crescător /descrescător, pe baza valorii poziționale a cifrelor.
MO 674 bis, p. 858
3: De bazăElevul ordonează, numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, crescător, utilizând valoarea pozițională a cifrelor, în sarcini de învățare (liste de numere, exerciții scrise).Elevul ordonează numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, descrescător, respectând valoarea pozițională a cifrelor, în sarcini de învățare (liste, tabele, situații-problemă)Elevul ordonează numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000, respectând valoarea pozițională a cifrelor, în sarcini de învățare (probleme integrate, jocuri matematice, activități digitale).
S.2.3.c Elevul rotunjește numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000 la zeci, sute, mii sau zeci de mii, aplicând regulile de rotunjire.
MO 674 bis, p. 859
4: mai simplu decât De bazăElevul rotunjește numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000 la mii, aplicând regulile de rotunjire, în sarcini structurate.Elevul rotunjește numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000 la zeci de mii, aplicând regulile de rotunjire, în sarcini de învățare scrise sau digitale.Elevul rotunjește numerele naturale cuprinse între 0 și 1 000 000 la sute de mii, aplicând regulile de rotunjire, în situații concrete / practice de viață.
S.2.4.a Elevul efectuează adunări ale numerelor naturale în concentrul 0–1 000 000, cu și fără trecere peste ordin, aplicând algoritmul de calcul și valorificând proprietățile adunării în rezolvarea de exerciții și probleme.
MO 674 bis, p. 859–860
9: nedescris (recunoașterea trecerii peste ordin, fără calcul)Elevul efectuează adunări ale numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin, urmând pașii algoritmului în exerciții, aplicând 0 element neutru ca proprietate a adunării.Elevul efectuează adunări ale numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, cu trecere peste ordin, aplicând algoritmul și proprietatea de comutativitate a adunării în exerciții și situații problemă variate.Elevul efectuează adunări ale numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, cu trecere peste ordin, aplicând algoritmul și asociativitatea adunării în exerciții complexe și probleme noi.
S.2.4.d Elevul efectuează adunări de fracții cu același numitor (numitor ≤ 10 sau = 100), utilizând reprezentări grafice, desene sau exemple numerice în rezolvarea exercițiilor și problemelor.
MO 674 bis, p. 860–861
5: De bazăElevul utilizează regula de adunare a fracțiilor cu același numitor, determinând suma unor fracții subunitare sau echiunitare cu numitor mai mic decât 10, în exerciții structurate, cu sprijin implicit al reprezentării fracției-întreg.Elevul aplică regula de adunare a fracțiilor cu același numitor, determinând suma unor fracții subunitare sau echiunitare cu numitor egal cu 10, în exerciții cu mai mulți termeni, selectând varianta corectă dintre soluții posibile.Elevul determină suma unor fracții cu același numitor egal cu 100, inclusiv în situații în care rezultatul este o fracție supraunitară, demonstrând înțelegerea relației dintre fracții subunitare, echiunitare și supraunitare.
S.2.5.e Elevul utilizează relația dintre termenii împărțirii (deîmpărțit, împărțitor, cât, rest) pentru determinarea unui termen necunoscut în exerciții și situații aplicative.
MO 674 bis, p. 862
6: ConsolidatElevul determină deîmpărțitul unei împărțiri exacte, utilizând relația dintre cât și împărțitor.Elevul determină împărțitorul într-o împărțire exactă, utilizând relația dintre deîmpărțit și cât.Elevul determină deîmpărțitul într-o împărțire cu rest, verificând respectarea condiției restului.
S.3.2.a Elevul analizează caracteristicile dreptelor paralele în contexte variate.
MO 674 bis, p. 863–864
10: ConsolidatElevul identifică drepte paralele prin comparație, pe baza unui exemplu oferit ca model.Elevul determină poziția relativă dintre două drepte: dreptele paralele.Elevul analizează configurații/construcții geometrice din perspectiva poziției relative a dreptelor paralele.
S.3.2.f Elevul explorează caracteristicile, proprietățile figurilor geometrice și relațiile dintre acestea identificate în contexte variate pentru calculul perimetrului.
MO 674 bis, p. 865
12: De bazăElevul explorează caracteristicile, proprietățile figurilor geometrice și relațiile dintre acestea pentru calculul perimetrului, în contexte familiare.Elevul explorează prin comparare proprietățile figurilor geometrice pe baza materialului didactic, pentru a deduce prin raționamente logice formula de calculul a perimetrului.Elevul analizează configurații/construcții geometrice plane pentru calculul perimetrului în situații problemă, aplicând formula de calcul.
S.4.2 Elevul operează cu unități de măsură standardizate pentru lungime, masă, capacitate, timp, folosind transformări.
MO 674 bis, p. 867–868
15: De bazăElevul efectuează calcule realizând transformări între unitatea de bază și un multiplu sau submultiplu.Elevul operează cu unități de măsură standard pentru lungime, masă, capacitate, realizând 2-3 transformări succesive între multiplii și submultiplii.Elevul operează cu unități de măsură standard pentru lungime, masă, capacitate, aplicând algoritmul de transformări succesive între multiplii și submultiplii, în contexte interdisciplinare.
S.5.1.c Elevul utilizează terminologia specifică și simboluri matematice în compunerea de probleme cu raționamente diverse
MO 674 bis, p. 868–869
13: nedescris (recunoașterea părților unei probleme)Elevul compune probleme pornind de la situații concrete, cu date reprezentate prin imagini/desen/tabele/grafice, utilizând terminologia specifică pentru a menționa operațiile matematice de ordinul I și ordinul al II-lea, cu raționament de rezolvare în 3 etape.Elevul compune probleme după expresii matematice cu paranteze rotunde și pătrate, cu 3-4 etape de rezolvare, utilizând terminologia specifică.Elevul compune probleme cu raționamente diverse utilizând terminologia specifică, formulând cerințe care necesită mai mult de 4 etape de rezolvare.
S.5.2.b Elevul prelucrează informații extrase din grafice cu bare și liniare.
MO 674 bis, p. 869
14: De bazăElevul extrage informații din grafice cu bare și liniare, după anumite criterii.Elevul construiește grafice cu bare sau liniare folosind informații/observații din serii cu frecvență, obținute în context cotidian.Elevul prelucrează informații extrase din grafice cu bare sau liniare pentru compunerea și rezolvarea problemelor cotidiene.

Exemplu de raport de analiză: testul de clasa a V-a

Cu punctajele clasei tale, raportul testului inițial face aceeași analiză.

Raportul de analiză a rezultatelor la testul inițial are, de obicei, aceste părți:

  1. Datele testului: clasa, data, câți elevi au scris din câți sunt înscriși, competențele evaluate (tabelul din barem).
  2. Rezultatele generale: media și distribuția notelor.
  3. Rezultatele pe exerciții: procentul de răspunsuri corecte la fiecare exercițiu.
  4. Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive, din matricea de specificații.
  5. Punctele tari ale clasei.
  6. Greșelile frecvente, pe exerciții, cu varianta aleasă și cauza probabilă.
  7. Planul de măsuri remediale: ce se reia, cu ce resurse, cine are nevoie de lucru diferențiat și când se reverifică.

Exemplu: clasa a V-a, 26 de elevi (date inventate)

Răspunsurile din exemplu sunt inventate de noi, ca să arate cum se completează raportul. Procentele sunt calculate din ele.

Rezultatele generale

Au scris testul 26 de elevi. Media notelor: 7,65 (în medie 11,1 răspunsuri corecte din 15). Distribuția, pe treptele baremului:

TreaptaEleviProcent
sub nota 5 (0–6 corecte)415 %
între 5 și 7 (7–10 corecte)831 %
peste 7 (11–15 corecte)1454 %

Rezultatele pe exerciții

ExercițiulRăspunsuri corecteCompetențaDomeniul cognitiv
1*46 %2.5cunoaștere
292 %2.2cunoaștere
381 %2.3aplicare
473 %2.3aplicare
577 %2.4cunoaștere
654 %2.5aplicare
7*42 %2.1aplicare
869 %2.1cunoaștere
985 %2.4cunoaștere
1081 %3.2raționament
1188 %4.1cunoaștere
1258 %3.2aplicare
1392 %5.1cunoaștere
1496 %5.2cunoaștere
1573 %4.2aplicare

Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive

CompetențaExercițiiRăspunsuri corecte
2.17*, 869 %
2.2292 %
2.33, 477 %
2.45, 981 %
2.51*, 654 %
3.210, 1269 %
4.11188 %
4.21573 %
5.11392 %
5.21496 %

Procentele pe competențe și pe domenii sunt calculate fără exercițiile 1 și 7 (marcate cu *, care nu se socotesc lacune sigure).

Pe domenii cognitive: cunoaștere 86 % · aplicare 68 % · raționament 81 %. 6 elevi au rezolvat toate exercițiile: la vârf, testul nu mai arată diferențe, iar un test numai cu grile măsoară puțin raționamentul.

Puncte tari

Cel puțin 85 % la competențele 2.2 (92 %), 4.1 (88 %), 5.1 (92 %) și 5.2 (96 %).

Greșeli frecvente

  • Exercițiul 1 (46 % răspunsuri corecte, competența 2.5): 8 elevi au ales a) Acolada { }, pentru că este cea mai mare — au ales după mărimea semnului, nu după ordinea dinăuntru spre afară; acoladele nu s-au predat la clasa a IV-a. Nu se socotește lacună (vezi nota exercițiului).
  • Exercițiul 6 (54 % răspunsuri corecte, competența 2.5): 7 elevi au ales a) 768 buchete — au înmulțit 96 × 8 în loc să afle împărțitorul din 96 : ? = 8; nu leagă cuvintele problemei de termenii împărțirii.
  • Exercițiul 7 (42 % răspunsuri corecte, competența 2.1): 9 elevi au ales a) — au adunat același număr sus și jos (2 + 2, 3 + 2) în loc să înmulțească; fracțiile echivalente nu sunt materia clasei a IV-a. Nu se socotește lacună (vezi nota exercițiului).
  • Exercițiul 8 (69 % răspunsuri corecte, competența 2.1): 5 elevi au ales b) 9/4 — confundă fracția subunitară cu cea supraunitară (compară greșit numărătorul cu numitorul).
  • Exercițiul 12 (58 % răspunsuri corecte, competența 3.2): 7 elevi au ales b) 19 cm — au adunat o singură pereche de laturi (12 + 7) și au uitat de laturile opuse.

Plan de măsuri remediale

Când se reverifică: după 3–4 săptămâni, cu un test scurt pe aceleași competențe. Regulamentul școlilor cere ca fiecare elev să aibă pe an cel puțin un plan individualizat de învățare, „elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic” (OME nr. 5726/2024, art. 106 alin. (10)); planul pornește de la raportul testului inițial.

Testul inițial online, în modul clasă

În modul clasă le dai elevilor testul inițial din aplicație pentru aceeași materie („Expediția pe Insula Comorilor”, 14 exerciții, alt set decât cel de pe această pagină). Fiecare îl rezolvă până la termen, iar tu primești nota, timpul și procentul de răspunsuri corecte pe fiecare exercițiu, plus greșelile cele mai frecvente ale clasei.

Mai departe

Pentru profesori — clasa a V-a

Programa de matematică, clasa a V-a · Orele: planul-cadru · Standardele de evaluare · Matricea de specificații · Titularizarea la matematică (definitivatul) · Planificarea calendaristică 2026–2027 · Testul inițial, cu barem · Evaluarea finală, cu barem (toate clasele) · Lucrarea scrisă (fosta teză), model cu barem (când se dă, pe module) · Fișele de lucru, cu barem

Vrei varianta interactivă? În aplicație, testul de plasare îți dă nota pe loc și îți construiește automat traseul de recuperare.

Întrebări frecvente

Ce competențe verifică testul inițial la matematică pentru clasa a 5-a?

Competențele specifice din programa de matematică a clasei a IV-a (OMEN nr. 5003/2014): recunoașterea, compararea și ordonarea numerelor până la 1 000 000 și a fracțiilor (2.1–2.3), adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea (2.4–2.5), figurile geometrice (3.2), unitățile de măsură (4.1–4.2), problemele și datele (5.1–5.2). La fiecare dintre cele 15 exerciții sunt trecute competența, domeniul cognitiv și, unde se potrivește, standardul de evaluare din 2026.

Ce este matricea de specificații a testului inițial de clasa a V-a?

Un tabel cu competențele evaluate pe rânduri și domeniile cognitive cunoaștere, aplicare și raționament pe coloane; în fiecare celulă stau exercițiile și punctajul lor. La testul inițial Matepolis de clasa a V-a, 8 exerciții sunt de cunoaștere (4,8 puncte), 6 de aplicare (3,6 puncte) și unul de raționament (0,6 puncte): 9 puncte din exerciții plus 1 punct din oficiu fac 10.

Cum se calculează nota la testul inițial de matematică, clasa a 5-a?

Fiecare exercițiu corect valorează 0,6 puncte și se dă 1 punct din oficiu, deci nota este 1 + 0,6 × numărul de răspunsuri corecte. De exemplu, 11 răspunsuri corecte din 15 dau nota 7,60, iar toate 15 dau 10.

Cum se face raportul de analiză la testul inițial de matematică?

Raportul are de obicei șapte părți: datele testului, rezultatele generale (media și distribuția notelor), procentul de răspunsuri corecte la fiecare exercițiu, rezultatele pe competențe și pe niveluri, punctele tari, greșelile frecvente cu cauza lor și planul de măsuri remediale, cu data reverificării. Testul inițial Matepolis de clasa a V-a are un astfel de raport completat pe un exemplu cu 26 de elevi.

Cum arată un model de test inițial la matematică pentru clasa a 5-a?

Testul inițial Matepolis de clasa a V-a are 15 exerciții grilă pe materia clasei a IV-a: numere până la 1 000 000, fracții, cele patru operații, figuri geometrice, unități de măsură, probleme și date. Se lucrează 30–40 de minute, fără calculator. Nota este 1 + 0,6 × numărul de răspunsuri corecte, iar foaia elevului se tipărește fără răspunsuri, cu baremul pe foi separate.

🚩 am găsit o greșeală

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Aceleași lecții, în aplicație. Gratuit acum, integral. Fără reclame și fără plăți în aplicație.

Descarcă din App Store Descarcă de pe Google Play

Continuă cu