Evaluare finală clasa 2 matematică (MEM), barem și descriptori, 2026–2027: Aventura veveriței Nuci în Pădurea Fermecată
Încă 6 teste de evaluare finală pentru clasa a II-a, cu aceeași structură: varianta 2: Farul Scoicilor, varianta 3: o zi la circ, varianta 4: bucătăria bunicii, varianta 5: micii pompieri, varianta 6: robotul Zim, varianta 7: astronauta Sara.
Veverița Nuci se pregătește de iarnă! Trebuie să adune provizii, să facă târguieli la Magazinul Bufniței și să rezolve câteva ghicitori fermecate. Dar nu poate reuși singură… Tu ești ajutorul ei de nădejde! Rezolvă fiecare sarcină cu grijă și o vei ajuta pe Nuci să-și umple cămara. 🌰
Exerciții
Exercițiul 1 — Numerele din cămară (6 puncte)
Nuci a numărat ghindele și le-a scris pe etichete. Ajut-o!
a) Scrie cu cifre: două sute șaptezeci și cinci = __________ b) Scrie cu cifre: patru sute opt = __________ c) Scrie în cuvinte numărul 530 = ____________________________
Exercițiul 2 — Cărarea cu numere (4 puncte)
Pe cărare, pietrele au numere care merg din 1 în 1. Completează pietrele goale:
296, 297, ____, ____, 300, ____, ____
Exercițiul 3 — Cine are mai multe ghinde? (6 puncte)
Pune semnul potrivit între numere: <, > sau =.
a) 234 ____ 243 b) 500 ____ 499 c) 318 ____ 318
Exercițiul 4 — Adunăm proviziile (6 puncte)
Calculează:
a) 23 + 45 = ____ b) 134 + 52 = ____ c) 245 + 132 = ____ d) 600 + 300 = ____ e) 412 + 56 = ____ f) 305 + 204 = ____
Exercițiul 5 — Câte au mai rămas? (6 puncte)
Calculează:
a) 78 − 35 = ____ b) 256 − 124 = ____ c) 489 − 67 = ____ d) 900 − 400 = ____ e) 575 − 250 = ____ f) 648 − 36 = ____
Exercițiul 6 — Calcule fermecate (cu trecere peste ordin) (6 puncte)
Scrie în coloană pe ciornă, apoi notează rezultatul:
a) 367 + 158 = ____ b) 432 − 176 = ____ c) 285 + 96 = ____
Exercițiul 7 — Vraja înmulțirii (8 puncte)
Bufnița fermecată spune: „Cine știe înmulțirile, primește alune!" Calculează:
a) 2 × 7 = ____ b) 5 × 6 = ____ c) 3 × 8 = ____ d) 4 × 9 = ____ e) 10 × 5 = ____ f) 6 × 7 = ____ g) 8 × 2 = ____ h) 9 × 3 = ____
Exercițiul 8 — Împărțim corect (6 puncte)
Nuci împarte ghindele în grămăjoare egale. Calculează:
a) 12 : 3 = ____ b) 20 : 4 = ____ c) 18 : 2 = ____ d) 30 : 5 = ____ e) 24 : 6 = ____ f) 16 : 8 = ____
Exercițiul 9 — Ghindele pare (4 puncte)
Încercuiește numai numerele pare:
7 12 15 20 33 48 51 60
Exercițiul 10 — Adevărat sau Fals? (6 puncte)
Scrie A dacă propoziția este adevărată și F dacă este falsă:
a) Numărul 100 este mai mare decât 99. ____ b) 4 × 5 = 20. ____ c) Dublul lui 6 este 11. ____ d) 8 : 2 = 3. ____ e) La numărul 250, cifra zecilor este 5. ____ f) O oră are 60 de minute. ____
Exercițiul 11 — La Magazinul Bufniței (6 puncte)
Nuci are o bancnotă de 50 de lei. Cumpără o carte de povești de 30 de lei și un creion de 15 lei.
a) Cât a cheltuit Nuci în total? ____ lei b) Cât rest primește înapoi? ____ lei
Exercițiul 12 — Măsuri și timp (6 puncte)
Completează:
a) 1 metru = ____ centimetri b) O săptămână are ____ zile c) Nuci începe joaca la ora 4 și se joacă 2 ore. La ce oră termină? ora ____
Exercițiul 13 — Forme din pădure (6 puncte)
a) Câte laturi are un triunghi? ____ b) Câte laturi are un pătrat? ____ c) Desenează în chenarul de mai jos un cerc și un triunghi:
┌─────────────────────────────┐
│ │
│ │
│ │
└─────────────────────────────┘
Exercițiul 14 — Marea provizie de iarnă (14 puncte)
Citește cu atenție și rezolvă pas cu pas. Scrie operația și răspunsul.
Veverița Nuci a adunat 145 de ghinde luni și 168 de ghinde marți.
a) Câte ghinde a adunat în cele două zile? (6 p) Operația: ____________________ Răspuns: ____ ghinde
b) Din toate ghindele, mănâncă 90 până vine iarna. Câte îi mai rămân? (4 p) Operația: ____________________ Răspuns: ____ ghinde
c) Spre bucuria ei, Nuci mai găsește 77 de ghinde sub un brad. Câte are acum în total? (4 p) Operația: ____________________ Răspuns: ____ ghinde
Barem și răspunsuri
Punctaj total: 100 de puncte (90 din exerciții + 10 puncte din oficiu).
Exercițiul 1 (6 p — câte 2 p pe subpunct)
- a) 275
- b) 408
- c) cinci sute treizeci Explicație: În descompunerea pe ordine, 408 = 4 sute + 0 zeci + 8 unități. Cifra zecilor este 0, însă numărul conține în total 40 de zeci complete.
Exercițiul 2 (4 p — câte 1 p pe casetă)
- 298, 299, 301, 302 Explicație: numerele cresc din 1 în 1, deci după 297 urmează 298, 299, apoi 300, 301, 302.
Exercițiul 3 (6 p — câte 2 p)
- a) 234 < 243
- b) 500 > 499
- c) 318 = 318 Explicație: comparăm întâi sutele; dacă sunt egale, comparăm zecile, apoi unitățile. La a) sutele sunt egale (2 = 2), apoi comparăm zecile: 3 < 4, așadar 234 < 243.
Exercițiul 4 (6 p — câte 1 p)
- a) 68 b) 186 c) 377 d) 900 e) 468 f) 509 Explicație: adunăm unități cu unități, zeci cu zeci, sute cu sute (fără trecere peste ordin).
Exercițiul 5 (6 p — câte 1 p)
- a) 43 b) 132 c) 422 d) 500 e) 325 f) 612 Explicație: scădem pe ranguri: unități din unități, zeci din zeci, sute din sute.
Exercițiul 6 (6 p — câte 2 p)
- a) 525 (367 + 158: 7+8=15, scriu 5 și rețin 1; 6+5+1=12, scriu 2 și rețin 1; 3+1+1=5)
- b) 256 (432 − 176: împrumutăm la unități și la zeci)
- c) 381 (285 + 96: 5+6=11, scriu 1 rețin 1; 8+9+1=18, scriu 8 rețin 1; 2+1=3)
Exercițiul 7 (8 p — câte 1 p)
- a) 14 b) 30 c) 24 d) 36 e) 50 f) 42 g) 16 h) 27 Explicație: înmulțirea este o adunare repetată; ex.: 2 × 7 = 7 + 7 = 14.
Exercițiul 8 (6 p — câte 1 p)
- a) 4 b) 5 c) 9 d) 6 e) 4 f) 2 Explicație: împărțirea poate afla numărul de grupe egale sau numărul de obiecte din fiecare grupă, după situație; verificare: 12 : 3 = 4 pentru că 3 × 4 = 12.
Exercițiul 9 (4 p — câte 1 p pentru fiecare număr par încercuit corect)
- Numere pare încercuite: 12, 20, 48, 60 Explicație: numerele pare se termină în 0, 2, 4, 6 sau 8. (Se scade 1 p pentru fiecare număr impar încercuit greșit, fără ca punctajul exercițiului să coboare sub 0 p.)
Exercițiul 10 (6 p — câte 1 p)
- a) A b) A c) F (dublul lui 6 este 12) d) F (8 : 2 = 4) e) A f) A
Exercițiul 11 (6 p — câte 3 p)
- a) 45 lei (30 + 15 = 45)
- b) 5 lei rest (50 − 45 = 5) Explicație: întâi adunăm cele două prețuri, apoi scădem totalul din bancnota de 50 de lei.
Exercițiul 12 (6 p — câte 2 p)
- a) 100 centimetri
- b) 7 zile
- c) ora 6 (4 + 2 = 6)
Exercițiul 13 (6 p — câte 2 p)
- a) 3 laturi
- b) 4 laturi
- c) Desen corect: un cerc (linie rotundă închisă) și un triunghi (3 laturi, 3 vârfuri). Se acordă cele 2 p dacă ambele forme sunt recognoscibile.
Exercițiul 14 (14 p)
- a) (6 p) 145 + 168 = 313 ghinde
- b) (4 p) 313 − 90 = 223 ghinde
- c) (4 p) 223 + 77 = 300 ghinde Explicație: rezolvăm întrebările în ordine, folosind rezultatul de la un pas la pasul următor. La a) adunăm cu trecere peste ordin (5+8=13). La b) scădem ce a mâncat. La c) adunăm ghindele nou găsite.
Pentru părinți și profesori
- Cum se aplică: Citiți copilului povestea de la început și, dacă e nevoie, enunțul fiecărui exercițiu. Lăsați copilul să scrie singur răspunsurile, cu creionul, direct pe foaie.
- Timp recomandat: 45–50 de minute, cu o pauză scurtă la mijloc dacă obosește.
- Punctaj total: 100 de puncte (90 de puncte din exerciții + 10 puncte din oficiu).
- Echivalențe orientative: 90–100p = Foarte bine ⭐⭐⭐ | 70–89p = Bine ⭐⭐ | 50–69p = Suficient | sub 50p = Insuficient (mai exersăm împreună) · tabelul complet e mai jos
- Sfat: Lăudați efortul, nu doar răspunsul corect. Greșelile sunt pași spre învățare. 💛
Programa și standardele. Competențele sunt cele din programa în vigoare în 2026–2027 pentru clasa a II-a: Matematică și explorarea mediului (MEM), OMEN nr. 3418/19.03.2013, Anexa nr. 2 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 262/10.05.2013), cu codul și textul oficial. Standardele de evaluare sunt cele din OMEC nr. 4615/04.08.2026, anexa nr. 28 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026, p. 834–840), care se aplică din 2026–2027 și sunt, după nota de prezentare a ordinului, „referențial obligatoriu atât pentru evaluarea internă, la clasă, cât și pentru evaluările și examenele naționale” (MO 674 bis, p. 6). Toți descriptorii clasei sunt pe pagina standardele de evaluare la matematică, clasa a II-a.
PDF-ul anexei nr. 28 de pe rocnee.eu este versiunea pusă în consultare publică în iulie 2026. La clasa a II-a, textul aprobat (Monitorul Oficial nr. 674 bis/14.08.2026, p. 835–836) are alți descriptori la trei standarde: S.1.3 (ordonarea numerelor), S.1.4 (adunarea și scăderea) și S.1.5 (înmulțirea și împărțirea prin adunări/scăderi repetate). Descriptorii de pe această pagină sunt cei aprobați, din Monitorul Oficial.
Mai departe: competențele și conținuturile oficiale sunt pe pagina programa de matematică a clasei a II-a; evaluările finale ale tuturor claselor, de la pregătitoare la a XII-a, sunt pe pagina evaluare finală la matematică, pe clase.
Exercițiile, competențele și standardele
Pe fiecare rând: exercițiul (cu litera subpunctului, unde e cazul), punctajul din barem, competența specifică, domeniul cognitiv, după reperele metodologice CNPEE pentru matematică (2021, p. 68), cu justificarea lui, și standardul din anexa nr. 28 cu nivelul atins. Un exercițiu primește cel mai înalt nivel al cărui descriptor îl îndeplinește întreg; unde niciun descriptor nu se potrivește, scrie „nedescris” și nu i se forțează un nivel. Exercițiile marcate „vezi nota” au o observație de încadrare: programa e ambiguă sau conținutul ține de o clasă următoare; un răspuns greșit la ele nu arată sigur o lacună.
| Exercițiul | Puncte | Competența | Domeniul cognitiv | Standardul 2026 · nivelul |
|---|---|---|---|---|
| 1a–b | 4 p | 1.1 | cunoaștere: transcrii cu cifre un număr scris în cuvinte | S.1.1.c · De bază |
| 1c | 2 p | 1.1 | cunoaștere: scrii cu litere un număr de trei cifre | S.1.1.c · Avansat · vezi nota |
| 2 | 4 p | 1.1 | cunoaștere: continui numărarea din 1 în 1 | S.1.1.c · nedescris (numărarea din 1 în 1) · vezi nota |
| 3 | 6 p | 1.2 | cunoaștere: compari două numere de trei cifre și scrii semnul | S.1.2 · Consolidat |
| 4 | 6 p | 1.4 | cunoaștere: câte o adunare fără trecere peste ordin, într-un singur pas | S.1.4 · Consolidat |
| 5 | 6 p | 1.4 | cunoaștere: câte o scădere fără trecere peste ordin, într-un singur pas | S.1.4 · Consolidat |
| 6 | 6 p | 1.4 | aplicare: aplici algoritmul în coloană, cu trecere peste ordin | S.1.4 · nedescris (cu trecere peste ordin) · vezi nota |
| 7 | 8 p | 1.5 | cunoaștere: rezultate din tabla înmulțirii, într-un singur pas | S.1.5 · De bază · vezi nota |
| 8 | 6 p | 1.5 | cunoaștere: rezultate din tabla împărțirii, într-un singur pas | S.1.5 · De bază · vezi nota |
| 9 | 4 p | 1.2 | cunoaștere: recunoști numerele pare după ultima cifră | S.1.2 · nedescris (numere pare și impare) · vezi nota |
| 10a | 1 p | 1.2 | cunoaștere: judeci o comparație între două numere | S.1.2 · De bază |
| 10b | 1 p | 1.5 | cunoaștere: judeci un rezultat din tabla înmulțirii | S.1.5 · De bază |
| 10c | 1 p | 1.6 | cunoaștere: judeci dublul unui număr | S.1.6 · nedescris (dublul unui număr) · vezi nota |
| 10d | 1 p | 1.5 | cunoaștere: judeci un rezultat din tabla împărțirii | S.1.5 · De bază |
| 10e | 1 p | 1.1 | cunoaștere: recunoști cifra zecilor într-un număr | S.1.1.b · nedescris (cifra unui ordin) · vezi nota |
| 10f | 1 p | 6.2 | cunoaștere: recunoști câte minute are o oră | S.6.2 · De bază |
| 11 | 6 p | 6.3 | aplicare: aduni două prețuri, apoi afli restul dintr-o bancnotă | S.6.3 · Avansat |
| 12a | 2 p | 6.4 | cunoaștere: spui câți centimetri are un metru | S.6.4 · nedescris (relația dintre unități) · vezi nota |
| 12b | 2 p | 6.2 | cunoaștere: spui câte zile are o săptămână | S.6.2 · De bază |
| 12c | 2 p | 6.2 | aplicare: afli ora de sfârșit dintr-o oră de început și o durată | S.6.2 · De bază |
| 13a–b | 4 p | 2.2 | cunoaștere: spui o caracteristică a figurii: numărul de laturi sau de vârfuri | S.2.2.a · Consolidat |
| 13c | 2 p | 2.2 | cunoaștere: desenezi două figuri numite | S.2.2.a · De bază |
| 14 | 14 p | 5.2 | aplicare: problemă în trei pași, cu rezultatul unui pas folosit la următorul | S.5.2 · Avansat · vezi nota |
Note la încadrare și la nivel:
- 1c. Numărul are sute și zeci: descriptorul Consolidat cere litere doar pentru numerele formate numai din zeci sau numai din sute, iar Avansat, pentru numerele de trei cifre.
- 2. Numărarea din 1 în 1 e exemplu de activitate la competența 1.1; descriptorii standardelor S.1.1 descriu formarea, citirea și scrierea după dictare sau transcriere.
- 6. Programa clasei a II-a e ambiguă aici: conținuturile și descriptorii standardului S.1.4 pentru concentrul 0–1000 spun „fără trecere peste ordin”, iar exemplele de activități ale competenței 1.4 spun „fără și cu trecere peste ordin”. De aceea un rezultat slab aici nu se socotește o lacună sigură.
- 7, 8. Descriptorul Consolidat cere și transcrierea adunării repetate ca înmulțire și invers; exercițiul cere doar rezultatul.
- 9. Identificarea numerelor pare și impare e exemplu de activitate la competența 1.2; descriptorii standardului S.1.2 descriu doar compararea a două numere.
- 10c. „Dublul” și „jumătatea” apar la exemplele de activități ale competenței 1.6; descriptorii standardului S.1.6 numesc termenii operațiilor, nu dublul și jumătatea.
- 10e. Evidențierea cifrei unităților, zecilor și sutelor e exemplu de activitate la competența 1.1; descriptorii standardelor S.1.1 descriu formarea, citirea și scrierea numerelor.
- 12a. Descriptorii standardului S.6.4 cer alegerea unității sau a instrumentului potrivit; relația dintre două unități nu e descrisă.
- 14. Problema are trei operații (trăsătura nivelului Avansat), dar calculele sunt cu trecere peste ordin în concentrul 0–1000, unde programa clasei a II-a e ambiguă (vezi exercițiul 6).
Competențele specifice evaluate
| Competența specifică (codul și textul din programă) | Exercițiile | Punctaj |
|---|---|---|
| 1.1 Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 1000 | 1a–b, 1c, 2, 10e | 11 p |
| 1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-1000 | 3, 9, 10a | 11 p |
| 1.4 Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar | 4, 5, 6 | 18 p |
| 1.5 Efectuarea de înmulțiri și împărțiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate | 7, 8, 10b, 10d | 16 p |
| 1.6 Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferență, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărțit, împărțitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme | 10c | 1 p |
| 2.2 Evidențierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte | 13a–b, 13c | 6 p |
| 5.2 Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice | 14 | 14 p |
| 6.2 Utilizarea unor unități de măsură pentru determinarea, compararea și ordonarea duratelor unor evenimente variate | 10f, 12b, 12c | 5 p |
| 6.3 Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenționale standard și nonstandard și prin utilizarea banilor în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000 | 11 | 6 p |
| 6.4 Identificarea și utilizarea unităților de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) și a unor instrumente adecvate | 12a | 2 p |
Matricea de specificații
Ce e o matrice și cum se face: matricea de specificații, pas cu pas. Domeniul cognitiv arată ce cere exercițiul: cunoaștere (recunoști, citești, reproduci o regulă, faci un calcul într-un singur pas), aplicare (un algoritm sau o regulă pe mai mulți pași, o problemă de rutină) sau raționament (compari procedee, tragi o concluzie și o justifici, rezolvi o situație nouă). Totalurile dau baremul de 90 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu.
| Competența specifică | Cunoaștere | Aplicare | Raționament | Total |
|---|---|---|---|---|
| 1.1 | 1a–b, 1c, 2, 10e (11 p) | — | — | 11 p |
| 1.2 | 3, 9, 10a (11 p) | — | — | 11 p |
| 1.4 | 4, 5 (12 p) | 6 (6 p) | — | 18 p |
| 1.5 | 7, 8, 10b, 10d (16 p) | — | — | 16 p |
| 1.6 | 10c (1 p) | — | — | 1 p |
| 2.2 | 13a–b, 13c (6 p) | — | — | 6 p |
| 5.2 | — | 14 (14 p) | — | 14 p |
| 6.2 | 10f, 12b (3 p) | 12c (2 p) | — | 5 p |
| 6.3 | — | 11 (6 p) | — | 6 p |
| 6.4 | 12a (2 p) | — | — | 2 p |
| Total | 62 p | 28 p | 0 p | 90 p |
Ponderea domeniilor: cunoaștere 69 % · aplicare 31 % · raționament 0 %. Niciun exercițiu nu cere raționament (o justificare sau o situație nouă). Dacă vreți să-l evaluați, cereți la exercițiul cu adevărat/fals explicația răspunsului „fals” sau, la ultima problemă, verificarea rezultatului printr-o altă operație. Testul evaluează 10 din cele 18 competențe specifice ale programei MEM; celelalte, printre care cele de explorare a mediului, se urmăresc pe parcursul anului.
Descriptorii din standardele naționale 2026 (anexa nr. 28, clasa a II-a)
Textul aprobat al standardelor și al descriptorilor, din Monitorul Oficial nr. 674 bis/14.08.2026. Fiecare standard are descriptori pe trei niveluri (De bază, Consolidat, Avansat); tabelul arată, pentru exercițiile testului, nivelul pe care îl pot confirma și descriptorul acelui nivel. Domeniile cognitive din matrice descriu altceva: ce fel de gândire cere exercițiul. Fără un descriptor potrivit (nu li s-a forțat un nivel): 2 (S.1.1.c, numărarea din 1 în 1); 6 (S.1.4, cu trecere peste ordin); 9 (S.1.2, numere pare și impare); 10c (S.1.6, dublul unui număr); 10e (S.1.1.b, cifra unui ordin); 12a (S.6.4, relația dintre unități).
| Standardul de învățare (codul și textul din MO 674 bis) | Nivelul atins: exercițiile | Descriptorul nivelului atins |
|---|---|---|
| S.1.1.c Elevul scrie numere de la 0 la 1000, cu cifre și cu litere. (p. 834) | De bază: 1a–b | Elevul scrie cu cifre numere de la 0 la 1000 după (auto)dictare sau prin transcriere, cu ajutorul reprezentărilor grafice și/sau având clasele și ordinele marcate. |
| S.1.1.c (continuare) | Avansat: 1c | Elevul scrie cu cifre și cu litere numere formate din trei cifre, după (auto)dictare sau prin transcriere, cu ajutorul reprezentărilor grafice și/sau având clasele și ordinele marcate. |
| S.1.2 Elevul compară numere în concentrul 0- 1000 pe baza algoritmului de comparare. (p. 834) | De bază: 10a | Elevul compară două numere naturale mai mici decât 1000, pe baza algoritmului de comparare, utilizând expresiile „mai mare/mai mic/egal”. |
| S.1.2 (continuare) | Consolidat: 3 | Elevul compară două numere naturale mai mici decât 1000, pe baza algoritmului de comparare, utilizând semnele <, >, =. |
| S.1.4 Elevul efectuează operații de adunare și scădere în concentrul 0-1000, mental și în scris, recurgând la numărare sau grupare. (p. 835) | Consolidat: 4, 5 | Elevul efectuează, mental și în scris, adunări și scăderi în concentrul 0-1000, fără trecere peste ordin, recurgând la numărare sau grupare. |
| S.1.5 Elevul efectuează înmulțiri și împărțiri în concentrul 0 - 1000 prin adunări/scăderi repetate. (p. 835–836) | De bază: 7, 8, 10b, 10d | Elevul efectuează adunări/ scăderi repetate în concentrul 0-1000 și înmulțiri și împărțiri cu rest 0, în concentrul 0-100, prin adunări/scăderi repetate, cu suport intuitiv (obiecte, reprezentări grafice, axa numerelor). |
| S.2.2.a Elevul identifică figurile geometrice, evidențiind caracteristici simple specifice formelor plane. (p. 836) | De bază: 13c | Elevul denumește figurile geometrice pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc semicerc, în orice context. |
| S.2.2.a (continuare) | Consolidat: 13a–b | Elevul identifică figurile geometrice pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc semicerc, în contexte variate, utilizând ca argument o caracteristică specifică. |
| S.5.2 Elevul rezolvă probleme prin una, două sau mai multe operații de adunare și/sau scădere în concentrul 0-1000, și/sau înmulțire, împărțire în concentrul 0-100. (p. 839) | Avansat: 14 | Elevul rezolvă probleme prin mai mult de două operații de adunare și/sau scădere în concentrul 0-1000 și/sau înmulțire, împărțire în concentrul 0-100. |
| S.6.2 Elevul utilizează unități de măsură potrivite pentru exprimarea, compararea și ordonarea duratelor unor evenimente variate. (p. 839) | De bază: 10f, 12b, 12c | Elevul exprimă duratele unor evenimente variate prin unități de măsură potrivite. |
| S.6.3 Elevul realizează schimburi echivalente valoric cu numere din concentrul 0 – 1000. (p. 840) | Avansat: 11 | Elevul utilizează monede și bancnote (lei, euro) în probleme-joc simple în concentrul 0-1000. |
Descriptori de performanță pe exerciții: Foarte bine, Bine, Suficient (propunerea Matepolis)
Formatul din școli: pentru fiecare exercițiu, ce rezolvare înseamnă Foarte bine, Bine sau Suficient. „—” înseamnă un exercițiu cu un singur răspuns, punctat tot sau nimic. Calificativul final se dă după punctajul total, din tabelul de mai jos. Cele două sensuri ale „descriptorilor de performanță” sunt explicate în descriptorii de performanță la matematică, P–IV.
| Exercițiul | Foarte bine | Bine | Suficient |
|---|---|---|---|
| 1 | toate trei scrierile | două scrieri | o scriere |
| 2 | toate 4 numerele | 3 numere | 2 numere |
| 3 | toate trei semnele | două semne | un semn |
| 4 | toate 6 sumele | 4–5 sume | 2–3 sume |
| 5 | toate 6 diferențele | 4–5 diferențe | 2–3 diferențe |
| 6 | toate trei calculele în coloană | două calcule | un calcul |
| 7 | toate 8 produsele | 6–7 produse | 3–5 produse |
| 8 | toate 6 câturile | 4–5 câturi | 2–3 câturi |
| 9 | toate 4 numerele pare, fără niciun impar | 3 numere pare | 2 numere pare |
| 10 | toate 6 răspunsurile A/F | 4–5 răspunsuri | 2–3 răspunsuri |
| 11 | 45 de lei și restul de 5 lei | suma corectă și operația restului, cu o greșeală de calcul | doar suma |
| 12 | toate trei completările | două completări | o completare |
| 13 | toate trei cerințele | două cerințe | o cerință |
| 14 | toți trei pașii, cu operațiile și răspunsurile | doi pași corecți | un pas corect |
Propunerea Matepolis; la 17.10.2026 nu există un barem oficial pe calificative pentru acest test.
Calificativul după punctaj (propunerea Matepolis)
| Punctajul (cu oficiul) | Calificativul |
|---|---|
| 90–100 p | Foarte bine |
| 70–89 p | Bine |
| 50–69 p | Suficient |
| sub 50 p | Insuficient |
Praguri propuse de Matepolis; la 17.10.2026 nu există un tabel oficial.
Calificativele, pe larg
Baremul dă un punctaj din 100 (cu oficiul). La clasele I–IV rezultatele se exprimă prin calificative (Regulamentul școlilor, OME nr. 5726/2024, art. 106 alin. (1) lit. b)); pragurile de mai jos sunt aliniate cu treptele baremului. Nivelurile din standard și calificativul nu se transformă unele în altele: ordinul din 2026 nu prevede o transformare a nivelurilor în note sau în calificative, iar anexa nr. 2 spune că descriptorii stabilesc „un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1–10 utilizată în sistemul românesc de educație” (MO 674 bis, p. 14). În presă, răspunsul Ministerului Educației către edupedu.ro (28.07.2026): „Nu există un document oficial care să stabilească transformarea nivelurilor de performanță în note, respectiv, calificative”.
| Punctajul (cu oficiul) | Calificativul | Ce se face mai departe |
|---|---|---|
| 90–100 p | Foarte bine | materia clasei a II-a e stăpânită; se poate începe clasa a III-a fără recuperări. |
| 70–89 p | Bine | se reiau exercițiile greșite, cu lecția fiecăruia, înainte de clasa a III-a. |
| 50–69 p | Suficient | se recapitulează unitățile cu cele mai multe puncte pierdute, cu o fișă pe săptămână în vacanță. |
| sub 50 p | Insuficient | recuperare de la numerele până la 1 000, adunarea și scăderea și tabla înmulțirii, cu obiecte și desene. |
🎉 Felicitări! Ai ajutat-o pe veverița Nuci să-și umple cămara pentru iarnă. Ești un adevărat erou al Pădurii Fermecate! 🌰🐿️