Test inițial la matematică — clasa a II-a (clasa 2)
Evaluarea inițială de la începutul anului școlar 2026–2027 verifică materia din clasa I — exact ce trebuie să stăpânească un copil care intră în clasa a II-a, adică în a 2-a. Testul de mai jos are 15 exerciții grilă alese din cele patru domenii ale băncii noastre de exerciții, în ordinea în care se învață. Timp de lucru recomandat: 30–40 de minute, fără calculator.
La clasa I, matematica se învață în disciplina Matematică și explorarea mediului; testul verifică partea ei de matematică.
Îl poți folosi acasă, ca părinte, sau la clasă: răspunsurile stau ascunse sub „Vezi răspunsul", iar la fiecare exercițiu greșit ai un link direct către mini-lecția care repară exact acea lacună. Evaluarea inițială are rol de diagnoză — de regulă nota ei nu se trece în catalog, ci arată de unde se pornește recuperarea.
Numele elevului: ………………………… · Clasa: …………… · Data: ……………
Timp de lucru: 30–40 de minute · 15 exerciții · Fără calculator · Se încercuiește o singură literă
Pentru profesori: acesta e un test de evaluare inițială cu descriptori de performanță; competența din programa clasei I (Matematică și explorarea mediului) e la fiecare exercițiu, sub „Vezi răspunsul”, iar după barem găsești matricea de specificații, descriptorii și calificativele și un model de raport de analiză.
Testul (15 exerciții)
Calculează: 27 + 2 = ?
- a) 29
- b) 49
- c) 27
- d) 25
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) 29
27 are 2 zeci și 7 unități. Adunăm unitățile: 7 + 2 = 9. Zecile rămân 2. Rezultat: 29.
Recapitulează: Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin (0-100) →
Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: cunoaștere — un singur calcul, fără trecere peste ordin, ca în descriptorul De bază. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: De bază.
Este adevărat că ?
- a) Adevărat
- b) Fals
- c) Doar câteodată
- d) Nu se poate ști
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) Fals
Este scădere, nu adunare, iar trucul comutativității nu funcționează la scădere. , dar nu se poate face acum (numărul mic nu ajunge pentru scăderea celui mare). Deci sunt diferite.
Recapitulează: Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin (0-100) →
Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: raționament — judeci o egalitate: 5 − 12 nu se poate calcula cu numerele învățate, deci scăderea nu se poate „întoarce” ca adunarea. Proprietățile adunării (fără terminologie) sunt exemplu de activitate la competența 1.4; descriptorii standardului S.1.4 descriu doar calculul, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.
Ce număr vine imediat după 89?
- a) 91
- b) 80
- c) 90
- d) 100
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c) 90
La 89 avem 8 zeci și 9 unități. Mai adăugăm 1 unitate: cele 9 unități plus 1 fac o zece nouă, deci obținem 9 zeci și 0 unități, adică 90.
Recapitulează: Numerele naturale de la 31 la 100 →
Competența evaluată: 1.2 din programa clasei I — Compararea numerelor în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști vecinul următor al unui număr, într-un singur pas. „Vecinii” unui număr apar la exemplele de activități ale competenței 1.2, dar descriptorii standardului S.1.2 descriu doar compararea a două numere, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.
La care dintre scăderile de mai jos trebuie să ne oprim la 10 (facem trecere peste ordin)?
- a) 17 − 9
- b) 15 − 4
- c) 19 − 6
- d) 12 − 1
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) 17 − 9
La 17 − 9, unitățile lui 17 sunt 7, iar jos avem 9 (9 > 7), deci e nevoie de trecere. La celelalte, numărul de jos e mai mic sau egal cu unitățile de sus, așa că scădem direct, fără oprire la 10.
Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →
Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști scăderea în care unitățile descăzutului nu ajung, fără să faci calculul. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: nedescris (recunoaște trecerea, fără calcul).
Care este dublul lui 15?
- a) 25
- b) 30
- c) 20
- d) 45
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) 30
Dublul lui 15 înseamnă . Dublăm zecile () și unitățile (), apoi adunăm: . Deci dublul lui 15 este 30.
Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →
Competența evaluată: 1.5 din programa clasei I — Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: aplicare — traduci „dublul” în 15 + 15, apoi aduni cu trecere peste ordin. Standardul 2026: S.1.5, nivelul din standard: mai simplu decât De bază. Cuvântul „dublu” apare în programă abia la clasa a II-a (exemplele de activități ale competenței 1.6), dar calculul e o adunare repetată cu doi termeni egali, exemplu de activitate la competența 1.5 a clasei I („adunarea cardinalelor unor mulțimi care au același număr de elemente”). Descriptorii S.1.5 încep de la 3–4 termeni, deci exercițiul e mai simplu decât primul descriptor.
Radu are dublul lui 9 bomboane, iar Elena are jumătatea lui 24 bomboane. Cine are mai multe bomboane?
- a) Radu
- b) Elena
- c) Au exact la fel
- d) Nu se poate afla
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) Radu
Dublul lui 9 este , deci Radu are 18 bomboane. Jumătatea lui 24 este 12, pentru că , deci Elena are 12 bomboane. Cum este mai mare decât , Radu are mai multe bomboane.
Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →
Competența evaluată: 1.5 din programa clasei I — Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: aplicare — calculezi dublul lui 9 și jumătatea lui 24, apoi compari rezultatele. Programa e ambiguă aici: la clasa I, împărțirea în mod egal apare doar ca joc cu obiecte (exemplele de activități ale competenței 1.5), iar „jumătatea”, „dublul” și împărțirea sunt conținut al clasei a II-a. De aceea rezultatul nu se socotește o lacună sigură.
Mama împarte în mod egal nuci la copii. Câte nuci primește fiecare copil?
- a) nuci
- b) nuci
- c) nuci
- d) de nuci
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) nuci
Împărțim în mod egal la copii: , deci fiecare copil primește nuci, adică jumătatea lui .
Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →
Competența evaluată: 1.5 din programa clasei I — Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: aplicare — problemă de rutină: împarți în mod egal 16 nuci la 2 copii, prin numărare sau prin adunare repetată (8 + 8). Standardul 2026: S.1.5, nivelul din standard: mai simplu decât De bază. Exercițiul e reformulat în banca de exerciții (D18), ca să nu mai repete exercițiul 6. Împărțirea în mod egal apare la clasa I ca exemplu de activitate la competența 1.5 („Un băiețel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5 colegi ai săi”), iar cuvântul „jumătate” nu e în enunț. Descriptorii S.1.5 încep de la 3–4 termeni, deci exercițiul e mai simplu decât primul descriptor.
Află numărul din căsuță:
- a) 3
- b) 4
- c) 5
- d) 10
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) 4
Lipsește un termen din adunare, deci din sumă scădem termenul cunoscut: . Verificare: . ✓
Recapitulează: aflarea numărului necunoscut (ecuații simple) →
Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: aplicare — afli termenul necunoscut cu operația inversă (7 − 3), fără trecere peste ordin. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: De bază. Aflarea unui termen necunoscut apare și la competența 1.6 („metoda balanței”); exercițiul e trecut la 1.4 pentru că ce se calculează este o scădere în concentrul 0–100.
Formează numărul care are cifra zecilor 6 și cifra unităților 8.
- a) 86
- b) 68
- c) 66
- d) 78
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) 68
Cifra zecilor (stânga) este 6, iar cifra unităților (dreapta) este 8, deci numărul este 68.
Recapitulează: Numerele naturale de la 31 la 100 →
Competența evaluată: 1.1 din programa clasei I — Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100. Domeniul cognitiv: cunoaștere — formezi numărul când ambele cifre sunt date prin condiții, ca în descriptorul Avansat. Standardul 2026: S.1.1.a, nivelul din standard: Avansat. Fără suport intuitiv, exercițiul e mai greu decât descriptorul; condițiile pe cifre sunt cele din exemplul programei (competența 1.1: „precizarea cifrei unităților/zecilor”).
Trei creioane au lungimile: 6 cm, 3 cm și 10 cm. Care este ordinea lor descrescătoare?
- a) 10 cm, 6 cm, 3 cm
- b) 3 cm, 6 cm, 10 cm
- c) 6 cm, 3 cm, 10 cm
- d) 10 cm, 3 cm, 6 cm
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) 10 cm, 6 cm, 3 cm
Descrescător înseamnă de la cel mai mare la cel mai mic. Cel mai mare este 10, apoi 6, apoi 3. Ordinea corectă este 10 cm, 6 cm, 3 cm.
Recapitulează: Măsurări: lungime, capacitate și masă →
Competența evaluată: 1.3 din programa clasei I — Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări. Domeniul cognitiv: aplicare — ordonezi descrescător trei numere, comparându-le pe rând; ordinea descrescătoare apare abia la nivelul Consolidat. Standardul 2026: S.1.3, nivelul din standard: Consolidat. Ordinea descrescătoare e trăsătura nivelului Consolidat; metoda, comparația pe rând, e cea de la De bază, iar axa numerelor și estimarea nu sunt cerute.
Care dintre acestea ține, de obicei, un litru?
- a) O linguriță de ceai
- b) Un degetar de cusut
- c) Un carton de lapte
- d) O cănuță mică de cafea
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: c) Un carton de lapte
Un litru este cât un carton obișnuit de lapte sau cât o sticlă de apă de un litru. O linguriță de ceai ține doar câțiva mililitri, un degetar și mai puțin, iar o cănuță mică de cafea în jur de de mililitri, adică mult sub un litru.
Recapitulează: Măsurări: lungime, capacitate și masă →
Competența evaluată: 6.4 din programa clasei I — Identificarea unităților de măsură uzuale pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) și a unor instrumente adecvate. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști un obiect care ține, de obicei, un litru. Standardul 2026: S.6.4, nivelul din standard: nedescris (alege obiectul, nu unitatea). Descriptorii S.6.4 cer alegerea unității de măsură potrivite dintr-o listă; aici se alege obiectul care ține un litru.
Un brad de Crăciun stă drept, cu vârful spre tavan, fără să se aplece în nicio parte. În ce poziție este trunchiul bradului?
- a) orizontală
- b) verticală
- c) oblică
- d) nu are nicio poziție
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) verticală
Trunchiul bradului merge drept, de sus în jos (sau de jos în sus), ca o lumânare sau un stâlp. Este în poziție verticală.
Recapitulează: Figuri geometrice plane și linii →
Competența evaluată: 2.1 din programa clasei I — Orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în față, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic , interior, exterior. Domeniul cognitiv: cunoaștere — alegi termenul potrivit („verticală”) pentru o poziție descrisă în cuvinte. Standardul 2026: S.2.1, nivelul din standard: nedescris (recunoaște termenul pentru o poziție descrisă în cuvinte, fără repere date). Descriptorii S.2.1 descriu orientarea în spațiu în raport cu repere sau direcții date; exercițiul cere doar recunoașterea termenului, fără repere, deci nu are un nivel de descriptor.
Află numărul din căsuță:
- a) 4
- b) 8
- c) 12
- d) 20
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) 4
Lipsește scăzătorul (al doilea număr), deci din descăzut scădem diferența: . Verificare: . ✓
Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →
Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: aplicare — afli scăzătorul cu operația inversă (12 − 8), cu trecere peste ordin, ca în descriptorul Consolidat. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: Consolidat.
Care dintre aceste figuri este un dreptunghi, nu un pătrat?
- a) Toate cele 4 laturi au 4 pătrățele
- b) Laturile lungi au 6 pătrățele, iar laturile scurte au 2 pătrățele
- c) Toate cele 4 laturi au 5 pătrățele
- d) Toate cele 4 laturi au 3 pătrățele
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: b) Laturile lungi au 6 pătrățele, iar laturile scurte au 2 pătrățele
Pătratul are toate laturile egale (ca la variantele a, c și d). La dreptunghi, doar laturile opuse sunt egale: cele lungi între ele (6 și 6) și cele scurte între ele (2 și 2), dar laturile lungi diferă de cele scurte.
Recapitulează: Figuri geometrice plane și linii →
Competența evaluată: 2.2 din programa clasei I — Recunoașterea unor figuri și corpuri geometrice în mediul apropiat și în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice). Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști dreptunghiul după lungimile laturilor, date în cuvinte. Standardul 2026: S.2.2, nivelul din standard: nedescris (figura e descrisă în cuvinte, fără reprezentare plană). Nivelul Consolidat cere recunoașterea în „reprezentări plane accesibile”, iar De bază în mediul apropiat; aici figurile sunt descrise în cuvinte, fără desen, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.
Ioana are 20 de timbre. Îi dă fratelui ei 7 timbre. Apoi mătușa îi mai dă 9 timbre. Câte timbre are Ioana acum?
- a) 22 de timbre
- b) 13 timbre
- c) 36 de timbre
- d) 6 timbre
Răspuns:
Vezi răspunsul
Răspuns corect: a) 22 de timbre
Pasul 1: Ioana dă timbre fratelui, deci scad: (timbre). Pasul 2: mătușa îi mai dă timbre, deci adun: (timbre). Răspuns: Ioana are acum 22 de timbre.
Recapitulează: Probleme cu adunare și scădere →
Competența evaluată: 5.2 din programa clasei I — Rezolvarea de probleme simple în care intervin operații de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice. Domeniul cognitiv: aplicare — problemă de rutină cu două operații, o scădere și apoi o adunare, ca în descriptorul Avansat. Standardul 2026: S.5.2, nivelul din standard: Avansat. Fără sprijin în imagini, exercițiul e mai greu decât descriptorul; trăsătura nivelului Avansat, cele două operații, e prezentă.
Exemplu de raport de analiză: testul de clasa a II-a
Cu punctajele clasei tale, raportul testului inițial face aceeași analiză.
Raportul de analiză a rezultatelor la testul inițial are, de obicei, aceste părți:
- Datele testului: clasa, data, câți elevi au scris din câți sunt înscriși, competențele evaluate (tabelul din barem).
- Rezultatele generale: media punctajelor și calificativele.
- Rezultatele pe exerciții: procentul de răspunsuri corecte la fiecare exercițiu.
- Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive, din matricea de specificații.
- Punctele tari ale clasei.
- Greșelile frecvente, pe exerciții, cu varianta aleasă și cauza probabilă.
- Planul de măsuri remediale: ce se reia, cu ce resurse, cine are nevoie de lucru diferențiat și când se reverifică.
Exemplu: clasa a II-a, 25 de elevi (date inventate)
Răspunsurile din exemplu sunt inventate de noi, ca să arate cum se completează raportul. Procentele sunt calculate din ele.
Rezultatele generale
Au scris testul 25 de elevi. În medie, 11,4 răspunsuri corecte din 15. Calificativele, după pragurile propuse de Matepolis:
| Calificativul | Elevi | Procent |
|---|---|---|
| Foarte bine (14–15) | 10 | 40 % |
| Bine (11–13) | 7 | 28 % |
| Suficient (7–10) | 4 | 16 % |
| Insuficient (0–6) | 4 | 16 % |
Rezultatele pe exerciții
| Exercițiul | Răspunsuri corecte | Competența | Domeniul cognitiv |
|---|---|---|---|
| 1 | 96 % | 1.4 | cunoaștere |
| 2 | 56 % | 1.4 | raționament |
| 3 | 88 % | 1.2 | cunoaștere |
| 4 | 68 % | 1.4 | cunoaștere |
| 5 | 76 % | 1.5 | aplicare |
| 6* | 60 % | 1.5 | aplicare |
| 7 | 64 % | 1.5 | aplicare |
| 8 | 80 % | 1.4 | aplicare |
| 9 | 92 % | 1.1 | cunoaștere |
| 10 | 72 % | 1.3 | aplicare |
| 11 | 96 % | 6.4 | cunoaștere |
| 12 | 92 % | 2.1 | cunoaștere |
| 13 | 60 % | 1.4 | aplicare |
| 14 | 84 % | 2.2 | cunoaștere |
| 15 | 52 % | 5.2 | aplicare |
Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive
| Competența | Exerciții | Răspunsuri corecte |
|---|---|---|
| 1.1 | 9 | 92 % |
| 1.2 | 3 | 88 % |
| 1.3 | 10 | 72 % |
| 1.4 | 1, 2, 4, 8, 13 | 72 % |
| 1.5 | 5, 6*, 7 | 70 % |
| 2.1 | 12 | 92 % |
| 2.2 | 14 | 84 % |
| 5.2 | 15 | 52 % |
| 6.4 | 11 | 96 % |
Procentele pe competențe și pe domenii sunt calculate fără exercițiul 6 (marcat cu *, care nu se socotește lacună sigură).
Pe domenii cognitive: cunoaștere 88 % · aplicare 67 % · raționament 56 %. 8 elevi au rezolvat toate exercițiile: la vârf, testul nu mai arată diferențe, iar un test numai cu grile măsoară puțin raționamentul.
Puncte tari
Cel puțin 85 % la competențele 1.1 (92 %), 1.2 (88 %), 2.1 (92 %) și 6.4 (96 %).
Greșeli frecvente
- Exercițiul 2 (56 % răspunsuri corecte, competența 1.4): 7 elevi au ales a) Adevărat — cred că, ca la adunare, ordinea numerelor nu contează și la scădere; nu observă că 5 − 12 nu se poate calcula cu numerele învățate.
- Exercițiul 4 (68 % răspunsuri corecte, competența 1.4): 5 elevi au ales b) 15 − 4 — aleg scăderea cu numere mai mari (15 − 4), nu cea în care unitățile descăzutului (7) sunt mai puține decât scăzătorul (9).
- Exercițiul 6 (60 % răspunsuri corecte, competența 1.5): 6 elevi au ales b) Elena — compară 24 cu 9 (numerele din enunț), nu rezultatele: dublul lui 9 = 18, jumătatea lui 24 = 12; „jumătatea” se învață abia în clasa a II-a. Programa e ambiguă aici (vezi nota exercițiului); nu se socotește lacună sigură.
- Exercițiul 7 (64 % răspunsuri corecte, competența 1.5): 5 elevi au ales d) de nuci — dublează în loc să împartă (16 + 16 = 32): confundă „împarte în mod egal” cu „de două ori mai mult”.
- Exercițiul 13 (60 % răspunsuri corecte, competența 1.4): 6 elevi au ales b) 8 — copiază rezultatul (8) în căsuță în loc să afle scăzătorul din 12 − 8.
- Exercițiul 15 (52 % răspunsuri corecte, competența 5.2): 7 elevi au ales c) 36 de timbre — adună toate numerele (20 + 7 + 9 = 36): nu traduc „îi dă” prin scădere.
Plan de măsuri remediale
- Exercițiul 2. Proprietățile adunării, față în față cu scăderea: perechi de tipul 7 + 5 și 5 + 7, apoi 7 − 5 și 5 − 7, cu bețișoare; elevul spune ce se întâmplă când încearcă a doua scădere. Resurse: Comutativitatea adunării · Fișa de lucru: adunarea și scăderea fără trecere peste ordin (clasa I).
- Exercițiile 4 și 13. Scăderea cu trecere peste ordin, cu oprire la 10 pe axa numerelor (17 − 7 − 2), și aflarea termenului necunoscut prin proba scăderii, la început de oră, oral. Resurse: Scăderea cu trecere peste ordin până la 20 · Aflarea numărului necunoscut · Fișa de lucru: adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (clasa I).
- Exercițiul 6. Dublul și jumătatea se predau în clasa a II-a, la înmulțire și împărțire; până atunci, elevul calculează întâi fiecare rezultat și abia apoi compară. Exercițiul 6 nu intră în calculul lacunelor din clasa I. Resurse: Dublul și jumătatea unui număr.
- Exercițiul 7. Împărțirea în mod egal, cu obiecte: elevul împarte bețișoare sau jetoane în grupe egale, numără cât are fiecare grupă și verifică prin adunare repetată. Resurse: Dublul și jumătatea unui număr · Fișa de lucru: adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (clasa I).
- Exercițiul 15. Probleme cu două operații, cu desen sau segmente: elevul subliniază cuvintele care arată operația („îi dă”, „îi mai dă”) înainte de calcul. Resurse: Probleme cu două operații · Fișa de lucru: probleme cu adunare și scădere (clasa I).
- Recuperarea pe grupe (în exemplu, 4 elevi). Elevii cu calificativul Insuficient la acest test lucrează 2–3 săptămâni pe grupe mici, cu material concret (bețișoare, numărătoare), apoi refac testul. Resurse: Toate fișele de lucru de clasa I.
Când se reverifică: după 3–4 săptămâni, cu un test scurt pe aceleași competențe. Regulamentul școlilor cere ca fiecare elev să aibă pe an cel puțin un plan individualizat de învățare, „elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic” (OME nr. 5726/2024, art. 106 alin. (10)); planul pornește de la raportul testului inițial.
Testul inițial online, în modul clasă
În modul clasă le dai elevilor testul inițial din aplicație pentru aceeași materie („Aventura veveriței Nuca în Pădurea Fermecată”, 14 exerciții, alt set decât cel de pe această pagină). Fiecare îl rezolvă până la termen, iar tu primești rezultatul fiecăruia, timpul și procentul de răspunsuri corecte pe fiecare exercițiu, plus greșelile cele mai frecvente ale clasei.
Mai departe
- Raportul testului inițial: introduci punctajele clasei și primești analiza și planul de măsuri
- Descriptorii de performanță și calificativele la matematică, clasele pregătitoare–a IV-a
- Programa de Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a (2026–2027)
- Programa de Matematică și explorarea mediului, clasa I, cu toate competențele specifice
- Matricea de specificații: ce este și cum se face, pas cu pas
- Standardele naționale de evaluare la matematică (OMEC 4615/2026)
- Fișele de lucru de clasa I, pentru recuperare
Pentru profesori — clasa a II-a
Programa de Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a · Orele: planul-cadru · Standardele de evaluare · Descriptorii de performanță · Matricea de specificații · Titularizarea învățătorilor, matematica (definitivatul) · Planificarea calendaristică 2026–2027 · Testul inițial, cu barem · Evaluarea finală, cu barem (toate clasele) · Fișele de lucru, cu barem · Evaluarea Națională de la clasa a II-a
Vrei varianta interactivă? În aplicație, testul de plasare îți dă nota pe loc și îți construiește automat traseul de recuperare.
