Acasă · Clasa a II-a · Teste · Test inițial matematică clasa a II-a 2026–2027

Test inițial la matematică — clasa a II-a (clasa 2)

Evaluarea inițială de la începutul anului școlar 2026–2027 verifică materia din clasa I — exact ce trebuie să stăpânească un copil care intră în clasa a II-a, adică în a 2-a. Testul de mai jos are 15 exerciții grilă alese din cele patru domenii ale băncii noastre de exerciții, în ordinea în care se învață. Timp de lucru recomandat: 30–40 de minute, fără calculator.

La clasa I, matematica se învață în disciplina Matematică și explorarea mediului; testul verifică partea ei de matematică.

Îl poți folosi acasă, ca părinte, sau la clasă: răspunsurile stau ascunse sub „Vezi răspunsul", iar la fiecare exercițiu greșit ai un link direct către mini-lecția care repară exact acea lacună. Evaluarea inițială are rol de diagnoză — de regulă nota ei nu se trece în catalog, ci arată de unde se pornește recuperarea.

Iese foaia elevului — enunțurile cu variantele și un loc de răspuns, fără răspunsurile corecte —, iar baremul începe pe foaie nouă.

Numele elevului: …………………………  ·  Clasa: ……………  ·  Data: ……………
Timp de lucru: 30–40 de minute  ·  15 exerciții  ·  Fără calculator  ·  Se încercuiește o singură literă

Pentru profesori: acesta e un test de evaluare inițială cu descriptori de performanță; competența din programa clasei I (Matematică și explorarea mediului) e la fiecare exercițiu, sub „Vezi răspunsul”, iar după barem găsești matricea de specificații, descriptorii și calificativele și un model de raport de analiză.

Testul (15 exerciții)

  1. Calculează: 27 + 2 = ?

    • a) 29
    • b) 49
    • c) 27
    • d) 25

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 29

    27 are 2 zeci și 7 unități. Adunăm unitățile: 7 + 2 = 9. Zecile rămân 2. Rezultat: 29.

    Recapitulează: Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin (0-100) →

    Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: cunoaștere — un singur calcul, fără trecere peste ordin, ca în descriptorul De bază. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: De bază.

  2. Este adevărat că ?

    • a) Adevărat
    • b) Fals
    • c) Doar câteodată
    • d) Nu se poate ști

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) Fals

    Este scădere, nu adunare, iar trucul comutativității nu funcționează la scădere. , dar nu se poate face acum (numărul mic nu ajunge pentru scăderea celui mare). Deci sunt diferite.

    Recapitulează: Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin (0-100) →

    Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: raționament — judeci o egalitate: 5 − 12 nu se poate calcula cu numerele învățate, deci scăderea nu se poate „întoarce” ca adunarea. Proprietățile adunării (fără terminologie) sunt exemplu de activitate la competența 1.4; descriptorii standardului S.1.4 descriu doar calculul, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  3. Ce număr vine imediat după 89?

    • a) 91
    • b) 80
    • c) 90
    • d) 100

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) 90

    La 89 avem 8 zeci și 9 unități. Mai adăugăm 1 unitate: cele 9 unități plus 1 fac o zece nouă, deci obținem 9 zeci și 0 unități, adică 90.

    Recapitulează: Numerele naturale de la 31 la 100 →

    Competența evaluată: 1.2 din programa clasei I — Compararea numerelor în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști vecinul următor al unui număr, într-un singur pas. „Vecinii” unui număr apar la exemplele de activități ale competenței 1.2, dar descriptorii standardului S.1.2 descriu doar compararea a două numere, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  4. La care dintre scăderile de mai jos trebuie să ne oprim la 10 (facem trecere peste ordin)?

    • a) 17 − 9
    • b) 15 − 4
    • c) 19 − 6
    • d) 12 − 1

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 17 − 9

    La 17 − 9, unitățile lui 17 sunt 7, iar jos avem 9 (9 > 7), deci e nevoie de trecere. La celelalte, numărul de jos e mai mic sau egal cu unitățile de sus, așa că scădem direct, fără oprire la 10.

    Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →

    Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști scăderea în care unitățile descăzutului nu ajung, fără să faci calculul. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: nedescris (recunoaște trecerea, fără calcul).

  5. Care este dublul lui 15?

    • a) 25
    • b) 30
    • c) 20
    • d) 45

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) 30

    Dublul lui 15 înseamnă . Dublăm zecile () și unitățile (), apoi adunăm: . Deci dublul lui 15 este 30.

    Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →

    Competența evaluată: 1.5 din programa clasei I — Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: aplicare — traduci „dublul” în 15 + 15, apoi aduni cu trecere peste ordin. Standardul 2026: S.1.5, nivelul din standard: mai simplu decât De bază. Cuvântul „dublu” apare în programă abia la clasa a II-a (exemplele de activități ale competenței 1.6), dar calculul e o adunare repetată cu doi termeni egali, exemplu de activitate la competența 1.5 a clasei I („adunarea cardinalelor unor mulțimi care au același număr de elemente”). Descriptorii S.1.5 încep de la 3–4 termeni, deci exercițiul e mai simplu decât primul descriptor.

  6. Radu are dublul lui 9 bomboane, iar Elena are jumătatea lui 24 bomboane. Cine are mai multe bomboane?

    • a) Radu
    • b) Elena
    • c) Au exact la fel
    • d) Nu se poate afla

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) Radu

    Dublul lui 9 este , deci Radu are 18 bomboane. Jumătatea lui 24 este 12, pentru că , deci Elena are 12 bomboane. Cum este mai mare decât , Radu are mai multe bomboane.

    Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →

    Competența evaluată: 1.5 din programa clasei I — Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: aplicare — calculezi dublul lui 9 și jumătatea lui 24, apoi compari rezultatele. Programa e ambiguă aici: la clasa I, împărțirea în mod egal apare doar ca joc cu obiecte (exemplele de activități ale competenței 1.5), iar „jumătatea”, „dublul” și împărțirea sunt conținut al clasei a II-a. De aceea rezultatul nu se socotește o lacună sigură.

  7. Mama împarte în mod egal nuci la copii. Câte nuci primește fiecare copil?

    • a) nuci
    • b) nuci
    • c) nuci
    • d) de nuci

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) nuci

    Împărțim în mod egal la copii: , deci fiecare copil primește nuci, adică jumătatea lui .

    Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →

    Competența evaluată: 1.5 din programa clasei I — Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-100. Domeniul cognitiv: aplicare — problemă de rutină: împarți în mod egal 16 nuci la 2 copii, prin numărare sau prin adunare repetată (8 + 8). Standardul 2026: S.1.5, nivelul din standard: mai simplu decât De bază. Exercițiul e reformulat în banca de exerciții (D18), ca să nu mai repete exercițiul 6. Împărțirea în mod egal apare la clasa I ca exemplu de activitate la competența 1.5 („Un băiețel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5 colegi ai săi”), iar cuvântul „jumătate” nu e în enunț. Descriptorii S.1.5 încep de la 3–4 termeni, deci exercițiul e mai simplu decât primul descriptor.

  8. Află numărul din căsuță:

    • a) 3
    • b) 4
    • c) 5
    • d) 10

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) 4

    Lipsește un termen din adunare, deci din sumă scădem termenul cunoscut: . Verificare: . ✓

    Recapitulează: aflarea numărului necunoscut (ecuații simple) →

    Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: aplicare — afli termenul necunoscut cu operația inversă (7 − 3), fără trecere peste ordin. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: De bază. Aflarea unui termen necunoscut apare și la competența 1.6 („metoda balanței”); exercițiul e trecut la 1.4 pentru că ce se calculează este o scădere în concentrul 0–100.

  9. Formează numărul care are cifra zecilor 6 și cifra unităților 8.

    • a) 86
    • b) 68
    • c) 66
    • d) 78

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) 68

    Cifra zecilor (stânga) este 6, iar cifra unităților (dreapta) este 8, deci numărul este 68.

    Recapitulează: Numerele naturale de la 31 la 100 →

    Competența evaluată: 1.1 din programa clasei I — Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100. Domeniul cognitiv: cunoaștere — formezi numărul când ambele cifre sunt date prin condiții, ca în descriptorul Avansat. Standardul 2026: S.1.1.a, nivelul din standard: Avansat. Fără suport intuitiv, exercițiul e mai greu decât descriptorul; condițiile pe cifre sunt cele din exemplul programei (competența 1.1: „precizarea cifrei unităților/zecilor”).

  10. Trei creioane au lungimile: 6 cm, 3 cm și 10 cm. Care este ordinea lor descrescătoare?

    • a) 10 cm, 6 cm, 3 cm
    • b) 3 cm, 6 cm, 10 cm
    • c) 6 cm, 3 cm, 10 cm
    • d) 10 cm, 3 cm, 6 cm

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 10 cm, 6 cm, 3 cm

    Descrescător înseamnă de la cel mai mare la cel mai mic. Cel mai mare este 10, apoi 6, apoi 3. Ordinea corectă este 10 cm, 6 cm, 3 cm.

    Recapitulează: Măsurări: lungime, capacitate și masă →

    Competența evaluată: 1.3 din programa clasei I — Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări. Domeniul cognitiv: aplicare — ordonezi descrescător trei numere, comparându-le pe rând; ordinea descrescătoare apare abia la nivelul Consolidat. Standardul 2026: S.1.3, nivelul din standard: Consolidat. Ordinea descrescătoare e trăsătura nivelului Consolidat; metoda, comparația pe rând, e cea de la De bază, iar axa numerelor și estimarea nu sunt cerute.

  11. Care dintre acestea ține, de obicei, un litru?

    • a) O linguriță de ceai
    • b) Un degetar de cusut
    • c) Un carton de lapte
    • d) O cănuță mică de cafea

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) Un carton de lapte

    Un litru este cât un carton obișnuit de lapte sau cât o sticlă de apă de un litru. O linguriță de ceai, un degetar sau o cănuță mică de cafea țin mult mai puțin decât un litru.

    Recapitulează: Măsurări: lungime, capacitate și masă →

    Competența evaluată: 6.4 din programa clasei I — Identificarea unităților de măsură uzuale pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) și a unor instrumente adecvate. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști un obiect care ține, de obicei, un litru. Standardul 2026: S.6.4, nivelul din standard: nedescris (alege obiectul, nu unitatea). Descriptorii S.6.4 cer alegerea unității de măsură potrivite dintr-o listă; aici se alege obiectul care ține un litru.

  12. Un brad de Crăciun stă drept, cu vârful spre tavan, fără să se aplece în nicio parte. În ce poziție este trunchiul bradului?

    • a) orizontală
    • b) verticală
    • c) oblică
    • d) nu are nicio poziție

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) verticală

    Trunchiul bradului merge drept, de sus în jos (sau de jos în sus), ca o lumânare sau un stâlp. Este în poziție verticală.

    Recapitulează: Figuri geometrice plane și linii →

    Competența evaluată: 2.1 din programa clasei I — Orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în față, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic , interior, exterior. Domeniul cognitiv: cunoaștere — alegi termenul potrivit („verticală”) pentru o poziție descrisă în cuvinte. Standardul 2026: S.2.1, nivelul din standard: nedescris (recunoaște termenul pentru o poziție descrisă în cuvinte, fără repere date). Descriptorii S.2.1 descriu orientarea în spațiu în raport cu repere sau direcții date; exercițiul cere doar recunoașterea termenului, fără repere, deci nu are un nivel de descriptor.

  13. Află numărul din căsuță:

    • a) 4
    • b) 8
    • c) 12
    • d) 20

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 4

    Lipsește scăzătorul (al doilea număr), deci din descăzut scădem diferența: . Verificare: . ✓

    Recapitulează: Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0-100) →

    Competența evaluată: 1.4 din programa clasei I — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare. Domeniul cognitiv: aplicare — afli scăzătorul cu operația inversă (12 − 8), cu trecere peste ordin, ca în descriptorul Consolidat. Standardul 2026: S.1.4, nivelul din standard: Consolidat.

  14. Care dintre aceste figuri este un dreptunghi, nu un pătrat?

    • a) Toate cele 4 laturi au 4 pătrățele
    • b) Laturile lungi au 6 pătrățele, iar laturile scurte au 2 pătrățele
    • c) Toate cele 4 laturi au 5 pătrățele
    • d) Toate cele 4 laturi au 3 pătrățele

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) Laturile lungi au 6 pătrățele, iar laturile scurte au 2 pătrățele

    Pătratul are toate laturile egale (ca la variantele a, c și d). La dreptunghi, doar laturile opuse sunt egale: cele lungi între ele (6 și 6) și cele scurte între ele (2 și 2), dar laturile lungi diferă de cele scurte.

    Recapitulează: Figuri geometrice plane și linii →

    Competența evaluată: 2.2 din programa clasei I — Recunoașterea unor figuri și corpuri geometrice în mediul apropiat și în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice). Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști dreptunghiul după lungimile laturilor, date în cuvinte. Standardul 2026: S.2.2, nivelul din standard: nedescris (figura e descrisă în cuvinte, fără reprezentare plană). Nivelul Consolidat cere recunoașterea în „reprezentări plane accesibile”, iar De bază în mediul apropiat; aici figurile sunt descrise în cuvinte, fără desen, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  15. Ioana are 20 de timbre. Îi dă fratelui ei 7 timbre. Apoi mătușa îi mai dă 9 timbre. Câte timbre are Ioana acum?

    • a) 22 de timbre
    • b) 13 timbre
    • c) 36 de timbre
    • d) 6 timbre

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a) 22 de timbre

    Pasul 1: Ioana dă timbre fratelui, deci scad: (timbre). Pasul 2: mătușa îi mai dă timbre, deci adun: (timbre). Răspuns: Ioana are acum 22 de timbre.

    Recapitulează: Probleme cu adunare și scădere →

    Competența evaluată: 5.2 din programa clasei I — Rezolvarea de probleme simple în care intervin operații de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice. Domeniul cognitiv: aplicare — problemă de rutină cu două operații, o scădere și apoi o adunare, ca în descriptorul Avansat. Standardul 2026: S.5.2, nivelul din standard: Avansat. Fără sprijin în imagini, exercițiul e mai greu decât descriptorul; trăsătura nivelului Avansat, cele două operații, e prezentă.

Barem de notare

Fiecare exercițiu corect valorează 0,6 puncte; se acordă 1 punct din oficiu. Nota = 1 + 0,6 × numărul de răspunsuri corecte (maximum 10).

  • Sub nota 5 (0–6 exerciții corecte): pornește recuperarea de la linkurile exercițiilor greșite, în ordinea din test.
  • Între 5 și 7 (7–10 exerciții): lacune punctuale — recapitulează doar unitățile greșite.
  • Peste 7 (11+ exerciții): bază solidă; se poate trece direct la materia clasei noi.

Competențele evaluate și baremul pe exerciții

Competențele sunt cele din programa clasei I (OMEN nr. 3418/19.03.2013, Anexa nr. 2, ordinul în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 262/10.05.2013), cu numerotarea oficială. Domeniile cognitive (cunoaștere, aplicare, raționament) sunt cele din reperele metodologice CNPEE pentru matematică (2021, p. 68). Standardul e cel din anexa nr. 28 la OMEC nr. 4615/04.08.2026 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026, p. 828–833); după el, nivelul din standard pe care îl atinge exercițiul.

Nr.RăspunsCompetențaDomeniul cognitivStandardul 2026 · nivelulPunctaj
1a)1.4cunoaștereS.1.4 · De bază0,6 p
2b)1.4raționament—0,6 p
3c)1.2cunoaștere—0,6 p
4a)1.4cunoaștereS.1.4 · nedescris (recunoaște trecerea, fără calcul)0,6 p
5b)1.5aplicareS.1.5 · mai simplu decât De bază0,6 p
6*a)1.5aplicare—0,6 p
7b)1.5aplicareS.1.5 · mai simplu decât De bază0,6 p
8b)1.4aplicareS.1.4 · De bază0,6 p
9b)1.1cunoaștereS.1.1.a · Avansat0,6 p
10a)1.3aplicareS.1.3 · Consolidat0,6 p
11c)6.4cunoaștereS.6.4 · nedescris (alege obiectul, nu unitatea)0,6 p
12b)2.1cunoaștereS.2.1 · nedescris (recunoaște termenul pentru o poziție descrisă în cuvinte, fără repere date)0,6 p
13a)1.4aplicareS.1.4 · Consolidat0,6 p
14b)2.2cunoaștereS.2.2 · nedescris (figura e descrisă în cuvinte, fără reprezentare plană)0,6 p
15a)5.2aplicareS.5.2 · Avansat0,6 p
  • 1.1 — Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100
  • 1.2 — Compararea numerelor în concentrul 0-100
  • 1.3 — Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări
  • 1.4 — Efectuarea de adunări și scăderi, mental și în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la numărare
  • 1.5 — Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-100
  • 2.1 — Orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în față, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic , interior, exterior
  • 2.2 — Recunoașterea unor figuri și corpuri geometrice în mediul apropiat și în reprezentări plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice)
  • 5.2 — Rezolvarea de probleme simple în care intervin operații de adunare sau scădere în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice
  • 6.4 — Identificarea unităților de măsură uzuale pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) și a unor instrumente adecvate

* Exercițiul 6 verifică conținut care nu e (sau nu e clar) în programa clasei I: punctajul rămâne cel din barem, dar o greșeală acolo nu se socotește lacună sigură.

Matricea de specificații a testului inițial

Pe rânduri, competențele; pe coloane, domeniile cognitive. În fiecare celulă: exercițiile și punctajul lor. Suma dă exact baremul.

CompetențaCunoaștereAplicareRaționamentTotal
1.1ex. 9 (0,6 p)——0,6 p
1.2ex. 3 (0,6 p)——0,6 p
1.3—ex. 10 (0,6 p)—0,6 p
1.4ex. 1, 4 (1,2 p)ex. 8, 13 (1,2 p)ex. 2 (0,6 p)3,0 p
1.5—ex. 5, 6*, 7 (1,8 p)—1,8 p
2.1ex. 12 (0,6 p)——0,6 p
2.2ex. 14 (0,6 p)——0,6 p
5.2—ex. 15 (0,6 p)—0,6 p
6.4ex. 11 (0,6 p)——0,6 p
Total7 ex. (4,2 p, 47 %)7 ex. (4,2 p, 47 %)1 ex. (0,6 p, 7 %)9,0 p + 1 din oficiu = 10

Descriptorii din standardele naționale 2026 (clasa I)

Textul aprobat al descriptorilor, din anexa nr. 28 la OMEC nr. 4615/04.08.2026, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026, p. 828–833. Standardele se aplică începând cu anul școlar 2026–2027 și dau, pentru fiecare standard, câte un descriptor pe trei niveluri: De bază, Consolidat și Avansat. Coloana „Exerciții” arată nivelul din standard pe care îl atinge fiecare exercițiu. Exercițiile 2 și 3 nu au un descriptor potrivit (motivul e la exercițiu). Exercițiul 6, marcat cu *, nu intră în această discuție (vezi nota de sub barem).

Vezi descriptorii pe standarde (8 standarde)
StandardulExercițiiDe bazăConsolidatAvansat
S.1.1.a Elevul formează numere naturale de la 0 la 100 cu ajutorul suportului intuitiv.
MO 674 bis, p. 828
9: AvansatElevul formează numere naturale până la 100 cu ajutorul suportului intuitiv.Elevul formează numere naturale până la 100 cu ajutorul suportului intuitiv, în care una dintre cifre îndeplinește condiții date.Elevul formează numere naturale până la 100 cu ajutorul suportului intuitiv, în care ambele cifre îndeplinesc condiții date.
S.1.3 Elevul ordonează numere naturale în concentrul 0-100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări.
MO 674 bis, p. 829
10: ConsolidatElevul ordonează crescător 3-4 numere date din concentrul 0-100, comparându-le două câte două sau folosind poziționarea pe axa numerelor.Elevul ordonează crescător/ descrescător 3-4 numere date din concentrul 0-100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări.Elevul ordonează crescător/ descrescător mai mult de 4 numere date din concentrul 0-100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări.
S.1.4 Elevul efectuează operații de adunare și scădere în concentrul 0-100, mental și în scris, recurgând frecvent la numărare.
MO 674 bis, p. 829
1: De bază
4: nedescris (recunoaște trecerea, fără calcul)
8: De bază
13: Consolidat
Elevul efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin, recurgând la sprijin în reprezentări sau/și la numărare.Elevul efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin.Elevul efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-100, fără și cu trecere peste ordin, verificând rezultatul.
S.1.5 Elevul efectuează adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale, în concentrul 0-100.
MO 674 bis, p. 829
5: mai simplu decât De bază
7: mai simplu decât De bază
Elevul efectuează o adunare/scădere repetată cu 3-4 termeni, într-o reprezentare obiectuală, în concentrul 0-100.Elevul efectuează o adunare/scădere repetată cu mai mult de 4 termeni, într-o reprezentare obiectuală, în concentrul 0-100.Elevul efectuează adunări/scăderi repetate cu mai mult de 4 termeni, în concentrul 0-100.
S.2.1 Elevul se orientează în spațiu în raport cu repere/direcții date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în față, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic , interior, exterior.
MO 674 bis, p. 830
12: nedescris (recunoaște termenul pentru o poziție descrisă în cuvinte, fără repere date)Elevul se orientează în realitatea imediată (spațiul fizic apropiat), în raport cu repere/direcții date.Elevul se orientează în spațiu (spațiul fizic și desene), în raport cu repere/direcții date.Elevul se orientează în spațiu, în raport cu repere/direcții date folosind sintagmele corespunzătoare.
S.2.2 Elevul recunoaște figurile și corpurile geometrice în mediul apropiat și în reprezentări plane accesibile.
MO 674 bis, p. 830
14: nedescris (figura e descrisă în cuvinte, fără reprezentare plană)Elevul recunoaște figurile și corpurile geometrice în mediul apropiat.Elevul recunoaște figurile și corpurile geometrice în reprezentări plane accesibile.Elevul recunoaște figurile și corpurile geometrice în orice context.
S.5.2 Elevul rezolvă probleme care implică una sau două operații de adunare și/sau scădere în concentrul 0-100.
MO 674 bis, p. 832
15: AvansatElevul rezolvă probleme care implică o operație de adunare sau scădere, cu sprijin în obiecte.Elevul rezolvă probleme care implică o operație de adunare sau scădere, cu sprijin în imagini sau reprezentări schematice.Elevul rezolvă probleme care implică două operații de adunare și/sau scădere, cu sprijin în imagini sau reprezentări schematice.
S.6.4 Elevul identifică unități de măsură pentru lungime și capacitate și instrumentele adecvate.
MO 674 bis, p. 833
11: nedescris (alege obiectul, nu unitatea)Elevul identifică dintr-o listă dată unitatea de măsură potrivită (centimetrul, litrul) pentru măsurarea lungimii sau capacității.Elevul identifică dintr-o listă dată unitatea de măsură potrivită (centimetrul, litrul) și instrumentul de măsură adecvat pentru măsurarea lungimii sau capacității.Elevul identifică unitatea de măsură potrivită pentru caracteristica indicată a unui obiect (lungime, capacitate) și instrumentul adecvat.

Descriptorii de performanță ai testului: calificativele FB, B, S, I (propunerea Matepolis)

Baremul de mai sus dă și o notă; la clasele I–IV rezultatele se exprimă prin calificative (Regulamentul școlilor, OME nr. 5726/2024, art. 106 alin. (1) lit. b)), cu pragurile de mai jos, aliniate cu treptele baremului. Nivelurile din standard și calificativul nu se transformă unele în altele: ordinul din 2026 nu prevede o transformare a nivelurilor în note sau în calificative, iar anexa nr. 2 spune că descriptorii stabilesc „un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1–10 utilizată în sistemul românesc de educație” (MO 674 bis, p. 14). În presă, răspunsul Ministerului Educației către edupedu.ro (28.07.2026): „Nu există un document oficial care să stabilească transformarea nivelurilor de performanță în note, respectiv, calificative”.

Praguri propuse de Matepolis pentru acest test; la 17.10.2026 nu există un tabel oficial.
Răspunsuri corecteCalificativulCe se face mai departe
14–15Foarte binemateria clasei I e stăpânită; se trece direct la materia clasei a II-a.
11–13Binelacune punctuale: se reiau doar exercițiile greșite, cu lecția de recuperare a fiecăruia.
7–10Suficientse recapitulează pe rând unitățile exercițiilor greșite, cu o fișă pe săptămână.
0–6Insuficientrecuperare de la numerele până la 100 și adunarea și scăderea, cu obiecte și desene, înainte de materia nouă.

Exemplu de raport de analiză: testul de clasa a II-a

Cu punctajele clasei tale, raportul testului inițial face aceeași analiză.

Raportul de analiză a rezultatelor la testul inițial are, de obicei, aceste părți:

  1. Datele testului: clasa, data, câți elevi au scris din câți sunt înscriși, competențele evaluate (tabelul din barem).
  2. Rezultatele generale: media punctajelor și calificativele.
  3. Rezultatele pe exerciții: procentul de răspunsuri corecte la fiecare exercițiu.
  4. Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive, din matricea de specificații.
  5. Punctele tari ale clasei.
  6. Greșelile frecvente, pe exerciții, cu varianta aleasă și cauza probabilă.
  7. Planul de măsuri remediale: ce se reia, cu ce resurse, cine are nevoie de lucru diferențiat și când se reverifică.

Exemplu: clasa a II-a, 25 de elevi (date inventate)

Răspunsurile din exemplu sunt inventate de noi, ca să arate cum se completează raportul. Procentele sunt calculate din ele.

Rezultatele generale

Au scris testul 25 de elevi. În medie, 11,4 răspunsuri corecte din 15. Calificativele, după pragurile propuse de Matepolis:

CalificativulEleviProcent
Foarte bine (14–15)1040 %
Bine (11–13)728 %
Suficient (7–10)416 %
Insuficient (0–6)416 %

Rezultatele pe exerciții

ExercițiulRăspunsuri corecteCompetențaDomeniul cognitiv
196 %1.4cunoaștere
256 %1.4raționament
388 %1.2cunoaștere
468 %1.4cunoaștere
576 %1.5aplicare
6*60 %1.5aplicare
764 %1.5aplicare
880 %1.4aplicare
992 %1.1cunoaștere
1072 %1.3aplicare
1196 %6.4cunoaștere
1292 %2.1cunoaștere
1360 %1.4aplicare
1484 %2.2cunoaștere
1552 %5.2aplicare

Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive

CompetențaExercițiiRăspunsuri corecte
1.1992 %
1.2388 %
1.31072 %
1.41, 2, 4, 8, 1372 %
1.55, 6*, 770 %
2.11292 %
2.21484 %
5.21552 %
6.41196 %

Procentele pe competențe și pe domenii sunt calculate fără exercițiul 6 (marcat cu *, care nu se socotește lacună sigură).

Pe domenii cognitive: cunoaștere 88 % · aplicare 67 % · raționament 56 %. 8 elevi au rezolvat toate exercițiile: la vârf, testul nu mai arată diferențe, iar un test numai cu grile măsoară puțin raționamentul.

Puncte tari

Cel puțin 85 % la competențele 1.1 (92 %), 1.2 (88 %), 2.1 (92 %) și 6.4 (96 %).

Greșeli frecvente

  • Exercițiul 2 (56 % răspunsuri corecte, competența 1.4): 7 elevi au ales a) Adevărat — cred că, ca la adunare, ordinea numerelor nu contează și la scădere; nu observă că 5 − 12 nu se poate calcula cu numerele învățate.
  • Exercițiul 4 (68 % răspunsuri corecte, competența 1.4): 5 elevi au ales b) 15 − 4 — aleg scăderea cu numere mai mari (15 − 4), nu cea în care unitățile descăzutului (7) sunt mai puține decât scăzătorul (9).
  • Exercițiul 6 (60 % răspunsuri corecte, competența 1.5): 6 elevi au ales b) Elena — compară 24 cu 9 (numerele din enunț), nu rezultatele: dublul lui 9 = 18, jumătatea lui 24 = 12; „jumătatea” se învață abia în clasa a II-a. Programa e ambiguă aici (vezi nota exercițiului); nu se socotește lacună sigură.
  • Exercițiul 7 (64 % răspunsuri corecte, competența 1.5): 5 elevi au ales d) de nuci — dublează în loc să împartă (16 + 16 = 32): confundă „împarte în mod egal” cu „de două ori mai mult”.
  • Exercițiul 13 (60 % răspunsuri corecte, competența 1.4): 6 elevi au ales b) 8 — copiază rezultatul (8) în căsuță în loc să afle scăzătorul din 12 − 8.
  • Exercițiul 15 (52 % răspunsuri corecte, competența 5.2): 7 elevi au ales c) 36 de timbre — adună toate numerele (20 + 7 + 9 = 36): nu traduc „îi dă” prin scădere.

Plan de măsuri remediale

Când se reverifică: după 3–4 săptămâni, cu un test scurt pe aceleași competențe. Regulamentul școlilor cere ca fiecare elev să aibă pe an cel puțin un plan individualizat de învățare, „elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic” (OME nr. 5726/2024, art. 106 alin. (10)); planul pornește de la raportul testului inițial.

Testul inițial online, în modul clasă

În modul clasă le dai elevilor testul inițial din aplicație pentru aceeași materie („Aventura veveriței Nuca în Pădurea Fermecată”, 14 exerciții, alt set decât cel de pe această pagină). Fiecare îl rezolvă până la termen, iar tu primești rezultatul fiecăruia, timpul și procentul de răspunsuri corecte pe fiecare exercițiu, plus greșelile cele mai frecvente ale clasei.

Mai departe

Pentru profesori — clasa a II-a

Programa de Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a · Orele: planul-cadru · Standardele de evaluare · Descriptorii de performanță · Matricea de specificații · Titularizarea învățătorilor, matematica (definitivatul) · Planificarea calendaristică 2026–2027 · Testul inițial, cu barem · Evaluarea finală, cu barem (toate clasele) · Fișele de lucru, cu barem · Evaluarea Națională de la clasa a II-a

Vrei varianta interactivă? În aplicație, testul de plasare îți dă nota pe loc și îți construiește automat traseul de recuperare.

Întrebări frecvente

Ce verifică testul de evaluare inițială la Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a?

Materia de matematică din clasa I: numerele până la 100 (citire, formare, vecini, ordonare), adunarea și scăderea fără și cu trecere peste ordin, aflarea numărului necunoscut, problemele cu una sau două operații, pozițiile și figurile geometrice și unitățile de măsură (litrul, centimetrul). Testul are 15 exerciții grilă și se lucrează 30–40 de minute, fără calculator.

Testul de evaluare inițială MEM pentru clasa a II-a are descriptori de performanță?

Da, în două feluri. Are calificativele Foarte bine, Bine, Suficient și Insuficient după numărul de răspunsuri corecte, cu praguri propuse de Matepolis, și are, la 12 dintre cele 15 exerciții, standardul de evaluare din 2026 al clasei I, cu nivelul De bază, Consolidat sau Avansat pe care îl atinge. Standardele sunt aprobate prin OMEC nr. 4615/2026 și se aplică începând cu anul școlar 2026–2027.

Cum se dă calificativul la testul inițial de matematică, clasa a II-a?

Pragurile propuse de Matepolis pentru cele 15 exerciții: Foarte bine la 14–15 răspunsuri corecte, Bine la 11–13, Suficient la 7–10 și Insuficient la 0–6. Baremul testului dă și o notă (1 + 0,6 × numărul de răspunsuri corecte), dar la clasele I–IV rezultatele se exprimă prin calificative (OME nr. 5726/2024, art. 106 alin. (1) lit. b)). La 17.10.2026 nu există un tabel oficial care să transforme punctajul sau nivelurile din standarde în calificative.

Ce competențe din clasa I verifică testul inițial de matematică pentru clasa a II-a?

Competențele specifice de Matematică și explorarea mediului din programa clasei I (OMEN nr. 3418/2013): scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100 (1.1), compararea (1.2), ordonarea (1.3), adunările și scăderile (1.4), adunările repetate (1.5), orientarea în spațiu (2.1), figurile geometrice (2.2), problemele cu adunare și scădere (5.2) și unitățile de măsură (6.4). La fiecare exercițiu sunt trecute competența, domeniul cognitiv și, unde se potrivește, standardul din 2026.

Cum se interpretează rezultatele la evaluarea inițială MEM, clasa a II-a?

Pe exerciții și pe competențe: procentul de răspunsuri corecte la fiecare exercițiu, varianta greșită aleasă cel mai des și ce arată ea despre felul în care a gândit elevul, apoi procentul pe fiecare competență din programa clasei I. Exercițiile sub 70 % intră în planul de măsuri remediale, iar elevii cu calificativul Insuficient lucrează 2–3 săptămâni pe grupe mici, apoi refac testul.

🚩 am găsit o greșeală

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Aceleași lecții, în aplicație. Gratuit acum, integral. Fără reclame și fără plăți în aplicație.

Descarcă din App Store Descarcă de pe Google Play

Continuă cu