Acasă · Clasa a VI-a · Teste · Test inițial matematică clasa a VI-a 2026–2027

Test inițial la matematică — clasa a VI-a (clasa 6)

Evaluarea inițială de la începutul anului școlar 2026–2027 verifică materia din clasa a V-a — exact ce trebuie să stăpânească un copil care intră în clasa a VI-a, adică în a 6-a. Testul de mai jos are 15 exerciții grilă alese din cele patru domenii ale băncii noastre de exerciții, în ordinea în care se învață. Timp de lucru recomandat: 30–40 de minute, fără calculator.

Îl poți folosi acasă, ca părinte, sau la clasă: răspunsurile stau ascunse sub „Vezi răspunsul", iar la fiecare exercițiu greșit ai un link direct către mini-lecția care repară exact acea lacună. Evaluarea inițială are rol de diagnoză — de regulă nota ei nu se trece în catalog, ci arată de unde se pornește recuperarea.

Iese foaia elevului — enunțurile cu variantele și un loc de răspuns, fără răspunsurile corecte —, iar baremul începe pe foaie nouă.

Numele elevului: …………………………  ·  Clasa: ……………  ·  Data: ……………
Timp de lucru: 30–40 de minute  ·  15 exerciții  ·  Fără calculator  ·  Se încercuiește o singură literă

Pentru profesori: acesta e un test de evaluare inițială cu standardele și descriptorii din 2026; competența din programa clasei a V-a e la fiecare exercițiu, sub „Vezi răspunsul”, iar după barem găsești matricea de specificații, descriptorii din standardele 2026 și un model de raport de analiză.

Testul (15 exerciții)

  1. În adunarea , cum se numesc numerele 263 și 178?

    • a) Sume
    • b) Termeni
    • c) Diferențe
    • d) Produse

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) Termeni

    Numerele pe care le adunăm se numesc termeni (aici 263 și 178), iar rezultatul adunării, 441, se numește sumă.

    Recapitulează: Operații cu numere naturale →

    Competența evaluată: 4.1 din programa clasei a V-a — Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști denumirea termenilor unei adunări. Denumirea termenilor ține de limbajul operațiilor (competența 4.1); descriptorii standardelor V.CS.4.1 privesc axa numerelor, estimările și scrierea cu puteri, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  2. Compară numerele și . Care este relația corectă?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d) Depinde de context

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c)

    Ambele numere au 5 cifre, deci aplicăm Regula 2. Comparăm de la stânga: zecile de mii , miile , sutele — egale până aici. La zeci, primul număr are , al doilea are . Cum , rezultă ; cifra unităților nu mai contează.

    Recapitulează: Numere naturale: scriere, citire, comparare, ordonare, aproximări →

    Competența evaluată: 4.1 din programa clasei a V-a — Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale. Domeniul cognitiv: cunoaștere — compari două numere cu aceleași cifre, ordin cu ordin, până la prima diferență. Compararea numerelor naturale e conținut al clasei a V-a; descriptorii standardului V.CS.4.1 (1) o cer pe axa numerelor, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  3. Scoate factorul comun din suma . Ce obții?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b)

    Al doilea termen este chiar , adică . Deci . Greșeala frecventă este să pui în loc de în paranteză.

    Recapitulează: Operații cu numere naturale →

    Competența evaluată: 3.1 din programa clasei a V-a — Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitate. Domeniul cognitiv: aplicare — aplici factorul comun când unul dintre termeni e chiar factorul: 22 = 22 · 1. Standardul 2026: V.CS.3.1 (3), nivelul din standard: De bază. Activitatea „calcule utilizând factorul comun” e la competența 2.1 în programă; exercițiul e trecut la 3.1 pentru că descriptorul De bază al standardului V.CS.3.1 (3) numește chiar factorul comun.

  4. Scrie rezultatul lui ca o singură putere a lui .

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b)

    La puterea unei puteri, exponenții se înmulțesc: . Varianta (a) ar veni dintr-o adunare greșită (), (c) ridică greșit exponentul la pătrat (), iar (d) ridică greșit baza.

    Recapitulează: Puterea cu exponent natural →

    Competența evaluată: 2.1 din programa clasei a V-a — Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora. Domeniul cognitiv: cunoaștere — o singură regulă: puterea unei puteri înmulțește exponenții. Standardul 2026: V.CS.2.1 (1), nivelul din standard: nedescris (o singură regulă de calcul cu puteri). Descriptorul De bază are doar adunări și scăderi cu puteri, iar Consolidat cere și calcule în mai multe etape, cu paranteze; o singură regulă de calcul cu puteri nu e descrisă separat.

  5. Calculează:

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b)

    Numitorii sunt egali, deci adunăm numărătorii și păstrăm numitorul: . Simplificăm cu 4: , fracție supraunitară, deci scoatem întregul: rest , adică . Varianta a) apare dacă aduni greșit și numitorii (8+8=16).

    Recapitulează: Fracții ordinare →

    Competența evaluată: 3.2 din programa clasei a V-a — Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale. Domeniul cognitiv: aplicare — mai mulți pași: aduni numărătorii, simplifici și scoți întregii. Standardul 2026: V.CS.3.2 (1), nivelul din standard: De bază.

  6. Care variantă prezintă ordinea corectă crescătoare a numerelor ; ; ; ?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a)

    Egalizăm la trei zecimale: ; ; ; . Partea întreagă este peste tot, deci comparăm zecimalele ca numere de trei cifre: . Deci ordinea crescătoare este .

    Recapitulează: Fracții zecimale →

    Competența evaluată: 5.2 din programa clasei a V-a — Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule. Domeniul cognitiv: aplicare — aplici algoritmul de comparare a fracțiilor zecimale pe patru numere, cu zecimale de lungimi diferite. Ordonarea fracțiilor zecimale e conținut al clasei a V-a; descriptorii standardului V.CS.5.2 (1) cer reprezentarea pe axa numerelor, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  7. Un vas conține litri de suc. Sucul se toarnă în pahare de câte litri fiecare. Câte pahare se umplu complet?

    • a) 5
    • b) 6
    • c) 10
    • d) 12

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) 10

    Întrebarea „câte pahare de încap în ?” este o împărțire: . Se umplu 10 pahare complet.

    Recapitulează: Fracții ordinare →

    Competența evaluată: 3.2 din programa clasei a V-a — Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale. Domeniul cognitiv: aplicare — problemă de rutină cu o singură operație: împarți 5/6 la 1/12, adică înmulțești cu inversa. Standardul 2026: V.CS.3.2 (2), nivelul din standard: De bază.

  8. Fracția este reprezentată pe axa numerelor. Unde se află punctul corespunzător?

    • a) Între 0 și 1, fiindcă fracția este subunitară
    • b) Exact peste 1, fiindcă numărătorul și numitorul sunt apropiate
    • c) Între 1 și 2, fiindcă fracția este supraunitară
    • d) Între 2 și 3, fiindcă numărătorul este mai mare decât 7

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) Între 1 și 2, fiindcă fracția este supraunitară

    Cum , fracția este supraunitară. Numărând 7 șeptimi ajungem la , apoi mai numărăm încă 2 șeptimi (), deci punctul se află între 1 și 2.

    Recapitulează: Fracții ordinare →

    Competența evaluată: 1.2 din programa clasei a V-a — Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate. Domeniul cognitiv: aplicare — doi pași: recunoști fracția supraunitară, apoi o încadrezi între 1 și 2 (9/7 = 1 întreg și 2/7). Standardul 2026: V.CS.1.2 (1), nivelul din standard: De bază.

  9. Un dreptunghi are lungimea de și lățimea de . Cât este aria lui?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a)

    Aplicăm formula ariei dreptunghiului: . Varianta b) ar rezulta dintr-o adunare greșită a laturilor, iar d) dintr-o rotunjire greșită a lui 11 la 10.

    Recapitulează: Unități de măsură. Perimetre, arii, volume →

    Competența evaluată: 3.3 din programa clasei a V-a — Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare. Domeniul cognitiv: aplicare — aplici formula ariei dreptunghiului într-un calcul cu un singur pas. Calculul ariei dreptunghiului e activitate a competenței 3.3; standardele V.CS.3.3 descriu transformările, perimetrul, unghiurile și volumul, iar aria apare doar ca estimare, la V.CS.5.3, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  10. La măsurarea unghiului , elevul a așezat latura exact pe linia de 0° a raportorului. Cealaltă latură, , cade pe gradația 55 a șirului care pornește de la 0 chiar pe . Care este ?

    • a)
    • b)
    • c)
    • d)

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: a)

    Pentru că latura de bază a fost așezată pe 0, citim direct pe șirul care pornește de la 0 de pe acea latură: a doua latură arată 55, deci . Valoarea ar rezulta doar dacă am citit greșit pe celălalt șir (), o capcană clasică a raportorului.

    Recapitulează: Unghiuri →

    Competența evaluată: 2.3 din programa clasei a V-a — Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice. Domeniul cognitiv: cunoaștere — citești pe raportor gradația care pornește de la 0 pe latura OX. Măsurarea cu raportorul e activitate a competenței 2.3; descriptorii standardului V.CS.2.3 (1) descriu construcția, nu măsurarea unui unghi dat, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  11. Se dau punctele distincte , și punctul . Care afirmație este corectă?

    • a) , , sunt coliniare.
    • b) , , sunt necoliniare.
    • c) Punctul aparține dreptei .
    • d) Punctele și nu determină nicio dreaptă.

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) , , sunt necoliniare.

    Prin două puncte distincte trece o singură dreaptă, deci singura dreaptă care conține punctele și este . Punctul nu aparține dreptei , așa că nu există nicio dreaptă care să le conțină pe toate trei: punctele , , sunt necoliniare.

    Recapitulează: Elemente de geometrie: punct, dreaptă, segment →

    Competența evaluată: 1.3 din programa clasei a V-a — Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști proprietatea învățată: prin două puncte distincte trece o singură dreaptă, iar R nu e pe ea. Standardul 2026: V.CS.1.3 (1), nivelul din standard: De bază.

  12. Se dă unghiul . Punctul se află pe semidreapta și este diferit de punctul . Unde se află punctul față de unghi?

    • a) În interiorul unghiului.
    • b) În exteriorul unghiului.
    • c) Pe latura a unghiului.
    • d) În vârful unghiului.

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: c) Pe latura a unghiului.

    Un punct aflat chiar pe una dintre semidreptele care formează unghiul se află pe latură, nu în interior și nici în exterior. Cum este pe semidreapta , care este o latură a unghiului , răspunsul corect este „pe latura ”. Cum este diferit de , el nu este vârful unghiului.

    Recapitulează: Unghiuri →

    Competența evaluată: 1.3 din programa clasei a V-a — Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte. Domeniul cognitiv: cunoaștere — recunoști poziția punctului W pe latura unghiului, după definiție. Standardul 2026: V.CS.1.3 (1), nivelul din standard: De bază. Descriptorul Consolidat cere și pozițiile relative a două drepte; exercițiul privește doar poziția unui punct față de o dreaptă, ca descriptorul De bază.

  13. Într-o parcare sunt mai multe rânduri de mașini, toate cu același număr de mașini pe rând. Pe primul rând sunt 12 mașini. Câte mașini sunt în toată parcarea?

    • a) Se poate rezolva: total mașini.
    • b) Date insuficiente: nu știm câte rânduri sunt în parcare.
    • c) Date contradictorii: numerele din enunț nu se potrivesc între ele.
    • d) Se poate rezolva prin metoda falsei ipoteze.

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) Date insuficiente: nu știm câte rânduri sunt în parcare.

    Ca să aflăm totalul, avem nevoie și de numărul de rânduri, nu doar de mașinile de pe primul rând. Enunțul nu spune câte rânduri sunt, deci lipsește o informație esențială — problema are date insuficiente, nu se poate calcula un total unic.

    Recapitulează: Metode aritmetice de rezolvare a problemelor →

    Competența evaluată: 6.1 din programa clasei a V-a — Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului. Domeniul cognitiv: raționament — argumentezi că lipsește o dată (numărul de rânduri) dintr-o problemă cu o singură operație. Standardul 2026: V.CS.6.1 (3), nivelul din standard: De bază.

  14. Se construiește un grafic cu linii pentru evoluția temperaturii unui oraș, măsurată în fiecare oră, timp de o zi. Ce trebuie să punem pe axa verticală ?

    • a) orele din zi
    • b) temperatura (°C)
    • c) numele orașului
    • d) data măsurătorii

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) temperatura (°C)

    Regula fixă a graficului cu linii este: pe axa orizontală punem întotdeauna timpul (aici, orele), iar pe axa verticală punem valoarea măsurată (aici, temperatura). Dacă am pune orele pe , graficul nu ar mai respecta convenția.

    Recapitulează: Organizarea și reprezentarea datelor →

    Competența evaluată: 1.2 din programa clasei a V-a — Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate. Domeniul cognitiv: cunoaștere — știi ce mărime se trece pe axa verticală a unui grafic cu linii. Graficele cu linii sunt conținut al clasei a V-a (date statistice în tabele și grafice); denumirea axelor Ox și Oy vine din clasa a VII-a, iar descriptorii standardului V.CS.1.2 (4) cer citirea datelor, nu construcția graficului, deci exercițiul nu are un nivel de descriptor.

  15. Care este prima etapă a metodei reducerii la unitate atunci când rezolvi o problemă cu mărimi direct proporționale?

    • a) Înmulțirea valorii totale cu numărul de unități
    • b) Împărțirea valorii totale la numărul de unități date
    • c) Scăderea numărului de unități din valoarea totală
    • d) Adunarea celor două numere date din enunț

    Răspuns:

    Vezi răspunsul

    Răspuns corect: b) Împărțirea valorii totale la numărul de unități date

    Metoda reducerii la unitate pornește mereu prin aflarea valorii unei singure unități, iar acest lucru se obține prin împărțirea valorii totale date la numărul de unități corespunzător. Abia după acest pas se poate calcula valoarea cerută pentru orice alt număr de unități.

    Recapitulează: Metode aritmetice de rezolvare a problemelor →

    Competența evaluată: 6.1 din programa clasei a V-a — Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului. Domeniul cognitiv: cunoaștere — reproduci primul pas al metodei reducerii la unitate. Standardul 2026: V.CS.6.1 (1), nivelul din standard: mai simplu decât De bază. Exercițiul cere doar primul pas al metodei, nu modelarea unei probleme, cum cer descriptorii. Denumirea „mărimi direct proporționale” se introduce în clasa a VI-a; metoda reducerii la unitate e în programa clasei a V-a.

Barem de notare

Fiecare exercițiu corect valorează 0,6 puncte; se acordă 1 punct din oficiu. Nota = 1 + 0,6 × numărul de răspunsuri corecte (maximum 10).

  • Sub nota 5 (0–6 exerciții corecte): pornește recuperarea de la linkurile exercițiilor greșite, în ordinea din test.
  • Între 5 și 7 (7–10 exerciții): lacune punctuale — recapitulează doar unitățile greșite.
  • Peste 7 (11+ exerciții): bază solidă; se poate trece direct la materia clasei noi.

Competențele evaluate și baremul pe exerciții

Competențele sunt cele din programa clasei a V-a (OMEN nr. 3393/28.02.2017, Anexa nr. 2, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 164 bis/07.03.2017), cu numerotarea oficială. Domeniile cognitive (cunoaștere, aplicare, raționament) sunt cele din reperele metodologice CNPEE pentru matematică (2021, p. 68). Standardul e cel din anexa nr. 29 la OMEC nr. 4615/04.08.2026 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026, p. 872–885); după el, nivelul din standard pe care îl atinge exercițiul. În anexa nr. 29 standardele nu au cod propriu: „(2)” după competență înseamnă al doilea standard al acelei competențe, în ordinea din anexă.

Nr.RăspunsCompetențaDomeniul cognitivStandardul 2026 · nivelulPunctaj
1b)4.1cunoaștere—0,6 p
2c)4.1cunoaștere—0,6 p
3b)3.1aplicareV.CS.3.1 (3) · De bază0,6 p
4b)2.1cunoaștereV.CS.2.1 (1) · nedescris (o singură regulă de calcul cu puteri)0,6 p
5b)3.2aplicareV.CS.3.2 (1) · De bază0,6 p
6a)5.2aplicare—0,6 p
7c)3.2aplicareV.CS.3.2 (2) · De bază0,6 p
8c)1.2aplicareV.CS.1.2 (1) · De bază0,6 p
9a)3.3aplicare—0,6 p
10a)2.3cunoaștere—0,6 p
11b)1.3cunoaștereV.CS.1.3 (1) · De bază0,6 p
12c)1.3cunoaștereV.CS.1.3 (1) · De bază0,6 p
13b)6.1raționamentV.CS.6.1 (3) · De bază0,6 p
14b)1.2cunoaștere—0,6 p
15b)6.1cunoaștereV.CS.6.1 (1) · mai simplu decât De bază0,6 p
  • 1.2 — Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate
  • 1.3 — Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte
  • 2.1 — Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora
  • 2.3 — Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice
  • 3.1 — Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitate
  • 3.2 — Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale
  • 3.3 — Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare
  • 4.1 — Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale
  • 5.2 — Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
  • 6.1 — Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului

Matricea de specificații a testului inițial

Pe rânduri, competențele; pe coloane, domeniile cognitive. În fiecare celulă: exercițiile și punctajul lor. Suma dă exact baremul.

CompetențaCunoaștereAplicareRaționamentTotal
1.2ex. 14 (0,6 p)ex. 8 (0,6 p)—1,2 p
1.3ex. 11, 12 (1,2 p)——1,2 p
2.1ex. 4 (0,6 p)——0,6 p
2.3ex. 10 (0,6 p)——0,6 p
3.1—ex. 3 (0,6 p)—0,6 p
3.2—ex. 5, 7 (1,2 p)—1,2 p
3.3—ex. 9 (0,6 p)—0,6 p
4.1ex. 1, 2 (1,2 p)——1,2 p
5.2—ex. 6 (0,6 p)—0,6 p
6.1ex. 15 (0,6 p)—ex. 13 (0,6 p)1,2 p
Total8 ex. (4,8 p, 53 %)6 ex. (3,6 p, 40 %)1 ex. (0,6 p, 7 %)9,0 p + 1 din oficiu = 10

Descriptorii din standardele naționale 2026 (clasa a V-a)

Textul aprobat al descriptorilor, din anexa nr. 29 la OMEC nr. 4615/04.08.2026, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026, p. 872–885. Standardele se aplică începând cu anul școlar 2026–2027 și dau, pentru fiecare standard, câte un descriptor pe trei niveluri: De bază, Consolidat și Avansat. Coloana „Exerciții” arată nivelul din standard pe care îl atinge fiecare exercițiu. PDF-ul anexei nr. 29 de pe rocnee.eu este versiunea pusă în consultare publică în iulie 2026; aici sunt descriptorii din Monitorul Oficial. Exercițiile 1, 2, 6, 9, 10 și 14 nu au un descriptor potrivit (motivul e la exercițiu).

Vezi descriptorii pe standarde (8 standarde)
StandardulExercițiiDe bazăConsolidatAvansat
V.CS.1.2 (1) Elevul identifică fracții echiunitare, subunitare, supraunitare
MO 674 bis, p. 877
8: De bazăElevul identifică fracțiile de un anumit tip (echiunitare, subunitare, supraunitare), utilizând reprezentări grafice variate, în context familiarElevul identifică fracțiile de un tip (echiunitare, subunitare, supraunitare), dintr-un șir de fracții date, în contexte variateElevul identifică fracțiile echiunitare, subunitare, supraunitare, dintr-un șir de fracții date, în contexte complexe
V.CS.1.3 (1) Elevul identifică figuri geometrice, elemente ale figurilor și corpurilor geometrice pe modele fizice/ desene, pozițiile unor puncte față de o dreaptă sau pozițiile relative a două drepte
MO 674 bis, p. 881
11: De bază
12: De bază
Elevul identifică figuri geometrice simple și/sau poziția unui punct față de o dreaptă, în context matematic familiarElevul identifică în figuri geometrice elementele acestora, precum și pozițiile relative a două drepte și poziția unui punct față de o dreaptă, în contexte matematice variateElevul identifică figuri geometrice, elemente ale figurilor și corpurilor geometrice, pozițiile relative a două drepte și pozițiile unor puncte față de o dreaptă, în contexte cotidiene complexe
V.CS.2.1 (1) Elevul efectuează operații cu numere naturale, utilizând proprietățile operațiilor, inclusiv factorul comun și regulile de calcul cu puteri
MO 674 bis, p. 872
4: nedescris (o singură regulă de calcul cu puteri)Elevul efectuează operații aritmetice cu numere naturale (fără paranteze) și adunări și scăderi cu puteri, în context matematic familiarElevul efectuează operații aritmetice cu numere naturale, care implică mai multe etape de calcul (cu paranteze rotunde sau pătrate) și operații cu puteri având aceeași bază sau același exponent utilizând regulile de calcul specific, în contexte matematice variateElevul efectuează operații aritmetice complexe cu numere naturale, care includ mai multe tipuri de paranteze și operații cu puteri în expresii complexe utilizând regulile de calcul specific, combinându-le cu alte operații aritmetice, în contexte complexe
V.CS.3.1 (3) Elevul calculează expresii numerice care conțin paranteze (rotunde, pătrate și acolade), cu respectarea ordinii efectuării operațiilor
MO 674 bis, p. 873
3: De bazăElevul calculează expresii numerice simple care conțin paranteze rotunde, inclusiv utilizând factorul comun, cu respectarea ordinii efectuării operațiilor (înmulțire, împărțire, adunare, scădere), în context matematic familiarElevul calculează expresii numerice care conțin două tipuri de paranteze (rotunde și pătrate) și operații diverse (inclusiv ridicarea la putere), respectând ordinea efectuării operațiilor, în contexte matematice variateElevul calculează expresii numerice care conțin toate tipurile de paranteze și operații multiple, respectând ordinea efectuării operațiilor, în context cotidian complex
V.CS.3.2 (1) Elevul aplică algoritmii de calcul cu operații cu fracții ordinare și zecimale, utilizând eventual transformări între aceste forme de scriere
MO 674 bis, p. 879–880
5: De bazăElevul aplică algoritmii de calcul cu operații (adunare, scădere, înmulțire, împărțire) cu fracții ordinare cu același numitor și/sau fracții zecimale neperiodice cu o zecimală, în context familiarElevul aplică algoritmii de calcul cu operații cu fracții ordinare cu numitori diferiți și/sau fracții zecimale neperiodice cu maxim trei zecimale, utilizând eventual transformări între aceste forme de scriere, în contexte variateElevul aplică algoritmii de calcul cu operații în expresii numerice complexe, cu fracții ordinare și zecimale (inclusiv fracții periodice), utilizând eventual transformări între aceste forme de scriere
V.CS.3.2 (2) Elevul aplică metode aritmetice pentru rezolvarea unor probleme cu fracții
MO 674 bis, p. 880
7: De bazăElevul aplică metode aritmetice pentru rezolvarea unor probleme cu fracții, cu o singură operație, în context familiarElevul aplică metode aritmetice pentru rezolvarea unor probleme cu fracții cu mai multe operații, în contexte variateElevul aplică metode aritmetice pentru rezolvarea unor probleme cu fracții, în context cotidian complex
V.CS.6.1 (1) Elevul modelează probleme practice utilizând metode aritmetice (metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers etc.)
MO 674 bis, p. 876
15: mai simplu decât De bazăElevul modelează probleme practice simple utilizând o metodă aritmetică (metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers etc), în context matematic familiarElevul modelează probleme practice utilizând metode aritmetice (metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers etc.), în contexte matematice variateElevul modelează probleme practice complexe utilizând metode aritmetice (metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers etc.), în context cotidian complex
V.CS.6.1 (3) Elevul decide/argumentează, dacă o problemă/un raționament/un context referitor la numere naturale are date insuficiente, date contradictorii etc.
MO 674 bis, p. 877
13: De bazăElevul argumentează dacă o problemă cu o singură operație are date insuficiente și/sau date contradictorii, în context matematic familiarElevul argumentează dacă o problemă cu minim două operații are date insuficiente și/sau date contradictorii, în contexte matematice variateElevul argumentează dacă o problemă complexă are date insuficiente și/sau date contradictorii, în context cotidian complex

Exemplu de raport de analiză: testul de clasa a VI-a

Cu punctajele clasei tale, raportul testului inițial face aceeași analiză.

Raportul de analiză a rezultatelor la testul inițial are, de obicei, aceste părți:

  1. Datele testului: clasa, data, câți elevi au scris din câți sunt înscriși, competențele evaluate (tabelul din barem).
  2. Rezultatele generale: media și distribuția notelor.
  3. Rezultatele pe exerciții: procentul de răspunsuri corecte la fiecare exercițiu.
  4. Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive, din matricea de specificații.
  5. Punctele tari ale clasei.
  6. Greșelile frecvente, pe exerciții, cu varianta aleasă și cauza probabilă.
  7. Planul de măsuri remediale: ce se reia, cu ce resurse, cine are nevoie de lucru diferențiat și când se reverifică.

Exemplu: clasa a VI-a, 27 de elevi (date inventate)

Răspunsurile din exemplu sunt inventate de noi, ca să arate cum se completează raportul. Procentele sunt calculate din ele.

Rezultatele generale

Au scris testul 27 de elevi. Media notelor: 7,58 (în medie 11,0 răspunsuri corecte din 15). Distribuția, pe treptele baremului:

TreaptaEleviProcent
sub nota 5 (0–6 corecte)415 %
între 5 și 7 (7–10 corecte)726 %
peste 7 (11–15 corecte)1659 %

Rezultatele pe exerciții

ExercițiulRăspunsuri corecteCompetențaDomeniul cognitiv
193 %4.1cunoaștere
281 %4.1cunoaștere
370 %3.1aplicare
478 %2.1cunoaștere
552 %3.2aplicare
648 %5.2aplicare
759 %3.2aplicare
874 %1.2aplicare
989 %3.3aplicare
1085 %2.3cunoaștere
1174 %1.3cunoaștere
1278 %1.3cunoaștere
1356 %6.1raționament
1489 %1.2cunoaștere
1570 %6.1cunoaștere

Rezultatele pe competențe și pe domenii cognitive

CompetențaExercițiiRăspunsuri corecte
1.28, 1481 %
1.311, 1276 %
2.1478 %
2.31085 %
3.1370 %
3.25, 756 %
3.3989 %
4.11, 287 %
5.2648 %
6.113, 1563 %

Pe domenii cognitive: cunoaștere 81 % · aplicare 65 % · raționament 56 %. 8 elevi au rezolvat toate exercițiile: la vârf, testul nu mai arată diferențe, iar un test numai cu grile măsoară puțin raționamentul.

Puncte tari

Cel puțin 85 % la competențele 2.3 (85 %), 3.3 (89 %) și 4.1 (87 %).

Greșeli frecvente

  • Exercițiul 5 (52 % răspunsuri corecte, competența 3.2): 8 elevi au ales a) — au adunat și numitorii (8 + 8), nu doar numărătorii.
  • Exercițiul 6 (48 % răspunsuri corecte, competența 5.2): 8 elevi au ales b) — cred că 9,38 e mai mare decât 9,4 pentru că 38 > 4: compară părțile zecimale ca pe numere naturale, fără să completeze cu zerouri.
  • Exercițiul 7 (59 % răspunsuri corecte, competența 3.2): 7 elevi au ales a) 5 — au rămas la numărătorul fracției 5/6, fără să împartă la 1/12 (5/6 : 1/12 = 5/6 · 12 = 10).
  • Exercițiul 13 (56 % răspunsuri corecte, competența 6.1): 7 elevi au ales a) Se poate rezolva: total mașini. — au luat primul rând drept toată parcarea: nu observă că lipsește numărul de rânduri.

Plan de măsuri remediale

Când se reverifică: după 3–4 săptămâni, cu un test scurt pe aceleași competențe. Regulamentul școlilor cere ca fiecare elev să aibă pe an cel puțin un plan individualizat de învățare, „elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic” (OME nr. 5726/2024, art. 106 alin. (10)); planul pornește de la raportul testului inițial.

Testul inițial online, în modul clasă

În modul clasă le dai elevilor testul inițial din aplicație pentru aceeași materie („Test inițial – Matematică, Clasa a VI-a”, 16 exerciții, alt set decât cel de pe această pagină). Fiecare îl rezolvă până la termen, iar tu primești nota, timpul și procentul de răspunsuri corecte pe fiecare exercițiu, plus greșelile cele mai frecvente ale clasei.

Mai departe

Pentru profesori — clasa a VI-a

Programa de matematică, clasa a VI-a · Orele: planul-cadru · Standardele de evaluare · Matricea de specificații · Titularizarea la matematică (definitivatul) · Planificarea calendaristică 2026–2027 · Testul inițial, cu barem · Evaluarea finală, cu barem (toate clasele) · Lucrarea scrisă (fosta teză), model cu barem (când se dă, pe module) · Fișele de lucru, cu barem · Evaluarea Națională de la clasa a VI-a

Vrei varianta interactivă? În aplicație, testul de plasare îți dă nota pe loc și îți construiește automat traseul de recuperare.

Întrebări frecvente

Ce materie intră în testul inițial la matematică pentru clasa a VI-a?

Materia din clasa a V-a: numere naturale și operații, puteri, fracții ordinare și zecimale, unități de măsură, arii, unghiuri, punct și dreaptă, metode aritmetice și reprezentarea datelor. Testul de pe pagină are 15 exerciții grilă, pentru începutul anului școlar 2026–2027.

Este acesta testul oficial dat la școală?

Nu, este un test de exersare pe materia clasei a V-a, nu un test oficial. Evaluarea inițială din clasă o stabilește de regulă profesorul, deci poate avea alte exerciții și alt format; testul de aici poate fi folosit ca model de pregătire și de diagnoză.

Se trece nota de la testul inițial în catalog?

De regulă, nu: nota evaluării inițiale nu se trece în catalog. Rolul ei este de diagnoză, adică arată ce s-a uitat din clasa a V-a și de unde pornește recuperarea.

Cum se calculează nota la acest test?

Nota este 1 punct din oficiu plus 0,6 puncte pentru fiecare răspuns corect, deci 15 răspunsuri corecte dau 10. De exemplu, cu 10 răspunsuri corecte obții .

Ce competențe verifică testul inițial la matematică pentru clasa a 6-a?

Competențele specifice din programa de matematică a clasei a V-a (OMEN nr. 3393/2017): limbajul și compararea numerelor naturale (4.1), puterile (2.1), factorul comun (3.1), tipurile de fracții și datele statistice (1.2), operațiile și problemele cu fracții (3.2), ordonarea și estimarea cu fracții zecimale (5.2), punctul, dreapta și unghiul (1.3), măsurarea unghiurilor (2.3), aria dreptunghiului (3.3) și metodele aritmetice (6.1). La fiecare dintre cele 15 exerciții sunt trecute competența, domeniul cognitiv și, unde se potrivește, standardul de evaluare din 2026, cu nivelul lui.

Cum arată un model de test inițial la matematică pentru clasa a 6-a?

Testul inițial Matepolis de clasa a VI-a are 15 exerciții grilă pe materia clasei a V-a: numere naturale și puteri, fracții ordinare și zecimale, arii și unghiuri, punct și dreaptă, metode aritmetice și grafice. Se lucrează 30–40 de minute, fără calculator, răspunsul corect e la fiecare exercițiu, sub „Vezi răspunsul”, iar foaia elevului se tipărește fără răspunsuri, cu baremul pe foi separate.

Ce este matricea de specificații a testului inițial de clasa a VI-a?

Un tabel cu competențele evaluate pe rânduri și domeniile cognitive cunoaștere, aplicare și raționament pe coloane; în fiecare celulă stau exercițiile și punctajul lor. La testul inițial Matepolis de clasa a VI-a, 8 exerciții sunt de cunoaștere (4,8 puncte), 6 de aplicare (3,6 puncte) și unul de raționament (0,6 puncte): 9 puncte din exerciții plus 1 punct din oficiu fac 10.

Testul inițial de matematică pentru clasa a 6-a are barem?

Da. Baremul arată, la fiecare exercițiu, răspunsul corect, competența din programa clasei a V-a, domeniul cognitiv și, unde se potrivește, standardul de evaluare din 2026, cu nivelul lui; sub barem stă matricea de specificații. După treptele baremului, sub 7 răspunsuri corecte elevul are nevoie de recuperare pe materia clasei a V-a.

Testul inițial de matematică pentru clasa a 6-a e același lucru cu testul predictiv?

Da, ca rol: testul de la începutul clasei a VI-a, numit test inițial sau test predictiv, arată ce s-a păstrat din materia clasei a V-a și de unde pornește recuperarea. Testul inițial Matepolis de clasa a VI-a are 15 exerciții grilă pe materia clasei a V-a, cu barem, cu competența și domeniul cognitiv la fiecare exercițiu și cu un model de raport de analiză completat.

🚩 am găsit o greșeală

Trimite pagina asta: WhatsApp Facebook

Toată matematica școlii, pas cu pas.
Rezolvă exercițiile pe ecran, pas cu pas — cu ajutor exact acolo unde te blochezi, punctaj automat și baremul la un click, dacă vrei să-l vezi.

Rezolvă în Matepolis →

Aceleași lecții, în aplicație. Gratuit acum, integral. Fără reclame și fără plăți în aplicație.

Descarcă din App Store Descarcă de pe Google Play

Continuă cu