Programa școlară de matematică clasa 8 (a VIII-a), 2026–2027: competențe și conținuturi

Pe scurt: în anul școlar 2026–2027, matematica la clasa a VIII-a (clasa 8) se predă după programa aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017, Anexa nr. 2 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 164 bis/07.03.2017), cu 4 ore pe săptămână în trunchiul comun. Programa clasei a 8-a are 6 competențe generale, 30 de competențe specifice și cinci unități de conținut: Intervale de numere reale. Inecuații în ℝ; Calcul algebric în ℝ; Funcții; Elemente ale geometriei în spațiu; Arii și volume ale unor corpuri geometrice. Nou din 2026–2027 sunt standardele naționale de evaluare (OMEC nr. 4615/2026). Programa aprobată în 2017 e cea în vigoare; la 17.10.2026 nu există un proiect de programă nouă pentru gimnaziu.

Actualizat: 17 octombrie 2026.

Pe pagină: Competențe · Conținuturi și lecții · Standarde de evaluare · Evaluarea Națională · Materialele clasei · PDF-ul oficial

Programa în vigoare și orele

• Documentul: Programa școlară pentru disciplina Matematică, clasele a V-a – a VIII-a, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 bis/07.03.2017. Anunțul oficial și ordinul: pagina ordinului pe edu.ro.
• De când se aplică la clasa a VIII-a: din anul școlar 2020–2021 (art. 3 alin. (4) din ordin).
• Orele: 4 pe săptămână, trunchi comun, aria curriculară Matematică și științe ale naturii. Cifra vine din planul-cadru pentru gimnaziu (OMENCS nr. 3590/05.04.2016); tabelul complet, pe clase, e pe pagina plan-cadru gimnaziu.
• Rezerva profesorului: programa „a fost gândită astfel încât să poată fi parcursă în 75% din timpul alocat orelor de matematică, restul orelor (25%) fiind la dispoziția profesorului pentru activități remediale, de fixare sau de progres”.
• Ce s-a schimbat în 2026 (la 17.10.2026): au apărut standardele naționale de evaluare (OMEC nr. 4615/04.08.2026), care se aplică începând cu anul școlar 2026–2027, și programa de examen pentru Evaluarea Națională (OMEC nr. 5757/29.09.2026). Cadrul de referință al curriculumului național (OMEC nr. 4137/16.06.2026) nu schimbă programele. Programele noi din 2026 sunt pentru liceu și încep cu clasa a IX-a.

Despre clasa a VIII-a, sugestiile metodologice din programă spun: „În clasa a VIII-a se consolidează competențele formate și dezvoltate anterior pentru calculul numeric. Unele dintre formulele de calcul pot fi deduse, pe baza definiției (de exemplu, pentru aria laterală și aria totală a unei prisme, piramide, cilindru etc), altele, mai complexe, vor fi puse la dispoziția elevilor.” Și, pentru geometria în spațiu: „se va acorda o atenție specială raționamentului matematic și argumentărilor personale”.

Competențele generale și specifice la clasa a VIII-a

Competențele generale sunt aceleași pentru toate clasele de gimnaziu. Sub fiecare sunt competențele specifice ale clasei a VIII-a, cu numerotarea oficială. Textul e cel din programă; exemplele de activități de învățare de sub fiecare competență sunt în PDF-ul oficial. La 6.2, forma „prescurat” apare așa în textul oficial.

1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar

• 1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțime
• 1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice
• 1.3. Identificarea unor dependențe funcționale în diferite situații date
• 1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale date
• 1.5. Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora

2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale

• 2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei
• 2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
• 2.3. Descrierea unei dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau formule
• 2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurații spațiale date
• 2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora

3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice

• 3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în ℝ
• 3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat și a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor
• 3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora
• 3.4. Folosirea unor proprietăți de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea pozițiilor relative ale dreptelor și planelor
• 3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice

4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație dată

• 4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații
• 4.2. Exprimarea matematică a unor situații concrete prin calcul algebric
• 4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcționale
• 4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice
• 4.5. Utilizarea unor termeni și expresii specifice pentru descrierea proprietăților figurilor și corpurilor geometrice

5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date

• 5.1. Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuații
• 5.2. Interpretarea unei situații date utilizând calcul algebric
• 5.3. Analizarea unor funcții în context intra și interdisciplinar
• 5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configurații spațiale și a calculării unor elemente metrice
• 5.5. Analizarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică spațială să verifice anumite cerințe date

6. Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii

• 6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuații
• 6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuațiilor sau a formulelor de calcul prescurat
• 6.3. Modelarea cu ajutorul funcțiilor a unor fenomene din viața reală
• 6.4. Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale
• 6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian

Conținuturile clasei a VIII-a, cu lecțiile Matepolis

Programa are patru domenii de conținut și cinci unități numerotate. Fiecare conținut e trecut mai jos exact cum apare în programă, iar dedesubt sunt lecțiile noastre care îl acoperă. Fiecare dintre cele 20 de conținuturi are cel puțin o lecție; la unul singur, distanțele și unghiurile în interiorul corpurilor, acoperirea e parțială (scrie la rândul lui). Competența 5.5 stă între unitățile 4 și 5: o parte din activitățile ei (unghiul a două plane) se lucrează la geometria în spațiu, iar standardul ei din anexa nr. 29 privește distanțele și unghiurile în interiorul corpurilor.

1. INTERVALE DE NUMERE REALE. INECUAȚII ÎN ℝ

Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere

Competențe specifice: 1.1, 2.1, 3.1, 4.1, 5.1, 6.1. Programa nu le asociază explicit unităților; le-am grupat după textul fiecărei competențe, în ordinea în care le pune și anexa nr. 29 a standardelor de evaluare.

• Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
  • Lecții: Mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor.
• Intervale numerice și reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecția și reuniunea intervalelor
  • Lecții: Intervale numerice mărginite: deschise, închise și semideschise, Intervale nemărginite și reprezentarea lor pe axă, Apartenența unui număr real la un interval sau la o mulțime, Intersecția intervalelor de numere reale, Reuniunea intervalelor de numere reale.
• Inecuații de forma $ax+b\ge 0$, $(\le ,<,>)$, unde $a,b\in \mathbb{R}$
  • Lecții: Ce este o inecuație de gradul I. Forma ax + b ≥ 0 (≤, <, >), Mulțimea soluțiilor unei inecuații. Reprezentare pe axă și ca interval, Rezolvarea inecuațiilor prin transformări echivalente, Inecuații cu paranteze și numitori. Reducerea la forma ax + b, Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor.

2. CALCUL ALGEBRIC ÎN ℝ

Domeniul de conținut: Algebră

Competențe specifice: 1.2, 2.2, 3.2, 4.2, 5.2, 6.2.

• Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea
  • Lecții: Expresii algebrice. Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere, Reducerea termenilor asemenea, Înmulțirea, împărțirea și ridicarea la putere a expresiilor cu litere.
• Formule de calcul prescurtat
  $(a\pm b{)}^2=a^2\pm 2ab+b^2$, unde $a,b\in \mathbb{R}$
  $(a-b)(a+b)=a^2-b^2$, unde $a,b\in \mathbb{R}$
  • Lecții: Pătratul unei sume: (a + b)², Pătratul unei diferențe: (a − b)², Produsul sumei cu diferența: (a − b)(a + b) = a² − b², Aplicații ale formulelor de calcul prescurtat.
• Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în ℝ (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)
  • Lecții: Descompunerea în factori prin scoaterea factorului comun, Descompunerea în factori prin gruparea termenilor, Descompunerea folosind formulele (a±b)²: pătratul unei sume și al unei diferențe, Descompunerea folosind formula diferenței de pătrate a² − b², Descompuneri combinate și aplicații (inclusiv ecuații ax² + bx + c = 0).
• Fracții algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere)
  • Lecții: Fracții algebrice. Noțiune și condiții de existență (domeniul de definiție), Amplificarea fracțiilor algebrice, Simplificarea fracțiilor algebrice, Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice, Înmulțirea și împărțirea fracțiilor algebrice, Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice, Ordinea operațiilor cu fracții algebrice. Aducerea la forme mai simple.
• Ecuații de forma $a{x}^2+bx+c=0$, unde $a,b,c\in \mathbb{R}$
  • Lecții: Ecuația de forma ax² + bx + c = 0. Principiul produsului nul, Ecuații de forma ax² + bx = 0. Rezolvare prin factor comun, Ecuații de forma ax² + c = 0 și ax² − b² = 0, Ecuația completă ax² + bx + c = 0. Rezolvare prin descompunere în factori, Probleme care se rezolvă cu ecuații de forma ax² + bx + c = 0.

3. FUNCȚII

Domeniul de conținut: Funcții. Organizarea datelor și probabilități

Competențe specifice: 1.3, 2.3, 3.3, 4.3, 5.3, 6.3.

• Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice
  • Lecții: Noțiunea de funcție. Dependențe funcționale, Moduri de a descrie o funcție: diagrame, tabele și formule, Domeniul, codomeniul și legea de corespondență a unei funcții, Valoarea unei funcții într-un punct. Imaginea unei funcții, Sistemul de axe. Coordonatele unui punct în plan, Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică.
• Funcții de forma $f:D\to \mathbb{R}$, $f(x)=ax+b$, unde $a$ și $b$ sunt numere reale și $D$ este o mulțime finită de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice
  • Lecții: Funcția liniară f(x) = ax + b: definiție și formă generală, Reprezentarea grafică a funcției liniare: graficul este o dreaptă, Punctele de intersecție ale graficului cu axele Ox și Oy, Interpretarea geometrică: panta a și ordonata la origine b, Lecturi grafice și determinarea funcției din condiții date, Aplicații ale funcției liniare în probleme din viața reală.
• Elemente de statistică: indicatorii tendinței centrale (frecvență, medie, mediană, mod și amplitudine a unui set de date)
  • Lecții: Elemente de statistică. Frecvența absolută și frecvența relativă a unui set de date, Media aritmetică a unui set de date, Mediana unui set de date, Modul și amplitudinea unui set de date, Interpretarea indicatorilor tendinței centrale. Aplicații de statistică.

4. ELEMENTE ALE GEOMETRIEI ÎN SPAȚIU

Domeniul de conținut: Geometrie

Competențe specifice: 1.4, 2.4, 3.4, 4.4, 5.4, 6.4.

• Puncte, drepte, plane: convenții de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relații între puncte, drepte și plane
  • Lecții: Puncte, drepte și plane în spațiu. Convenții de notare și reprezentare, Determinarea dreptei și determinarea planului, Relații între puncte, drepte și plane.
• Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări
  • Lecții: Prisma dreaptă: descriere, elemente caracteristice și desfășurare, Paralelipipedul dreptunghic și cubul: descriere, diagonală și desfășurare, Piramida și piramida regulată: descriere, elemente și desfășurare, Tetraedrul regulat: descriere, elemente și desfășurare, Cilindrul circular drept: descriere și desfășurare, Conul circular drept: descriere, desfășurare și generatoare.
• Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicații: secțiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă și trunchiul de con circular drept (descriere și reprezentare)
  • Lecții: Poziții relative a două drepte în spațiu, Unghiul a două drepte în spațiu, Dreaptă paralelă cu un plan, Plane paralele, Secțiuni paralele cu baza în corpurile geometrice, Trunchiul de piramidă regulată: descriere, reprezentare și elemente, Trunchiul de con circular drept: descriere, arie și volum.
• Perpendicularitate: drepte perpendiculare, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălțimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanța dintre două plane paralele, înălțimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate
  • Lecții: Drepte perpendiculare. Dreapta perpendiculară pe un plan, Plane perpendiculare, Distanțe în spațiu. Înălțimi în corpuri, Secțiuni diagonale în prismă, paralelipiped și cub, Cilindrul circular drept: descriere și desfășurare, Conul circular drept: descriere, desfășurare și generatoare — secțiunile axiale apar în lecțiile despre cilindru și con.
• Proiecții de puncte, de segmente și de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă și un plan, aplicație: lungimea proiecției unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare
  • Lecții: Proiecții pe un plan. Lungimea proiecției unui segment, Unghiul dintre o dreaptă și un plan, Unghiul diedru. Unghiul a două plane, Plane perpendiculare.
• Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă; calculul distanței de la un punct la un plan; calculul distanței dintre două plane paralele
  • Lecții: Teorema celor trei perpendiculare, Distanțe în spațiu. Înălțimi în corpuri.

5. ARII ȘI VOLUME ALE UNOR CORPURI GEOMETRICE

Domeniul de conținut: Geometrie

Competențe specifice: 1.5, 2.5, 3.5, 4.5, 5.5, 6.5.

• Distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate (determinare prin calcul)
  • Lecții: Distanțe și unghiuri în interiorul prismei, paralelipipedului și cubului, Unghiul diedru. Unghiul a două plane, Piramida și piramida regulată: descriere, elemente și desfășurare — acoperire parțială: lecția despre distanțe și unghiuri în interiorul corpurilor tratează prisma, paralelipipedul dreptunghic și cubul; la piramidă, calculele de acest fel apar în lecțiile despre unghiul diedru și despre elementele piramidei, fără o lecție proprie.
• Arii și volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept
  • Lecții: Aria laterală, aria totală și volumul prismei drepte, Aria totală și volumul paralelipipedului dreptunghic și ale cubului, Aria laterală și aria totală a piramidei regulate, Volumul piramidei regulate, Aria laterală, aria totală și volumul trunchiului de piramidă regulată, Cilindrul circular drept: aria laterală, aria totală și volumul, Conul circular drept: aria laterală, aria totală și volumul, Trunchiul de con circular drept: descriere, arie și volum, Probleme aplicative cu arii și volume ale corpurilor rotunde.
• Sfera: arie, volum
  • Lecții: Sfera: aria și volumul.

Notele programei:

• Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de formare/dezvoltare a acestor competențe.

Lecțiile din afara listei de conținuturi

Lecțiile clasei a VIII-a care nu corespund unui conținut anume sunt de două feluri, toate la finalul anului.

• Recapitulări. Numere reale, intervale și inecuații de gradul I, calcul algebric, formule de calcul prescurtat și descompuneri în factori, ecuații și fracții algebrice, funcția liniară și graficul ei, elemente de statistică, geometrie în spațiu, corpuri geometrice, arii și volume. Una recapitulează materia clasei a VII-a, care intră și ea la examen: geometrie plană: triunghi, patrulatere, cerc, asemănare și relații metrice.
• Pregătirea pentru Evaluarea Națională. Structura și baremul subiectului de Evaluare Națională, strategii de rezolvare, gestionarea timpului și greșeli frecvente și o simulare comentată, rezolvată pas cu pas.

Standardele de evaluare la clasa a VIII-a (noi din 2026–2027)

Ce sunt. Standardele naționale de evaluare au fost aprobate prin OMEC nr. 4615/04.08.2026 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 și 674 bis/14.08.2026). Art. 5 din ordin: „Standardele naționale de evaluare se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.” Pentru matematică la gimnaziu sunt în anexa nr. 29: Standarde naționale de evaluare, Matematică, clasele a V-a – a VIII-a (PDF, CNCE). E versiunea pusă în consultare publică în iulie 2026, publicată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare; textul aprobat e cel din Monitorul Oficial nr. 674 bis/14.08.2026, unde partea clasei a VIII-a ocupă paginile 928–938 și are același text ca versiunea din consultare. Standardele la toate clasele, cu câte un exemplu pe fiecare: standardele de evaluare la matematică.

Nivelurile. Documentul de politică educațională din anexa nr. 2 la ordin descrie cinci niveluri de dezvoltare a competențelor: Avansat, Consolidat, De bază, În formare și În dificultate. Anexa de matematică dă descriptori pentru primele trei: De bază, Consolidat și Avansat. Pentru fiecare competență specifică din programă există unul sau mai multe standarde de învățare („Elevul …”), iar fiecare standard are câte un descriptor pe fiecare dintre cele trei niveluri. Competențele sunt cele din programa din 2017, cu aceleași coduri, scrise cu prefixul clasei (de exemplu, VIII.CS.3.5).

La clasa a VIII-a: 30 de competențe specifice, 47 de standarde de învățare și 141 de descriptori (câte trei pe standard). În anexă, competențele clasei a VIII-a sunt așezate în ordinea unităților programei: întâi 1.1, 2.1 … 6.1 (intervale și inecuații), apoi 1.2 … 6.2 (calcul algebric) și așa mai departe, până la 1.5 … 6.5 (corpuri geometrice).

Un exemplu exact din anexa nr. 29 (competența specifică 3.5, singurul ei standard):

Sursa: Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.VIII.2026, p. 937–938.

Și notele? Ordinul nu prevede o transformare a nivelurilor în note. Anexa nr. 2 spune că descriptorii stabilesc „un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1–10 utilizată în sistemul românesc de educație […]” (MO 674 bis, p. 14). În presă: întrebat de edupedu.ro (28.07.2026), ministerul a răspuns că „Nu există un document oficial care să stabilească transformarea nivelurilor de performanță în note, respectiv, calificative”.

Clasa a VIII-a și Evaluarea Națională

Examenul de la finalul clasei a VIII-a are o programă proprie, aprobată prin OMEC nr. 5757/29.09.2026 (Monitorul Oficial nr. 860 bis/14.10.2026, anexa nr. 11). Ea e făcută după programa școlară din 2017 și cuprinde competențele specifice ale tuturor celor patru clase de gimnaziu, nu doar pe cele 30 ale clasei a VIII-a. Ce conține, pe capitole, și cât a cântărit fiecare capitol în subiecte: programa Evaluării Naționale 2027 la matematică.

Materialele clasei a VIII-a pentru profesor

• Planificarea calendaristică la clasa a VIII-a: unitățile pe săptămâni, recalculate după vacanța mobilă din județul tău.
• Testul inițial la clasa a VIII-a, cu barem.
• Fișe de lucru pentru clasa a VIII-a, pe capitole, de tipărit.
• Lucrarea scrisă la clasa a VIII-a: un model cu barem.
• Evaluările de la final: evaluarea sumativă pe semestrul I, evaluarea sumativă pe semestrul al II-lea și evaluarea finală.
• Planul-cadru pentru gimnaziu: orele tuturor disciplinelor, pe clase.
• Programa de matematică la gimnaziu: clasele a V-a – a VIII-a dintr-o privire.
• Toată materia clasei a VIII-a, cu lecțiile și testele pe capitole.
• Pentru examen: subiectele de Evaluare Națională din 2010–2026, rezolvate, teste de antrenament cu barem, formulele pentru Evaluarea Națională și ghidul Evaluării Naționale.

PDF-ul oficial

Programa de matematică pentru gimnaziu se descarcă de pe site-ul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: OMEN 3393/2017, programele de matematică și științe ale naturii (PDF, rocnee.eu). Fișierul are 99 de pagini. Programa de matematică ocupă paginile 5–39, iar clasa a VIII-a e la paginile 29–34 ale fișierului (competențele la 29–32, conținuturile la 33–34); sugestiile metodologice pentru clasa a VIII-a sunt la pagina 38. Ordinul și anunțul publicării sunt pe edu.ro.

Pentru profesor: secvențe din programa clasei a VIII-a au fost subiectul de didactică la titularizarea din 2023, 2022 și 2021 și la definitivatul din 2024, cu model de răspuns.

Întrebări frecvente

Ce programă de matematică se folosește la clasa a 8-a în 2026–2027?

Programa școlară de matematică aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017, Anexa nr. 2 (Monitorul Oficial nr. 164 bis/07.03.2017). Se aplică la clasa a VIII-a din 2020–2021 și e în vigoare și în 2026–2027. Aceeași programă s-a folosit în 2024–2025 și în 2025–2026.

Care sunt competențele specifice la matematică, clasa a VIII-a?

Sunt 30, numerotate de la 1.1 la 6.5: câte cinci pentru fiecare dintre cele 6 competențe generale (1. identificare, 2. prelucrare, 3. utilizarea conceptelor și algoritmilor, 4. exprimare în limbaj matematic, 5. analiză, 6. modelare). În fiecare grup, prima competență privește intervalele și inecuațiile, a doua calculul algebric, a treia funcțiile, a patra geometria în spațiu, iar a cincea corpurile geometrice (de exemplu, 1.5 „Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora”).

Câte ore de matematică are clasa a VIII-a pe săptămână?

Patru ore, în trunchiul comun, conform planului-cadru pentru gimnaziu (OMENCS nr. 3590/2016). Școala poate adăuga un opțional din curriculumul la decizia școlii.

S-a schimbat programa de matematică la clasa a VIII-a în 2026?

Nu, la 17.10.2026 programa aprobată în 2017 e cea în vigoare și nu există un proiect de programă nouă pentru gimnaziu. Nou în 2026–2027 sunt standardele naționale de evaluare (OMEC nr. 4615/2026), care descriu, pentru fiecare competență specifică, ce face elevul la nivelurile De bază, Consolidat și Avansat, și programa pentru Evaluarea Națională aprobată prin OMEC nr. 5757/2026.

Care e diferența dintre programa școlară de clasa a VIII-a și programa de examen?

Programa școlară (OMEN 3393/2017) spune ce se predă în clasa a VIII-a. Programa pentru Evaluarea Națională (OMEC 5757/29.09.2026, anexa nr. 11 pentru matematică, Monitorul Oficial nr. 860 bis/14.10.2026) spune ce se evaluează la examen: competențele specifice din toate clasele de gimnaziu, de la a V-a la a VIII-a, cu conținuturile lor. Ea e făcută după programa școlară din 2017. Materia de examen pe capitole: programa Evaluării Naționale 2027, pe capitole.

Ce unități are programa de matematică la clasa a VIII-a?

Cinci: 1. Intervale de numere reale. Inecuații în ℝ; 2. Calcul algebric în ℝ (formule de calcul prescurtat, descompuneri în factori, fracții algebrice, ecuații de gradul al doilea); 3. Funcții (inclusiv elemente de statistică); 4. Elemente ale geometriei în spațiu; 5. Arii și volume ale unor corpuri geometrice.

Unde găsesc programa de matematică pentru clasa a VIII-a în PDF?

Pe rocnee.eu, site-ul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, în fișierul cu programele de matematică și științe ale naturii aprobate prin OMEN 3393/2017; clasa a VIII-a e la paginile 29–34 ale fișierului. Ordinul de aprobare e și pe edu.ro.

Sursele

• Programa: OMEN nr. 3393/28.02.2017, Anexa nr. 2, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 164 bis/07.03.2017 (PDF pe rocnee.eu, ordinul pe edu.ro).
• Orele: planul-cadru OMENCS nr. 3590/05.04.2016, Anexa nr. 2, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 446/15.06.2016.
• Standardele: OMEC nr. 4615/04.08.2026, anexele nr. 2 și 29, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 674 bis/14.08.2026.
• Programa de examen: OMEC nr. 5757/29.09.2026, anexa nr. 11, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 860 bis/14.10.2026.
• Răspunsul scris al Ministerului Educației către edupedu.ro despre note (articolul din 28.07.2026).

Verificat de noi în textul oficial pe 17.10.2026: competențele și conținuturile de pe pagină sunt comparate literă cu literă cu PDF-ul programei, iar formulele, pe imaginea paginilor. Exemplul de standard e citit pe Monitorul Oficial; partea clasei a VIII-a din versiunea anexei nr. 29 pusă în consultare are același text ca Monitorul Oficial (comparat cuvânt cu cuvânt; formulele sunt codate altfel în Monitorul Oficial și nu se pot compara ca text, iar exemplul ales nu are formule).